reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Apr 2019

În 2018 România s-a „cutremurat“ de 368 de ori

  • Publicat în Mediu

Avem noi, românii, o meteahnă: cum se întâmplă un cutremur mai mărișor, cum se umplu televizoarele și rețelele de socializare de istericale. Nu vrem sub nicio formă să admitem realitatea. Iar aceasta este limpede ca lumina zilei: România este o țară cu potențial seismic ridicat. Și da, ne putem aștepta oricând la un cutremur major în zona Vrancea. Chestiunea este că nimeni, dar absolut nimeni de la noi și de pe glob nu poate aprecia când anume va fi o astfel de mișcare de scoarță puternică. Iar „puternic“, în condițiile de seismicitate din țara noastră, înseamnă tot ce depășește 7 grade pe scara Richter. Un singur lucru am reușit să deslușim: zona Vrancea se activează de la 1 până la 6 ori pe secol, cu seisme cu magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter.

Vrancea, dincolo de ceea ce ne place nouă să credem, se clatină și 19-20 de ori pe lună! De exemplu, în luna octombrie anul trecut – și am luat acest reper pentru faptul că atunci a avut loc ultimul seism semnificativ – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a înregistrat 33 de cutremure în România, din care 19 în Vrancea (județele Vrancea, Buzău, Prahova și Covasna).

248 de cutremure, în 2018, numai în zona Vrancea

De la 1 ianuarie și până pe data de 31 decembrie 2018 teritoriul României a fost „legănat“ de 368 de ori. 67,39% dintre cutremure (248) au avut loc în zona Vrancea. Trei dintre acestea au avut o magnitudine mai mare de 4,5 grade pe scara Richter: 14 martie 2018 – Vrancea, 4,6 grade R; 25 aprilie – Vrancea, 4,6 grade R; 28 octombrie – Vrancea, 5,8 grade R. În statistica INCDFP sunt cuprinse și seismele cu epicentrul în Bulgaria, Serbia sau Balcani, dar care se resimt și în România. Recordul a fost semnalat pe data de 7 octombrie 2018, când într-o singură zi s-au produs șapte cutremure! E drept, șase dintre acestea au avut epicentrul în Ialomița, zonă care nu are un istoric cu mișcări care să provoace daune. Același record a fost stabilit și pe 23 decembrie, când s-au înregistrat șapte seisme, șase fiind la graniță cu Serbia. În rest, am mai avut: câte 5 cutremure pe zi-20 martie; câte 4 cutremure pe zi – 12 decembrie, 5 decembrie, 29 august, 19 august, 26 ianuarie; câte 3 cutremure pe zi – 21 și 13 decembrie, 19 și 16 noiembrie, 28 octombrie, 14 septembrie, 27 august, 12 iulie, 7 iulie, 1 iulie, 17 iunie, 10 iunie, 4 mai, 4 aprilie, 3 martie, 23 februarie, 18 februarie, 17 februarie, 30 ianuarie. În alte 71 de zile din acest an au avut loc câte două seisme zilnic.

Istoric al marilor cutremure din Vrancea

cele mai puternice cutremure Romania

În România, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaților Orientali, în regiunea Vrancea, cu județele Vrancea, Buzău, Prahova și Covasna. Despre zona Vrancea știm că aici s-ar fi produs între 1 și 6 cutremure majore în fiecare secol, cu o medie de 2-3 seisme în 100 de ani. Datele istorice pomenesc despre un cutremur prin anul 455, dar primul menționat în documente este cel din 29 august 1471. Însă cele mai mari distrugeri au fost consemnate în 1977.

Zonele seismogene din România

cutremur zone seismice ro

Haideți să vedem care sunt toate perimetrele seismogene (inclusiv cele din afara granițelor, dar care se resimt și la noi) din România:

– Zona subcrustală Vrancea (VR), situată la contactul a trei unități tectonice, respectiv, placa Est-Europeană, subplaca Intra-Alpină și subplaca Moesică (Constantinescu, 1976). Cea mai puternică activitate seismică pe teritoriul țării se con­centrează la adâncimi intermediare (60-200 km);

– Zona Est-Vrancea (EV), cu o seismicitate ce constă din cutremure de mărime moderată, care nu depășesc magnitudinea 6.

Manifestări explozive, sub forma roiurilor de cutremure, sunt frecvente în regiunea Râmnicu Sărat-Focșani, aria Vrâncioaia;

– Zona Făgăraș – Câmpulung (FC), caracterizată de șocuri ce pot ajunge până la 6,5 grade, aici fiind înregistrate cele mai puternice cutremure de suprafață de pe teritoriul României;

– Zona Danubiană (DA), cu o rată a activității seismice relativ ridicată, în special la granița cu Serbia și dincolo de aceasta, peste Dunăre, cu magnitudine care nu depășește valoarea de 5-6;

– Zona Banat (BA), cu două arii active, Banat, la sud și Crișana-Maramureș, la nord, cu un maximum al seismelor de 5,6;

– Zona Crișana – Maramureș (CM), despre care cataloagele de cutremure istorice raportează producerea de evenimente cu magnitudine mai mare decât 6, dar secolul al XX-lea a reținut aici cel mai mare seism de 5 grade;

– Depresiunea Bârlad (BD), cu seisme moderate, care nu depășesc magnitudinea de 5,6;

– Depresiunea Predobrogeană (PD), având activitate seismică moderată (Mw≤5.3);

– Depresiunea Transilvaniei (TD), cu mișcări care nu au depășit 5 grade pe scara Richter.

cutremur tabel 3