reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Ziua Internațională a Dunării

  • Publicat în Mediu

Dunărea reprezintă unul dintre reperele existențiale ale românilor. Pe de o parte este o limită a spațiului în care românii s-au născut și s-au dezvoltat ca nație. O limită până la care străinii au putut pătrunde, o limită la care credințe și obiceiuri străine s-au oprit. Pe de altă parte, Dunărea reprezintă o legătură a noastră cu restul Europei. Este drumul pe care, de milenii încoace s-au făcut schimburi comerciale și culturale. Este drumul fără pulbere care a legat între ele sate, mai târziu orașe, în care locuiau oameni de etnii diferite, vorbind limbi diferite, dar care aveau, totuși ceva în comun: Dunărea. În acest context, este cu totul firesc ca fluviul, care a însemnat atât de mult pentru istoria acestei părți a continentului, să aibă o zi a lui. Și această zi este 29 iunie.

10 țări cu un numitor comun

La 29 iunie 1994, la Sofia, reprezentanții mai multor țări dunărene, întruniți sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, au semnat „Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea“.

Conform acestei înțelegeri, statele din bazinul Dunării s-au angajat să colaboreze îndeaproape pentru o mai bună utilizare a fluviului, în folosul comun al tuturor statelor riverane. Pentru mulți, acest gest a părut mai curând un gest politic, decât unul legat de necesități practice. Și totuși, lucrurile stau exact invers.

Dunărea trece prin nu mai puțin de zece țări, dar adună în apele sale râuri care izvorăsc din 17 țări. În drumul său întâlnește patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Astfel, cele mai multe dintre acțiunile desfășurate într-unul dintre statele riverane are implicații în mare parte, dacă nu în toate celelalte. Iar acest lucru a devenit tot mai evident în deceniile din urmă. Dacă acum 100 de ani undele de poluare erau principalele evenimente care influențau zonele din aval, acum construcțiile hidroenergetice, amenajările hidrologice și alte activități au influențe atât în aval, cât și în amonte.

Această realitate a condus la încheierea convenției despre care am amintit mai sus. Factorii de decizie au înțeles că numai prin activități comune, transnaționale, Dunărea poate rămâne un fluviu viu, cu apă de o calitate cel puțin bună, spre folosul tuturor țărilor riverane și a locuitorilor din ele. Și ca o recunoaștere a acestei realități, începând din anul 2004, ziua de 29 iunie a fost desemnată drept Ziua Internațională a Dunării.

Doar împreună putem face Dunărea mai sigură!

Sub auspiciile Convenției, tot mai multe proiecte au fost puse în practică. Principala caracteristică a acestora este caracterul lor interdisciplinar și, în general, transnațional. Obiectivele urmărite sunt multiple, dar legate unele de altele.

La evenimentul organizat la Brăila cu ocazia Zilei Dunării, în acest an, Victor Sandu, directorul Administrației Naționale „Apele Române“, a prezentat câteva dintre aceste programe, evidențiind obiectivele lor: „Începând cu anul 2017, ANAR este implicată activ în proiectul DanubeSediment, în parteneriat cu alte 13 instituții din 9 țări din bazinul Dunării. Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea managementului apei și a sedimentelor, precum și a morfologiei fluviului Dunărea, prin analiza bazelor de date și metodologiilor de măsurare practicate în toate țările participante, pentru realizarea bilanțului sedimentelor și analiza evoluției istorice a albiei fluviului Dunărea. Caracterul inovator al proiectului este dat, pe de o parte, de abordarea originală multisectorială, cu interrelaționare între mai multe părți interesate, iar pe de altă parte, de un management transnațional și transversal al sedimentelor la nivel de bazin, sectorial și local. ANAR coordonează, în acest proiect, un pachet tehnic de lucru dedicat analizei impactului și măsurilor, cu scopul de a recomanda măsuri potențiale pentru stabilirea unei continuități dinamice și sustenabile a sedimentelor în fluviul Dunărea.

De asemenea, Administrația Națională „Apele Române“ are rol de lider al proiectului DanubeFloodplain, care are drept obiectiv reducerea riscului de inundații prin restaurarea luncii inundabile a fluviului Dunărea și a afluenților săi. Acest proiect de interes strategic este finanțat în cadrul Programului Transnațional Dunărea. Principalele rezultate vizate constau în elaborarea Manualului privind restaurarea și conservarea luncilor inundabile, Ghidului privind managementul durabil al luncilor inundabile și Planului de acțiune privind restaurarea și conservarea luncilor inundabile la nivelul bazinului Dunării.

În plus, o contribuție importantă în cadrul acestui proiect este dată de modelarea hidraulică a zonei pilot Bistreț pentru studierea unor posibile variante de renaturare și schimbare a folosinței terenului într-un mod fundamentat pe analiza cost – beneficiu, cu includerea serviciilor ecosistemelor. Acest gen de studii poate sta la baza strategiilor de dezvoltare teritorială care să țină cont de managementul riscului la inundații, corelat cu soluții bazate pe mecanisme și procese naturale mai prietenoase cu mediul și eficiente din punctul de vedere al reducerii hazardului la inundații.

Aceste proiecte, în ansamblul lor, fac parte din eforturile României de aplicare a prevederilor europene ale Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, prin identificarea soluțiilor de tip „win-win“, aplicabile pe teritoriul României și în lunca inundabilă a Dunării.”

Oamenii – principala componentă a proiectelor

În toate aceste proiecte, cel mai important rol îl au locuitorii așezărilor înșirate pe cursul Dunării. Informarea, educarea și implicarea lor este esențială pentru reușita proiectelor. În lipsa participării lor efective, toate studiile, toate proiectele, oricât de ambițioase, oricât de revoluționare, sunt sortite să rămână doar pe hârtie.

Tocmai de aceea, în evenimentul care a avut loc la Brăila, și care s-a desfășurat sub sloganul „Fii activ pentru o Dunăre mai sigură“, au participat și elevi. Pentru ei au fost organizate activități precum prezentarea „Apa și dependența noastră de plastic“ şi „Ora de biologie“, în cadrul căreia au fost prezentați „Locuitorii acvatici ai Dunării“. De asemenea, cei mici au vizualizat cu ajutorul micro­scopului organismele dintr-o picătură de apă din Dunăre. În cadrul sesiunii „Prietenii lui Picurici protejează apa împotriva poluării cu nitrați“ – Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“, copiii au participat la exerciții demonstrative pentru stabilirea concentrației de nitrați din apă.

Ca o concluzie, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a subliniat în încheierea mesajului pe care l-a adresat cu această ocazie: „Marcăm astăzi Ziua Internațională a Dunării. Dar mi-aș dori să nu ne amintim de importanța acestui fluviu pentru noi toți numai în zilele aniversare. Clipă de clipă, cetățeni și specialiști ai apelor, trebuie să fim responsabili! Trebuie să fim activi pentru o Dunăre mai sigură!“

Alexandru GRIGORIEV