În cel mai recent raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, instituția atrage atenția asupra faptului că frecvența fenomenelor meteorologice extreme s-a mărit și că, în lipsa unor acțiuni menite să reverseze procesul schimbărilor climatice, efectele lor se vor resimți puternic prin condamnarea la sărăcie și foamete a milioane de oameni. Se pare că dezastrele meteorologice sunt de la patru până la cinci ori mai dese și provoacă daune de șapte ori mai multe decât în anii 1970, potrivit Raportului Organizației Meteorologice Mondiale. Intervalul de referință pentru datele prezentate mai jos este 1970-2019, iar monitorizarea realizată arată dinamica și distribuția pe glob a dezastrelor naturale.

Furtunile, cauza celor mai multe decese

La nivel mondial, 44% dintre dezastre au fost asociate cu inundații (fluviale 24%, inundații generale 14%) și 17% asociate cu cicloni tropicali. Cicloanele tropicale și secetele au fost cele mai răspândite pericole în ceea ce privește pierderile umane, reprezentând 38% și respectiv 34% din decesele cauzate de dezastre din 1970 până în 2019. În ceea ce privește pierderile economice, 38% au fost asociate cu ciclonii tropicali, în timp ce diferitele tipuri de inundații reprezintă 31%, inundațiile fluviale – 20%, inundațiile generale – 8% și inundațiile rapide – 3%.

În Africa, între 1970 și 2019, au fost înregistrate 1.695 de dezastre care au cauzat pierderi economice în valoare de 38 miliarde de USA și au luat viețile a 731.747 de oameni. Pe harta dezastrelor naturale, cca. 15% din dezastrele legate de vreme, climă și apă au loc în Africa, iar 35% din decesele de aici sunt asociate fenomenelor extreme și 1% din pierderile economice raportate la nivel global au această cauză. Deși dezastrele asociate cu inundațiile au fost cele mai răspândite (60%), secetele au dus la cel mai mare număr de decese, cca. 95% din toate viețile pierdute în regiune.

În Asia, în perioada 1970-2019, au fost înregistrate 3.454 de dezastre care au cauzat 975.622 de decese și pierderi economice în valoare de 1,2 trilioane de USD. În Asia au loc aproape o treime (31%) din dezastrele naturale legate de vreme, climă și apă raportate la nivel global. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu inundații (45%) și furtuni (36%). Aproape jumătate din decesele înregistrate pe acest continent (47%) și o treime (31%) din pierderile economice sunt asociate dezastrelor naturale.

Furtunile au cauzat cele mai multe pierderi de vieți omenești, cca. 72% din totalul deceselor, în timp ce inundațiile au dus la cele mai mari pierderi economice (57%). Primele 10 dezastre înregistrate în Asia au generat 70% din totalul de vieți pierdute, respectiv 680.837 de decese și 22% din pierderile economice pentru regiune, cca. 266,62 miliarde USD.

Inundațiile, responsabile de cea mai mare pierdere economică din ultimii 50 de ani

Primele 10 dezastre înregistrate în America de Sud au fost confirmate drept cauză pentru cca. 60% din numărul total de vieți pierdute (34.854) și 38% din pierderile economice (39,2 miliarde USD). Inundațiile reprezintă 90% din evenimentele din top 10 dezastre prin numărul deceselor cauzate și 41% din top zece al  pierderilor economice. În general, inundațiile au dus la cel mai mare număr de dezastre (59%), la cea mai mare pierdere de vieți omenești (77%) și la cea mai mare pierdere economică (58%) pentru regiune pe parcursul perioadei de 50 de ani.

În America de Nord, America Centrală și Caraibe, între anii 1970 și 2019 au avut loc 1.977 de dezastre naturale care au cauzat moartea a cca. 74.839 de oameni și pierderi economice în valoare de 1,7 trilioane USD. Practic, 18% din dezastrele legate de vreme, climă și apă care s-au petrecut în lume au avut loc în aceste regiuni, 4% din decesele înregistrate în acea perioadă au fost asociate acestor fenomene, iar 45% din pierderile economice înregistrate la nivel mondial în ultimii 50 de ani au fost atribuite acestor regiuni. Furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cele mai frecvente. Din totalul pagubelor economice la nivel mondial, Statelor Unite le revine un procent de 38%.

Regiunea Pacificului de Sud-Vest a înregistrat 1.407 dezastre, 65.391 de decese și pierderi economice în valoare de 163,7 miliarde USD între 1970 și 2019. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu furtuni (45%) și inundații (39%). Pierderile economice au fost distribuite uniform între patru tipuri de fenomene: furtuni (46%), inundații (24%), secetă (17%) și incendii de vegetație (13%). Din totalul pierderilor economice din întregul Pacific de Sud-Vest, Australiei îi revine un procent de 54%.

În Europa furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cea mai răspândită cauză a dezastrelor înregistrate. Furtunile au generat cele mai mari pierderi de vieți omenești (71%) și cele mai mari pierderi economice (78%) din regiune. (D.Z.)

• Potrivit noului raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, numărul persoanelor strămutate în urma dezastrelor este „aproape din ce în ce mai mare“ decât numărul persoanelor strămutate din cauza conflictelor deoarece 31 de milioane de persoane au fost strămutate în urma dezastrelor doar anul trecut.

• Cele mai scumpe cinci dezastre meteorologice din 1970 au fost furtunile care au lovit Statele Unite Uraganul Katrina din 2005 a răsturnat acest clasament și deține supremația în ceea ce privește daunele economice provocate, în valoare de 163,61 miliarde USD. Cele mai mortale cinci dezastre meteorologice au fost în Africa și Asia, respectiv seceta și foametea din Etiopia de la mijlocul anilor 1980 și ciclonul Bhola din Bangladesh în 1970.

  ---

• „Africa se confruntă cu o variabilitate sporită a vremii și a climei, ceea ce duce la dezastre și la perturbarea sistemelor economice, ecologice și sociale. Până în 2030, se estimează că până la 118 milioane de oameni extrem de săraci (adică care trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD/zi) vor fi expuși la secetă, inundații și căldură extremă în Africa. Acest lucru va pune presiune pe eforturile de atenuare a sărăciei și va împiedica semnificativ creșterea prosperității“, a spus S.E. Josefa Leonel Correia Sacko, comisar pentru economie rurală și agricultură în Comisia Uniunii Agricole Africane.