Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

„Renașterea oceanelor“ se poate realiza în 30 de ani

  • Publicat în Mediu

Studii recente arată că viața animalelor ce trăiesc în mări și oceane se îmbunătățește ușor, dar trebuie diminuate acțiunile care au efecte nocive asupra acestora.

De altfel, oamenii de știință susțin că oceanele pot fi readuse la condiții optime în mai puțin de treizeci de ani dacă se continuă măsurile eficiente pentru conservarea și protejarea naturii.

Potrivit cercetătorilor Universității de Știință și Tehnologie „King Abdullah“ din Arabia Saudită, în prezent există suficiente informații pentru a realiza „o renaștere a oceanelor“, cu efecte benefice atât pentru vietățile marine, cât și pentru omenire.

Acțiuni continue

Renașterea oceanelor nu se va produce fără acțiuni concrete și o muncă susținută continuă. Măsurile luate trebuie să includă protejarea tuturor formelor de viață marine, un pescuit sustenabil, controlul poluării și al deșeurilor.

Este drept că toate aceste eforturi înseamnă și costuri mari, dar beneficiile  sunt importante și pe termen lung.

„Avem suficiente oportunități pentru a dărui un ocean sănătos nepoților noștri și, pe lângă oportunități, știm cum să atingem acest obiectiv important. De asemenea, deținem și instrumentele necesare pentru a realiza acest lucru“, a spus profesorul Carlos Duarte de la Universitatea de Știință și Tehnologie „King Abdullah“ din Arabia Saudită.

Oamenii de știință care au realizat studiul arată că speciile de animale, aflate în pericol cu ani în urmă, încep să se înmulțească.

De pildă, balenele cu cocoașă care migrează din Antarctica spre estul Australiei, care erau de ordinul sutelor în anii 1960, acum au ajuns la 40.000.

De asemenea, vidrele de mare din vestul Canadei au ajuns la câteva mii de la câteva zeci, câte erau în anii 1980.

Se schimbă mentalitatea

În opinia profesorului Callum Roberts unul dintre membrii echipei de cercetători, aceste rezultate promițătoare se datorează schimbării mentalității oamenilor despre mediu și natură.

Profesorul Roberts spune că oamenii au început să privească natura și mediul înconjurător cu alţi ochi: de la ceva frumos de privit la ceva crucial pentru sănătate și viață.

„Începem să înțelegem că ceea ce pierdem este extrem de important și valoros pentru viață; nu este vorba doar ce frumuseți pe care nu le mai putem admira“, a explicat profesorul Roberts.

De asemenea, nici încălzirea globală, schimbările climaterice, distrugerea ecosistemului, pierderea și dispariția anumitor specii nu sunt simple. Există în continuare multe probleme cauzate de poluare, deșeurile din plastic, de braconaj și de creșterea tot mai mare a temperaturilor.

Cercetătorii au amintit și de îngrășămintele chimice și de alte substanțe folosite în agricultură care sfârșesc în apele mărilor și oceanelor, ducând la „zone moarte“.

Chiar și în ciuda acestor probleme grave există speranță. Cercetătorii spun că renașterea oceanelor – o provocare uriașă – este posibilă până în 2050.

Fără mări și oceane, viața pe Pământ nu poate exista și de aceea trebuie să le apărăm.

Potrivit organizației Greenpeace, 80% din toate formele de viață de pe Pământ se găsesc ascunse în străfundurile apelor.

Un studiu recent realizat de biologi marini ai Universității din Glasgow arată că viața marină va trebui să se adapteze unor temperaturi mai ridicate ale mărilor și oceanelor.


În fiecare an, plasele de pescuit omoară aproape 300.000 de balene, delfini și țestoase de mare. Multe specii sunt amenințate din cauza plaselor de pescuit deoarece animalele rămân blocate și nu mai pot ieși la suprafață.

De asemenea, pescuitul cu traulul distruge păduri întregi de corali și alte ecosisteme delicate ce trebuie protejate.


Acvacultura este una dintre soluțiile pentru protejarea speciilor marine, dar nu este suficientă pentru reducerea pescuitului excesiv. Multe practici moderne ale acvaculturii stimulează creşterea nesustenabilă de specii foarte valoroase pentru pieţele de export. Expansiunea rapidă a acvaculturii intensive a rezultat în degradarea mediului pe scară largă, strămutarea comunităţilor agricole şi dispariţia pescuitului de coastă. Industria acvaculturii de creveţi este poate cea mai distructivă, nesustenabilă şi neechitabilă industrie de pescuit din toată lumea. Dispariţia mangrovelor și distrugerea zonelor de pescuit au fost raportate în arii răspândite. De asemenea, și industria creşterii de somon demonstrează că nu este o soluţie viabilă – sunt necesare aproximativ 4 kg de peşte sălbatic pentru a produce 1 kg de somon în crescătorie.


Oamenii încep să devină conștienți de gravitatea poluării cu plastic, astfel de deșeuri fiind peste tot: pe plaje, în sistemul digestiv al viețuitoarelor marine, în spațiu.

Cu doi ani în urmă, un grup de cercetători din Olanda au testat o barieră ce împiedică deșeurile din râuri să ajungă în mare. Sistemul trimite bule de pe fundul apei la suprafață și creează o barieră de aer ce blochează trecerea deșeurilor. Astfel, gunoaiele sunt ghidate spre mal, unde sunt colectate.

Totodată, inginerii americani au realizat un dispozitiv de șase sute de metri care strânge deșeurile. Sistemul este dotat cu panouri solare, camere, senzori și antene pentru satelit.


Alți oameni de știință de la o universitate britanică au descoperit o enzimă care se hrănește cu plastic.

Potrivit profesorului John McGeehan de la Universitatea Portsmouth, plasticul care se degradează în 400 de ani este consumat în câteva zile de enzima descoperită și înmulțită în laborator.


Simona Nicole David