În ultima vreme, în mass-media românească s-a vehiculat informația potrivit căreia o investiție din 2014, de 47 de milioane de euro, realizată în mare parte din fonduri europene, privind aplicația hărților de hazard și de risc, ar fi de fapt nefuncțională în 2021. Administrația Națională Apele Române a venit imediat cu o negare, susținând că aplicația este activă și poate fi accesată pe adresa https://rowater.ro/
Mai mult, ANAR spune că aplicația a dus la evitarea unor pagube la inundații de 1 miliard de euro/an. În comunicatul de presă se arată:
„Aceasta (n.n.-aplicația) integrează hărțile de hazard și de risc la inundații pentru cele 11 bazine hidrografice și este accesibilă publicului. De asemenea, hărțile de hazard și de risc la inundații au fost puse la dispoziția autorităților locale și județene încă din anul 2015. Scurtele momente de disfuncționalitate s-au datorat unor probleme de mentenanță, dar nu au afectat managementul situațiilor de risc la inundații, întrucât hărțile de hazard și risc la inundații au fost disponibile pentru autorități în format electronic și în format GIS, fiind puse la dispoziția publicului interesat, la cerere. În plus, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, s-au realizat Planurile de Management ale Riscului la inundații de la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă și de la nivelul bazinului hidrografic al Dunării. Aceste tipuri de documente sunt, de asemenea, accesibile și la dispoziția publicului pe site-ul www.rowater.ro.”
ANAR mai precizează: „din estimările realizate de către specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române”, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, în prezent, în România, sunt evitate pagube în valoare de 1 mld de euro. De exemplu, la ultimele inundații din bazinul hidrografic Crișuri, unde au fost înregistrate debite asociate unor niveluri istorice, conform estimărilor bazate pe hărțile de inundabilitate, în bazinul Crișul Negru, în aval de Beiuș, aproape 6000 de persoane au fost protejate de riscul inundațiilor și în jur de 7500 de hectare agricole au fost apărate de diguri și poldere. În ceea ce privește inundații din bazinul hidrografic Siret, localitățile situate de-a lungul râului Putna, pe sectorul Mircești- Biliești-Suraia-Vadu Roșca, se află în zonă inundabilă, în toate cele trei tipuri de scenarii. Aceste localități au fost inundate în totalitate în anul 2005. Chiar dacă nivelurile istorice pe râul Putna au depășit cu 3 cm nivelul atins în anul 2005, în acest an, cu excepția localității Biliești, celelalte localități au înregistrat pagube semnificativ reduse.
Benzile de inundabilitate incluse în hărți au stat la baza elaborării planurilor de apărare reactualizate la nivelul tuturor județelor și localităților analizate. În funcție de frecvența și pagubele produse de inundațiile istorice, au rezultat 400 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații. România este singura țară din UE, alături de Lituania, care a identificat scenarii pentru toate cele patru categorii de risc recomandate de către Comisia Europeană: populație, activități economice, patrimoniu cultural și mediu.
Ținând cont de informația furnizată de hărți (extinderea și adâncimea apei), autoritățile locale și județene pot decide unde să realizeze studii detaliate pentru asigurarea unei dezvoltări economice a localității. Cu alte cuvinte, planurile de dezvoltare metropolitană trebuie să includă obligatoriu și riscul asociat al zonei, adică să nu se înceapă investiții majore într-o anumită zonă până nu se asigură gradul de protecție al populației, precum și investițiile necesare.
Reactualizarea hărților de hazard și de risc este un proces continuu bazat pe feed-back și se realizează în fiecare ciclu de implementare a Directivei Cadru de Inundații, la nivelul fiecărui bazin hidrografic și în funcție de studiile de fezabilitate realizate pentru proiecte care trebuie să includă și modelarea hidraulică în detaliu.”
Istoric
-În anul 2005, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a aprobat Programul de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor (P.P.P.D.E.I) pentru 8 bazine hidrografice aferente Administrațiilor Bazinale de Apă Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Buzău-Ialomița (pentru bazinul Buzău) și Siret. Lipsa fondurilor bugetare generate de criza economică declanșată în 2009 şi nealocarea acestora în termenele prevăzute au determinat reeşalonarea celor mai multor activităţi și chiar suspendarea / blocarea studiilor pentru o perioadă de cca. 12 – 16 luni.
-În urma deschiderii liniei de finanțare europene în anul 2010, la solicitarea A.N. Apele Romane, Ministerul Mediului și Pădurilor a hotărât continuarea Programului de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor, pe cele 8 bazine hidrografice început în anul 2006 și extinderea acestuia și pentru celelalte 3+1 bazine hidrografice: Argeș-Vedea, Prut-Bârlad, Dobrogea – Litoral și Ialomița. Continuarea programului a permis, atât finalizarea hărților de hazard la inundații la nivelul celor 11 bazine hidrografice, dar a cuprins și noi componente: scenarii de amenajare, plan de măsuri, prioritizarea măsurilor, elaborarea documentației Planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor, precum și evaluarea strategică de mediu (SEA).
-Costurile hărților de hazard au fost de cca. 50 mil. euro, din care 80% (cca. 40 mil euro) reprezintă studii topogeodezice. În fapt, acest program a cuprins două componente majore - (1) studii topogeodezice (scanarea terenului prin zboruri aeropurtate, procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital primar al terenului, recunoaşterea configuraţiei terenului, proiectarea reţelei geodezice, amplasarea de borne în teren, măsurători GPS, ridicări topografice de detaliu, batimetrie, prelucrarea modelului digital până la redarea în detaliu a albiei minore) respectiv (2) studii hidrologice și hidraulice (calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi, furnizând parametrii caracteristici ai viiturilor de calcul cu diferite probabilități de depașire.
