Imprimă această pagină
Mediu 02 Octombrie 2019, 14:10

Crasă nepăsare în aplicarea legii pentru combaterea ambroziei

Scris de

România are din 17 martie 2018 o lege (nr. 62) pentru combaterea ambroziei. Normele metodologice (HG 707) au fost aprobate însă abia pe 5 decembrie anul trecut (deși legea prevede un termen de 90 de zile!), cu intrare în vigoare din 1 ianuarie 2019. Dar, ghiciți ce? Vara și toamna acestui an ne-au găsit pe toți cu ambrozia la locul ei! Deci nimeni nu s-a sinchisit să aplice legea. Doar după o campanie televizată, provocată și ea de revolta oamenilor cu alergii la polen, au început lucrurile să se miște, dar abia prin septembrie. Între timp, numărul celor care au mers la o unitate medicală din cauza afecțiunilor provocate de buruiană a ajuns la aproape 480.000 de persoane (cifră recunoscută oficial). Surse neoficiale vorbesc de cam un milion de oameni care au probleme alergice. Și, atenție, se poate ajunge la astm, boală de care pacientul nu mai scapă toată viața.

Despre alergia la ambrozie se discută de mai multă vreme. Însă, în România, caracteristic nouă, problema n-a fost luată în serios. Doar în 2018 acțiunea unor ONG-uri a determinat Parlamentul să adopte o lege în acest sens. Dar documentul n-a fost aplicat în acest an, iar singura explicație ar fi indolența instituțiilor. Mă rog, defectul acesta al nostru, al tuturor, de a nu respecta regulile. Abia în septembrie primăriile au început să inventarieze suprafețele invadate de buruiană, când deja polenul și-a făcut efectul în rândul populației vulnerabile la acest tip de alergie.

Care ar fi „marea muncă“ a autorităților pentru combaterea ambroziei

Responsabili de combaterea ambroziei sunt proprietarii terenurilor pe care crește această buruiană. Dar cum aceștia – fie că sunt persoane fizice, fie juridice (terenuri ale primăriilor, consiliilor județene, firme, CFR, Apele Române, ANIF, CNAIR etc.) – n-au catadicsit să facă acest lucru de bună voie, au fost instituite obligații pentru primării, prefecturi și structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului și Ministerului Sănătății. Procedura nu e atât de grea. Comoditatea e mare! Să vedem ce erau obligate instituțiile anul acesta să întreprindă și nu au mișcat un pai până când nu s-a agitat opinia publică:

– primăriile, prin specialiștii agricoli sau alte persoane desemnate, verifică, identifică și întocmesc un centralizator cu terenurile pe care crește ambrozia (termen 25 mai);

– primăriile transmit somații scrise proprietarilor suprafețelor pentru distrugerea focarelor (5 iunie);

– prin dispoziția prefectului se constituie o comisie mixtă alcătuită din reprezentanții primăriei și ai structurilor teritoriale ale MADR, MS și MM, care verifică și constată dacă proprietarii au eliminat ambrozia (aceasta va fi condusă de inginerul direcțiilor agricole);

– primul control are loc în perioada 1 iulie – 15 iulie a fiecărui an. Proprietarii care n-au eliminat buruiana sunt doar avertizați;

– al doilea control, mai cu seamă la cei deja avertizați, se efectuează în perioada 16-31 iulie, când se fac fotografii și se aplică sancțiuni pecuniare, dacă este cazul;

– amenzile pentru nerespectarea legii sunt cuprinse între 750 și 5.000 lei pentru persoanele fizice și între 5.000 lei și 20.000 lei pentru persoanele juridice;

– până la 30 noiembrie, comisia transmite către instituții centralizatoare cu cei care au respectat legea, cu cei avertizați și cu cei sancționați.

Ca să glumim un pic, deși n-ar fi loc de așa ceva, în normele metodologice se dau termene pentru luna octombrie 2018, deși acestea au fost publicate în MO în decembrie 2018! Adică funcționarii ar fi trebuit să... dea în bobi, să ghicească eventual cam cum au de gând ministerele să formuleze normele!

  • Ambrosia artemisiifolia

ambrozie

- Denumire populară: iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei.

- Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile iulie, august, septembrie, cu prelungire în octombrie.

- O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani.

- În verile călduroase și secetoase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari.

- Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică.

- Alergiile sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3-4 ani). Sunt afectați inclusiv copiii sub 1 an!

- Sensibilizarea alergică se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, simptome cutanate. Cazul cel mai grav – șocul anafilactic.

- Simptome:

  • rinoconjunctivita alergică – strănut, prurit nazal, obstrucție nazală, secreții nazale apoase, prurit – ocular, congestie oculară, lăcrimare;
  • astmă – episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing;
  • efecte cutanate: leziuni de urticarie și edem dureros al țesuturilor profunde.

- Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil.

- Din populația activă a României (9.000.000 persoane), 482.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie.

- Se estimează că populația expusă la polen atinge 6 milioane, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate.

Maria BOGDAN


Vizualizari 2032
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite