• WOLFLIFE - Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus în Carpații Orientali. Opinii, atitudini și așteptări ale populației din zona rurală, arealul de distribuție a lupului – Mureș, Harghita, Bacău, Neamț, Vrancea.

După milenii de conviețuire, omul și lupul sunt la răscruce. Cei doi prădători ai Planetei Albastre își dispută teritoriul. Pădurile cad secerate, habitatele naturale dispar și ultimele piese de pe tabla de șah sunt gata să fie puse în mișcare. Lupul nu mai poate miza acum decât pe rațiunea și conștiința umană. Va avea parte de o judecată corectă? Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea a implementat începând cu 2015 Wolflife, un proiect menit să pună în lumină importanța existenței lupului în lanțul trofic. Pentru a realiza un „profil psihologic“ al acestui prădător au fost adunate date atât despre viața și tabieturile lui, dar și despre felul în care acest animal magnific este perceput de către om. Informațiile următoare sunt extrase dintr-un raport de cercetare (mult mai amplu) realizat în 2017 de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, la solicitarea APM Vrancea.

Conotații

Potrivit studiului, cele mai frecvente asocieri spontane pe care respondenții le fac atunci când aud cuvântul „lup“ conturează sentimentul de teamă față de un animal sălbatic. Alte asocieri fac trimitere directă la pericolul perceput sau experimentat în relație cu pagubele pe care acest animal le poate produce gospodăriilor (în special faptul că mănâncă animale domestice). Cu toate acestea, există și conotații pozitive pe care respondenții le asociază lupilor. Participanții au fost în acord cu enunțurile care susțineau că lupii asigură un echilibru în natură și că sunt animale speciale, care merită toată admirația oamenilor. De asemenea, respondenții și-au exprimat mai degrabă dezacordul față de enunțurile care susțineau că lupii nu reprezintă nicio valoare pentru oameni, că aceștia sunt o povară pentru oameni, dar și că oamenii au dreptul să ucidă lupii din păduri. Pe de altă parte, intervievații și-au exprimat dezacordul față de enunțul care susținea că oamenii ar trebui să găsească o modalitate de a trăi alături de lupi.

Conviețuire

Aproape jumătate dintre intervievați nu au știut să estimeze numărul de lupi existenți în proximitatea localității lor de reședință, iar unii respondenți susțin că în apropierea localității lor nu există deloc lupi. 17% dintre cei intervievați estimează că ar exista un număr de maximum 10 lupi în preajma localității lor. Comparativ cu situația actuală, cei mai mulți respondenți ar prefera ca numărul de lupi ce trăiesc în apropiere să fie mai mic sau mult mai mic, iar aproximativ un sfert dintre persoanele intervievate ar prefera să nu existe deloc lupi în proximitatea localității lor.

Opinia majorității respondenților a fost că lupii  din Carpații Orientali ar trebui să trăiască în păduri  îndepărtate, la mare distanță de oameni. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați spun categoric că nu ar dori să locuiască în apropierea locurilor unde trăiesc lupi și o treime dintre aceștia spun că nu ar dori să locuiască în astfel de locuri. Cei mai mulți intervievați sunt de acord cu afirmațiile potrivit cărora lupii reprezintă un risc pentru animalele din gospodării, respectiv că sunt un real pericol pentru comunitate. În schimb, majoritatea își exprimă mai curând dezacordul cu privire la amenințarea pe care lupii ar reprezenta-o pentru securitatea lor și a familiei.

Soluții?

O treime dintre participanți susțin că lupii constituie o problemă în zona în care locuiesc, că sunt periculoși pentru gospodării / oameni / copii, iar cea mai frecvent menționată problemă reprezentată de lupi este faptul că aceștia atacă/ucid animale domestice. Soluțiile pe care cei intervievați le propun pentru rezolvarea acestor probleme sunt: îndepărtarea lupilor și plasarea lor în rezervații și vânarea/exterminarea sau reducerea numărului lor.

În opinia a mai mult de jumătate dintre respondenți activitatea oamenilor nu influențează habitatul lupilor. Doar un sfert dintre respondenți sunt de părere că activitatea oamenilor influențează negativ habitatul lupilor prin: exploatări forestiere, vânătoare, invadarea habitatului lupilor/urbanizare. Aproximativ unul din zece respondenți afirmă că în zona în care locuiesc se practică vânătoarea de lupi, iar mai mult de jumătate dintre aceștia sunt de acord cu acest lucru.

Experiențe

Referitor la acest subiect, cei mai mulți respondenți au spus că au cunoștințe cărora lupii le-au ucis animalele sau au auzit urletul specific lupilor în natură / pădure, au văzut lupi în natură / în pădure, iar aproximativ jumătate dintre intervievați au menționat că au văzut urme/distrugeri cauzate de lupi în natură / pădure. În schimb, cei mai mulți participanți declară că nu au avut niciodată animale ucise de lupi sau că nu au suferit distrugeri cauzate de aceștia. Un procent foarte mic de respondenți (mai puțin de 1 din 10) declară că au avut neplăceri cauzate de lupi, în general. Cele mai frecvente probleme sunt cele întâmplate la muncă, în pădure, urmând problemele cauzate de lupi acasă, la cabană, la munca pe câmp, respectiv în excursii, drumeții. Utilitatea lupilor este conturată de mențiuni privind menținerea echilibrul în natură, faptul că mănâncă animale bolnave sau moarte din pădure, sunt sanitarii pădurii, sau că vânează animale care sunt dăunătoare oamenilor.

Să reflectăm!

Așadar, în percepția umană lupul are mai multe chipuri. Însă, indiferent de cum este văzut acest prădător de fiecare dintre noi, un adevăr rămâne neschimbat: acela că, dacă vom rupe din lanțul trofic o singură verigă, fie ea și cea mai nesemnificativă, într-un final se va destrăma întregul echilibru ecologic. Articolul de față, pe lângă informațiile prezentate, are și menirea de a ne îndemna la reflecție. Problema reală nu este existența lupilor, ci apetitul extraordinar al omului de a goli acest pământ de resursele lui naturale pentru a-și crea un confort închipuit. Poate că, dacă schimbăm un pic unghiul de vedere, o să constatăm că lupii nu sunt mai numeroși decât înainte, ci pădurile sunt mai puține.  Se distrug habitatele naturale, iar animalele nu fac altceva decât să se adapteze la condițiile noi pe care oamenii le impun. Conflictul dintre prădătorii pădurilor și om nu apar din voința celor dintâi!

• Întrebați care consideră că ar trebui să fie obiectivele proiectului WOLFLIFE – LIFE13 NAT/RO/000205, respondenții au menționat cel mai frecvent: relocarea lupilor departe de așezări omenești / în rezervații, protejarea, îngrijirea lupilor și a habitatului lor, informarea / educarea oamenilor privind aceste animale și asigurarea hranei lor.

Laura ZMARANDA