Anumiți oameni cu inițiativă și întreprinzători au găsit soluția cea mai eficientă de a rezolva necesarul de combustibil pentru foc prin fabricarea de brichete din resturile vegetale. Prin aceasta evită tăierile masive de copaci atât de necesari menținerii unui mediu favorabil resturilor vegetale care, spun ei, sunt deșeuri care încurcă activitatea agricultorilor. Acțiunea este lăudabilă cu condiția să nu se folosească nimic din ceea ce se produce pe terenurile cultivate.

Există suficiente alte materiale pentru brichete, și anume: tot ce rezultă de la tăierile viței-de-vie și pomilor roditori, rumeguș, talaș și așchii de la fabricile de cherestea și mobilă, suficiente produse vegetale care se pot recolta de pe marginea șoselelor, a căilor ferate, a canalelor și digurilor, de pe suprafețele necultivate etc.

Aceasta presupune ca fabricanții de brichete să se doteze cu utilajele necesare pentru colectarea acestor materiale.

Resturile vegetale de pe terenurile cultivate constituie materia organică atât de necesară pentru sol, din care se produce humusul, acel aur negru al pământului.

Pentru aceasta, în afară de cantitatea de paie pentru așternut, folosită în fermele zootehnice care furnizează gunoiul de grajd, un îngrășământ natural complet, nimic nu mai trebuie luat de pe terenurile cultivate.

Cantitatea de resturi vegetale rezultată de la diferite culturi, exprimată în substanță uscată, este:

– grâu și orz, miriște și rădăcini   1,5-2 t/ha

– paie de cereale                         3-5 t/ha

– porumb                                     4-6,5 t/ha

– rapiță                                        4 t/ha

– sfeclă de zahăr                          5-6 t/ha

Toate aceste resturi vegetale, alături de gunoiul de grajd constituie sursa atât de necesară pentru fertilitatea solului.

Din păcate, efectivele de animale s-au redus; dacă ne referim numai la bovine, ele au scăzut de la 5,4 mil. capete în 1990 la mai puțin de 2 mil. capete în prezent, așa încât singura sursă sigură și ieftină pentru sol rămân resturile vegetale.

Cantitatea de humus rezultată de la resturile vegetale poate ajunge la 1.600-2.000 kg/ha.

Conținutul lor în elemente nutritive, exprimat în kg/t, este de 5 kg N; 3 kg P2O5; 9 kg K2O; 0,3 kg S; 5,5 kg CaO ș. a.

Este de datoria agricultorilor să gospodărească cu multă grijă această sursă importantă de materie organică.

Combinele moderne sunt prevăzute cu aparat de tocat și ventilator care împrăștie uni­form pe teren materialul tocat.

Se știe că fiecare recoltă consumă din sol echivalentul a 10 t materie organică, iar cu resturile vegetale se returnează în sol cca 5 t materie organică, restul trebuie adăugat din alte surse.

Imediat după trecerea combinei se execută lucrarea de dezmiriștit prin care se amestecă stratul superior al solului cu materialul tocat. În acest strat se realizează un grad de umiditate suficient pentru a provoca germinarea semințelor de buruieni și samulastra.

Resturile vegetale sunt mărunțite, în continuare, de fauna solului (râme, acarieni, viermi), iar ciupercile distrug stratul celulozic, făcând posibilă activitatea bacteriilor care descompun materia organică cu eliberarea de substanțe nutritive și formarea humusului.

Substanțele nutritive rezultate sunt consumate de buruienile și samulastra răsărite, evi­tând levigarea acestora.

Prin distrugerea buruienilor, înainte de a forma sămânța, acestea se adaugă la materia organică furnizată de resturile vegetale, contribuind la creșterea fertilității solului.

În acest fel, printr-o acțiune gospodărească bine gândită, vom avea și pădurile intacte, vom asigura și brichete pentru foc, dar vom asigura și materia organică pentru pământ, baza creșterii fertilității solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU