În martie, la Iași, a avut loc prima dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP – CIPN). Evenimentul s-a desfășurat la sediul Direcției pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Iași și Neamț, alături de specialiști din cadrul instituțiilor de resort județene. Printre temele discutate s-au numărat: beneficiile pentru fermieri și autorități locale în gestionarea unui sistem public de colectare și management al gunoiului de grajd, importanța transferului de cunoștințe între fermieri în cadrul rețelei naționale lansate de MAP și evitarea sancțiunilor la plățile APIA și AFIR prin respectarea măsurilor legale.

Conștientizarea problemelor...

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa“, componentă a proiectului CIPN, în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale.

Campania „Apăr apa!“ se adresează, în principal, fermierilor mici care, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru protecția apelor împotriva poluării cu nutrienți. Acest proiect vizează reducerea poluării apei și a solului cu nutrienți (în special azot și fosfor) proveniți din activitatea agricolă și se desfășoară în 86 de localități, zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, din 34 de județe ale României. „Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“.

Know-how pentru fermieri

Mihai Constantinescu, specialist pentru agricultură în cadrul Unității de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (CIPN), ne spune că este un proiect sub umbrela „Ministerului Apelor și Pădurilor“, finanțat printr-un împrumut al Băncii Mondiale, pe o durată de trei ani, până în anul 2022, în valoare de 50 milioane de euro, iar la această sumă s-au adăugat 5,5 milioane USD nerambursabili, din fonduri ale Facilității Globale de Mediu și alte câteva milioane de lei, confinanțare din partea beneficiarilor, doar cu scopul de a veni în sprijinul fermierilor. „Am venit la Iași să facem o conștientizare, care vine pe câteva paliere, ce se leagă de sănătate, protecția mediului și de obligațiile pe care fermierii le au. Soluțiile sunt multiple! Avem deja contractată o campanie de promovare, prin intermediul căreia suntem și aici. Această campanie are mai multe domenii de intervenție, dar va exista și o caravană, care va vizita în jur de 1.000 de comune, unde se va discuta direct cu fer­mierii. Pe lângă acestea mai există înființată o rețea de transfer de cunoștințe către fermieri, în cadrul căreia se lucrează cu organizațiile de fermieri și sperăm ca informația să ajungă până la nivel de gospodărie.

Tot în cadrul acestei rețele avem ca parteneri și Asociația Comunelor din România“, a precizat Mihai Constantinescu, specialist în agricultură UMP INPCP.

Platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd

Ștefan Nicolau, specialist tehnic senior monitorizare și evaluare UMP INPCP, a prezentat  beneficiile pentru fermieri și autoritățile locale în gestionarea unui sistem public de colectare a gunoiului de grajd. Acesta a vorbit totodată de realizarea, operarea și asigurarea sustenabilității unei investiții în platforma comunală pentru gunoiul de grajd și sistemul de colectare aferent vs. obligațiile micilor fermieri de a se conforma cerințelor legate de depozitarea conformă a gunoiului de grajd. „Scopul prezenței noastre în această regiune este de a continua o campanie de informare și conștientizare, atât a populației cât și a instituțiilor, privind măsurile de reducere a poluării cu nutrienți, din activitatea agricolă. Soluții în acest sens sunt multe, dar ca de obicei orice soluție de protejare a mediului implică diverse costuri legate de timpul suplimentar, o preocupare mai deosebită, un oarecare consum de materiale simple, dar care conduc la rezultate bune“, adaugă Ștefan Nicolau.

Până acum, nouă localități

Nicolau mai specifică faptul că se dorește tot mai mult obținerea de platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd pentru fermierii mici, prin intermediul unităților administrativ-teritoriale. „Un mic crescător de animale, indiferent dacă crește o vacă, două sau alte câteva animale pe lângă casă, în mod normal, ca să respecte condițiile de mediu, trebuie să aibă niște facilități de depozitare a gunoiului de grajd, care să răspundă integral la cerințele de impermeabilitate și de stocare, pentru o perioadă de timp suficientă, când acest gunoi nu poate fi aplicat pe terenurile agricole, fie din cauza stării de vegetație a terenului agricol, fie a condițiilor de climă, mă refer la îngheț și precipitații abundente. Sigur că investițiile acestea la micii fermierii sunt dificil de realizat și gestionat, pentru că, atunci când crești animale în intravilan uneori nici nu ai loc în curte unde să amplasezi o asemenea facilitate, indiferent dacă este mică, de exemplu de 6 mp. Atunci noi ne-am orientat către unitățile administrativ-teritoriale, care pot, prin intermediul unui sistem centralizat, să asigure diverse facilități care răspund condițiilor de mediu privind colectarea, depozitarea și prelucrarea gunoiului de grajd, astfel încât să fie transformat într-un material utilizabil ca fertilizator organic, protejând totodată mediul“, specifică Ștefan Nicolau.

Nouă localități din județul Iași au reușit să obțină proiectul pe baza unei competiții. „În prima tranșă de proiecte care au fost aprobate exisă un număr de cinci localități din județul Iași care, adunate la cele nouă, la care s-au făcut investiții anterioare, se ridică la 14 numărul acestora; anul acesta vor fi finalizate investițiile“, încheie Ștefan Nicolau, Specialist Tehnic Senior Monitorizare și Evaluare UMP INPCP.

Platformă de 2.000 de tone

Un caz fericit, unde există deja o platformă de acest fel, este și în localitatea Gherăești, județul Neamț. Bereșoaie Pavel, primarul comunei, ne spune că a depus proiect și pentru cea de-a doua platformă deoarece, din fericire, în localitate sunt foarte mulți crescători de animale care trebuie sprijiniți și, totodată informați cu privire la astfel de măsuri. „Reuniunea de astăzi este benefică, lăudabilă aș putea spune, deoarece toată lumea trebuie să înțeleagă că trebuie să facem eforturi cu toții pentru a lăsa celor care vin din urmă o țară curată, o apă bună de băut, cum am primit și noi la rândul nostru de la strămoșii noștri. La noi în localitate este un caz fericit și mă bucur că avem foarte mulți crescători de animale! Cu toate că eu sunt la primul mandat ca primar, când am preluat mandatul era deja implementată o astfel de platformă funcțională, pe care o gestionăm în continuare. Totodată, am făcut eforturi și am depus proiect pentru cea de-a doua platformă, având în vedere că cea existentă este insuficientă, din păcate. Putem spune că avem cea mai utilizată platformă, cu o capacitatea de 2.000 de tone, care a costat undeva la 20 de miliarde lei vechi, iar aici intră platforma în sine, clădirea, dar și utilajele (tractor, încărcător Weidemann, remorcă pentru transport, mașină pentru împrăștiat gunoiul de grajd și vidanjă)“, a încheiat Bereșoaie Pavel. Următoarea întâlnire zonală din cadrul proiectului va avea loc la Buzău în cursul lunii aprilie, și va reuni factorii locali din județele Vrancea și Buzău.

Beatrice Alexandra MODIGA