Lumea satului 750x100

update 26 Oct 2020

Este oare posibil? Rezervație naturală protejată pe 50% din suprafața Terrei

Ne-a fost dăruit un Paradis. Nu știm încă ce să facem cu el. Cum să păstrăm un echilibru între dezvoltarea antropică pe care ne-o dorim cu ardoare și această moștenire incomensurabilă pe care o avem. Terra așteaptă deocamdată decizia unanimă a civilizației. Cu o populație globală în creștere, este greu de crezut că natura ar mai putea avea vreo șansă. Dar iată că militanții pentru supraviețuirea ei vin cu propuneri ambițioase. Rezervație naturală protejată pe 50% din suprafața Terrei. Este oare posibil?

O măsură de conservare extremă?

Un număr tot mai mare de oameni de știință și specialiști în conservare propun ca 50% din pământul și oceanele Terrei să fie protejate în următoarele decenii. Deși la prima vedere această propunere pare nerealistă, cei care susțin concretizarea ei spun că este esențial să protejăm sistemele naturale pentru că de ele depinde și viața noastră. Această idee a fost adusă în atenția publicului în anul 2016, când legendarul conservaționist E.O.Wilson, în vârstă de 90 de ani, a publicat cartea sa Half Earth: Fight Planet for Life. Ideea sa, considerată inițial doar o aspirație foarte înaltă, a început însă să fie luată în serios de specialiștii în domeniu pentru că, spun aceștia, astfel nu doar că se va crea un zid de protecție a biodiversității mondiale, dar lupta împotriva schimbărilor climatice va deveni mult mai eficientă. 

Adoptarea acestor măsuri de conservare extreme este susținută și printr-un raport emis anul trecut de către specialiștii Platformei interguvernamentale de politici științifice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) – Germania. Realizat de sute de cercetători din întreaga lume, studiul este considerat ca fiind cel mai complex de până acum, iar concluzia lui este că biodiversitatea mondială este pe cale să piardă prin extincție un milion de specii. Mai  mult decât atât, potrivit acestui raport nu doar speciile sunt în pericol, dar și multe funcții de susținere a vieții pe care le oferă aceste specii și ecosisteme sunt, de asemenea, amenințate – de la apă și aer curat, controlul inundațiilor și reglarea climei, hrană.

Cine este pentru

Cert este că scopul ambițios de a proteja și restaura sistemele naturale la o scară largă este astăzi acceptat de foarte multă lume. Organizația Nature Needs Half a atras susținerea multor oameni de știință și grupuri de conservare, inclusiv a Clubului Sierra și a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Împreună aceste entități fac presiuni ca până în anul 2030 50% din planetă să fie protejată prin lege. Un alt exemplu este cel al antreprenorului elvețian în tehnologie medicală, Hansjörg Wyss.  Acesta a promis că va susține cu un miliard de dolari așa-numita mișcare „30x30“, o inițiativă extrem de ambițioasă care își propune să protejeze 30% din planetă, pe uscat și pe mare, până în 2030. Banii vor ajunge la compania non-profit Wyss Campaign for Nature care lucrează în parteneriat cu Societatea Națională Geografică. Parlamentul European s-a angajat, de asemenea, să protejeze 30% din teritoriul Uniunii Europene, să restaureze ecosistemele degradate, să adauge obiectivele biodiversității în toate politicile UE și să aloce 10% din bugetul pentru îmbunătățirea biodiversității. Deși SUA propun deschiderea unor zone mari de terenuri federale protejate către forajul de petrol, gaze și alte resurse de exploatare, inclusiv în vastul Refugiu Arctic National din Alaska, există și aici susținători ai ideii lui Wilson. Senatorii americani Tom Udall din New Mexico și Michael Bennet din Colorado pledează pentru acordarea unui sprijin pentru protecția a 30% din zonele terestre și marine ale SUA.

Cine este împotrivă

Obiectivele ambițioase ale campaniilor precum 30x30 și Half Earth au întâmpinat totuși și critici pentru că oponenții acestui proiect se întreabă dacă transformarea a jumătate din suprafața Terrei în regiune protejată va ocroti într-adevăr într-o măsură atât de mare biodiversitatea rămasă. Stuart Pimm, conservaționist și biolog al Universității Duke din Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii, a publicat în 2018 o lucrare în care a dezbătut și această temă. Potrivit acestuia, propunerea de a proteja pe scară largă ecosistemele naturale, mai ales în regiunile unde nu există activitate antropică, cum ar fi pădurea boreală a Canadei, are clar beneficiile ei. În completare spune însă că habitatele sălbatice rămase se află în mare parte în regiuni temperate. În contextul acesta eforturile de conservare a biodiversității vor fi limitate pentru că cea mai mare parte a biodiversității se regăsește în regiunile tropicale, iar mare parte din ea este deja fragmentată. O altă întrebare legitimă ridicată de oamenii de știință este cea a cercetătoarei Judith Schleicher, de la Universitatea Cambridge. Aceasta semnalează faptul că un astfel de proiect de anvergură trebuie neapărat să țină cont și de aspectele sociale pe care le implică. În momentul de față 28% din surpafața Terrei este locuită de indigeni și mai mult de 40% din ei trăiesc în regiuni deja protejate. Astfel, Judith Schleicher susține că, deși conservarea are efecte pozitive foarte importante, introducând în regim de protecție regiuni atât de vaste, comunitățile locale ar putea fi  afectate. Pentru aproximativ un miliard de oameni ar putea crește nivelul de sărăcie, foarte mulți ar fi nevoiți să părăsească locurile de origine sau nu ar mai avea acces la resursele care le asigură supraviețuirea.

Viitorul se pregătește acum

Convenţia privind diversitatea biologică(CBD) este un acord internaţional între 188 de țări și a fost adoptată la Summit-ul Pământului, de la Rio de Janeiro, în 1992. Convenţia este acum una dintre cele mai larg ratificate tratate internaţionale pe probleme de mediu. Reuniunea CBD din 2010 a solicitat ca 17% din Terra să fie protejate într-o formă și 10% din oceane până în acest an, obiectiv care nu a fost atins. În prezent aproximativ 16% din suprafața Planetei Albastre este protejată și mai puțin de 8% din ecosistemele marine. Așadar, atingerea obiectivului din 2030 ar necesita în următorul deceniu aproape o dublare a protecțiilor terestre și o quadruplare a protecțiilor oceanice. În octombrie 2019 în Kunming, China, a avut loc întâlnirea CBD a statelor membre. Ca urmare a discuțiilor a fost întocmit un document-draft privind următoarele obiective de protecție a biodiversității, urmând ca în perioada următoare să fie definit un plan de acțiune pe 10 ani.

Laura ZMARANDA

RNP-ROMSILVA a demarat în acest an acțiunea de delimitare în teren, prin semne specifice, a zonării interne pentru cele 22 de parcuri naționale și naturale pe care le administrează

Pentru educația turiștilor și pentru o mai bună înțelegere a diferențelor privind limitele zonării interne a celor 22 de parcuri naționale și naturale aflate în administrarea sa, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a inițiat materializarea lor în teren prin marcarea acestora cu semne specifice.

Semnele distinctive pentru zonarea internă a parcurilor naționale și naturale, precum și pentru rezervațiile naturale și monumentele naturii, au fost stabilite de către Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și agreate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, acestea având dimensiunile standard stabilite prin HG nr. 230/2003 pentru limitele parcurilor naționale și naturale, astfel:

- Zona cu protecție strictă (ZPS) - un pătrat galben, înconjurat de o bandă roșie;

- Zona de protecție integrală (ZPI) - un pătrat albastru, înconjurat de o bandă albă;

- Rezervație naturală/monument al naturii - un pătrat galben, înconjurat de o bandă albă.

Limitele parcurilor naționale şi ale parcurilor naturale sunt marcate în teren, în conformitate cu HG nr. 230/2003, prin aplicarea unui semn distinctiv, stabilit de către Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, respectiv un pătrat roșu cu laturile între 10 şi 15 centimetri, înconjurat de o bandă albă având laturile între 2 și 4 centimetri. Acest semn este aplicat de către administrațiile parcurilor naționale și naturale la distanțe între 50 și 200 metri.

Vă prezentăm, mai jos, un vizual cu marcajele specifice ariilor naturale protejate. Este important de menționat că acestea sunt diferite de marcajele specifice traseelor turistice.

Referitor la zonarea internă a parcurilor naționale și naturale, realizată în baza art. 22 din OUG 57/2007, republicată, pentru o mai bună informare a opiniei publice, facem următoarele precizări privind categoriile de zonare și activitățile permise în interiorul acestora.

Zona cu protecție strictă (ZPS) are statut de ,,rezervație științifică” și in interiorul acesteia sunt permise doar desfășurarea activităților de cercetare, educație ecologică și ecoturism.

Zona de protecție integrală (ZPI) cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului, iar aici sunt permise activități științifice și educative, ecoturism, utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit/pășunat, localizarea și stingerea operativă a incendiilor, reconstrucția ecologică a ecosistemelor naturale, reabilitarea unor ecosisteme necorespunzătoare/degradate, înlăturare a efectelor unor calamități, prevenirea înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri și acțiunile de monitorizare a acestora; combaterea înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri.

Zonele – tampon sau zonele de conservare durabilă în cazul parcurilor naționale permit, pe lângă activitățile permise în ZPS și ZPI, menționate mai sus, desfășurarea activităților tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări de conservare în vederea promovării regenerării naturale și fără extragerea lemnului mort, activități tradiționale de utilizare a resurselor regenerabile.

Zonele – tampon sau zonele de management durabil în cazul parcurilor naturale permit, pe lângă activitățile permise în ZPS și ZPI, menționate mai sus, activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, lucrări de îngrijire și conducerea arboratelor, lucrări de conservare, aplicarea tratamentelor silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboratelor, activități de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă, activități de pescuit sportiv.

Zone de dezvoltare durabilă a activităților umane (ZDD) permite desfășurarea activităților de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. În plus, cu respectarea prevederilor din planurile de management, mai sunt  permise activități de vânătoare (parcuri naturale), cultivarea terenurilor agricole, activități de creștere a animalelor, pescuit sportiv, pescuit industrial și piscicol, exploatarea resurselor minerale neregenerabile dacă reprezintă activitate tradițională și este prevăzut în planul de management al parcului, tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor, activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor, alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale, activități de construcții/investiții – conform planurilor de urbanism legal aprobate.

Romsilva administrează, pe bază de contracte încheiate cu autoritatea publică responsabilă, 22 de parcuri naționale și naturale care au o suprafață cumulată de peste 850.000 hectare, din care 68% reprezintă fond forestier. Din acest total, 245.000 hectare reprezintă zone cu protecție strictă și integrală, unde activitățile umane sunt restricționate conform legislației specifice.

  • Publicat în Mediu
Abonează-te la acest feed RSS