În data de 22.04.2021 sunt active un număr de 368 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 9 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 137.332 de porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

grafic pesta porcina agricana

În intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Gorj – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 1 focar;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 38 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 5 focare;
  • Județul Arad – 20 focare;
  • Județul Buzău – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Timiș – 6 focare;
  • Județul Vaslui – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 194 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 132 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 100 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 247 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 121 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 79 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 107 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 23 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 202 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 93 de mistreți găsiți morți și 88 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 5 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 165 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 45 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 276 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 192 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 7 cazuri, 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 6 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Timiș – 5 cazuri, mistreți găsiți morți.

Sursa: ANSVSA

Această boală cunoscută şi ca piodermita pustuloasă sau eczema umedă a porcului, este cauzată de Staphylococcus hyicus, o bacterie producătoare a unei toxine exfoliante care determină distrugerea celulelor pielii. Au fost identificați şi alţi stafilococi (S. sciuri, S. chromogenes și S. aureus) care pot produce una sau mai multe toxine exfoliante. Infecția cu S. hyicus urmează, adesea, leziunilor produse de zgârieturi, mușcături sau așternuturi aspre și apare, mai ales, ȋn crescătoriile cu deficienţe igienice şi alimentare. Microorganismul se răspândește rapid pe întreaga piele, unde formează micro-colonii, provoacă inflamații și produce toxina exfoliantă, provocând distrugerea celulelor epiteliale, formarea crustei, formarea veziculelor, a pustulelor și acantozei. Modificările de culoare ale pielii sunt asociate cu inflamația și seboreea. Apare un răspuns al neutrofilelor, urmat de eroziunea pielii în unele zone, până la straturile bazale. Purceii afectați mor din cauza deshidratării și uneori a pierderilor proteice. Transmiterea infecției se face prin contact de la animal la animal. În unele cazuri, infecția poate proveni de la scroafă la purcei în momentul nașterii, sau din adăpost, de la instrumentar sau îmbrăcăminte contaminată.

Semne clinice

Boala apare frecvent la purceii cu vârsta cuprinsă între 7 zile și 5 săptămâni. Semnele clinice încep cu apariția unor solzi subțiri, maro pal, pe suprafața pielii. În 3-5 zile, crustele devin mai închise la culoare, se extind pe o mare parte din spate și devin urât mirositoare. Suprafața pielii devine acoperită cu exudat, ceea ce îi conferă o textură grasă și care dă un aspect mat părului. Porcii afectați nu se scarpină, nu prezintă febră, dar stau abătuţi şi nu mănâncă. Animalele afectate pierd în greutate rapid și până la 90% dintre porcii mai tineri mor, în cele din urmă, în 5-10 zile, prezentând adesea o piele îngroșată, ridată. Recuperarea are loc prin vindecarea crustelor, dar durează cel puțin 10 zile. Epidermitele exudative afectează, de obicei, doar câteva boxe dintr-o fermă sau chiar numai câteva animale dintr-o singură boxă.

Diagnosticul

Se bazează pe semnele clinice și pe vârsta porcilor afectați, de la 7 zile până la 5 săptămâni şi se confirmă prin examen bacteriologic. Izolarea stafilococului se face din leziunile pielii, lifonodulii şi din unele organe interne precum ficat, splină, rinichi.

Tratamentul

Constă ȋn ȋmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a raţiei alimentare, ȋmpreună cu administrarea de antibiotice ȋn furaj, în apa de băut sau injectabile, cum ar fi AMOXYLROM 10%, AMPICILINA 10%, ENROFLOXAROM 5%, PANDROM şi administrare locală de CICATRISOL, DERMOGUARD, PODODERMIN sau ETER IODOFORMAT.

Profilaxia epidermitei exudative se bazează pe igiena adăposturilor, efectuarea de decontaminări profilactice, cu PURSEPT sau DECONTAMINOL şi asigurarea unei furajări echilibrate a scroafelor gestante.

Sănătatea intestinală a purceilor este dependentă de o serie de factori. Funcționarea optimă a tractului gastro-intestinal implică digestia și absorbția nutrienților, procese metabolice cu generare de energie și o microbiotă stabilă, mecanisme de apărare care includ funcțiile barierei intestinale, cele pentru răspunsul imun și interacțiunile dintre ele.

O problemă majoră pentru purcei după fătare vine de la faptul că trec într-un mediu bogat în microbi, iar sistemul imunitar este imatur din punct de vedere funcțional, deși anatomic este dezvoltat. Purceii sugari și în criza de înțărcare sunt astfel susceptibili la tulburări gastro-intestinale. Multă vreme antibioticele reprezentau o soluție viabilă. Cu toate acestea, deși antibioticele pot controla infecțiile și pot îmbunătăți starea de sănătate, evidențele medicale arată faptul că folosirea excesivă a acestora conduce la rezistența antimicrobiană. Începând cu 2006, când utilizarea antibioticelor a fost restricționată, a crescut interesul pentru soluții alternative cum ar fi utilizarea de aditivi furajeri bazați pe tulpini bacteriene vii.

Dată fiind importanţa stării de sănătate pentru acest stagiu de producţie de care depind performanțele ulterioare, de cele mai multe ori se recurge la supraîncărcare cu nutrienţi în special proteină a hranei purceilor. Motivul asigurării unui înalt nivel proteic al hranei îl constituie facilitarea trecerii de la hrana lichidă, bazată pe lapte matern, la hrană solidă de tip starter, bazată pe diferite surse de proteină, grăsime și carbohidrați. Cercetările însă au evidențiat faptul că un înalt nivel proteic poate servi ca substrat pentru dezvoltarea bacteriilor patogene (Hăbeanu și col., 2015). Pe de altă parte, malnutriţia proteică şi aminoacidică compromite imunocompetenţa, animalele devenind susceptibile la infecţii bacteriene, virale, creşte incidenţa diareelor.

O serie de cercetări derulate la IBNA Balotești au evidențiat efectele favorabile ale unor aditivi microbieni în reducerea incidenței tulburărilor digestive. Astfel, studiile noastre au arătat că tulpinile bacteriene Bacillus spp. și Lactobacillus pot acționa probiotic, dar și enzimatic în organismul gazdă prin dezvoltarea de enzime care permit absorbția nutrienților. După ingestie, datorită prezenței sporilor ca o formă de rezistență, tulpinile bacteriene germinează în intestion, servind ca biocatalist enzimatic, prin dezvoltarea de enzime ce acționează asupra carbohidraților, lipidelor și proteinelor, facilitând astfel absorbția nutrienților prin mucoasa intestinală.

În cadrul unui test biologic derulat în Biobaza experimentală IBNA s-a folosit în pondere de 2,5% un aditiv microbian obținut prin asocierea a două tulpini  bacteriene, respectiv L. acidophilus și L. Plantarum (50 : 50). O interrelație pozitivă a fost observată între calitatea laptelui de scroafă și performanțele bioproductive ale purceilor până la înțărcare. În hrana scroafelor lactante au fost încorporate semințe de cânepă în scopul îmbogățirii compoziției colostrului și laptelui în acizi grași omega 3 benefici sănătății. Laptele modificat a influențat pozitiv performanțele purceilor, înregistrându-se un spor mediu zilnic de 1,27 ori față de cel înregistrat în cazul purceilor proveniți de la scroafe cu hrană clasică. În plus, efectele au fost potențate de adaosul aditivului microbian. Purceii au fost monitorizați zilnic pentru identificarea celor care au prezentat diaree. Fecalele de la fiecare animal au fost examinate vizual. Pentru stabilirea severității diareei în funcție de consistența fecalelor s-a stabilit un sistem de punctare subiectiv cu note de la 1-4, în care 4 reprezintă diaree agresivă. Prin adaosului produsului microbian s-a redus frecvența enteritelor cu 16% și în special a celei agresive.

În cadrul IBNA Balotești, există o colecție de tulpini bacteriene catalogate, caracterizate fenotipic, iar o parte a acestora a fost confirmată molecular. Noi asocieri de tulpini, sau monoculturi sunt testate pentru obținerea de aditivi cu efecte notabile.

Dr. ing. Mihaela HĂBEANU

Hrana cu adaos de oleo-proteaginoase și subproduse, cu o structură diferită lipo-proteică și în fracțiuni glucidice, poate reprezenta o metodă eficientă de scădere a azotului excretat, cu efecte implicite asupra mediului.

  • Gazele cu efect de seră (GES) din agricultură reprezintă mai mult de 9% din cele emise, iar din acestea CO2 reprezintă 82%.
  • Managementul azotului este o parte importantă a activităților derulate în fermele de creștere a animalelor.
  • Din totalul nutrienților excretați, azotul reprezintă două treimi.

Un set de studii au fost efectuate la IBNA Balotești pe purcei de 30-60 kg care au fost întreținuți în cuști de metabolism. S-a avut în vedere testarea in vivo a unor tipuri de hrană cu o structură diferită bazate pe participarea în proporții diferite a unor resurse vegetabile disponibile local: 

IBNA tabel

S-a cuantificat excreta de N în funcție de tipul de hrană și cele mai eficiente sunt redate în graficele alăturate:

IBNA GRAFIC

Datele experimentale înregistrate au fost incluse în ecuații de regresie pentru calcularea utilizării nete a proteinei și a valorii biologice a acesteia, a producției de căldură și pentru predicții la nivel de metabolism energetic:

IBNA 2

Mai mult, greutatea corporală metabolică și producția de căldură au fost parametrii de care s-a ținut cont în calculul emisiei prin dejecții a CO2 și a celui exhalat:

IBNA 3


Important de știut !!!

  • Excreta de N depinde semnificativ de aportul de N prin hrană și consumul acestuia, dar și de consumul de lipide.
  • Pe măsură ce consumul de N crește % de N excretat față de ingestă scade, fiind observată o corelație negativă semnificativă.
  • Emisia și exhalarea de CO2 sunt corelate semnificativ cu consumul de celuloză și hemiceluloză, dar nu cu cel de N și lipide.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

După ce, la finele anului trecut, în România prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermei a depășit, pentru prima dată după mulți ani, pragul de 2 euro kilogramul, experții spuneau că volatilitatea prețului cărnii de porc este cea mai mare amenințare pe termen mediu. Dacă mai adăugăm și problema pestei porcine, dar și problemele generate de pandemie situația nu este deloc roz.

Statistici descurajatoare

image

Deși românii sunt mari consumatori de carne de porc, numărul de porci pe care îi creştem scade dramatic de mai mulți ani. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană. Totodată, numărul efectivelor de porcine a prezentat o scădere de 17,5% în anul 2019 comparativ cu anul 2014. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2015, cu 25% mai mult față de valoarea minimă înregistrată în anul 2019. Una (dar cu siguranță nu singura!) dintre posibilele cauze care au condus la această scădere a efectivelor de porcine o reprezintă efectele produse de pesta porcină africană, activă pe teritoriul României, conform Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În plus, „Carnea de porc, ca materie primă, nu a fost niciodată asigurată în totalitate de pe piața locală, fiind importat din spațiul european aproximativ 50% din necesarul de procesare. Odată cu apariția pestei porcine africane, extinderea focarelor și impunerea măsurilor restrictive, acest procent a crescut semnificativ“, după cum informa cu ceva timp în urmă Asociația Română a Cărnii. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2018 importurile de carne au avut un avans de 49,6% față de anul 2017.

image2

Pandemia și piața

„Ne confruntăm cu un dublu șoc, care trebuie absorbit de piața mondială a cărnii de porc. Pandemia Covid-19 a adus o serie de noi provocări pentru un sector deja afectat de pesta porcină africană. Volatilitatea prețurilor pentru carnea de porc se va menține în 2020 din cauză că perturbările din comerțul internațional și de-a lungul lanțului de aprovizionare vor fi mai frecvente. În același timp, pandemia a schimbat obiceiurile consumatorilor în aproape toate țările afectate de boală și aceasta va fi o altă provocare pentru jucătorii importanți din domeniu“, potrivit unei analize Rabobank.

„Efectul combinat al afectării puternice a cererii pe termen scurt și al întreruperii procesării cărnii din cauza lipsei de forță de muncă a slăbit deja creșterea producției și ritmul va fi tot mai redus. Creșterea mai slabă a PIB-ului ar putea presa și mai mult pe cererea de carne de porc, complicând un mediu de operare deja cu probleme“, a comentat Christine McCracken, Rabobank.

În privința situației din Uniunea Europeană, analiza arată: „Cotațiile din țările mari producătoare de porci continuă să scadă; restricțiile de circulație au redus și consumul pe piețele net importatoare ale regiunii, astfel încât prețurile foarte scăzute nu au putut declanșa creșterea desfacerii. Efectele asupra sănătății, ca urmare a relansării economice în Germania, sunt încă incerte, cu o ușoară creștere a numărului de cazuri de coronavirus. În Spania, abatorul Litera Meat(Pini) se află între focul încrucișat al autorităților sanitare și sindicatelor, fiind probabilă o reducere a producției.“

image1

Piața globală, cu probleme

Mai grav este că întreaga piață globală de carne de porc se află în declin. Producția globală de carne de porc se va diminua cu cel puțin 8% în 2020, ca urmare a impactului pestei porcine africane în populația de suine din regiunea asiatică, dar și din cauza efectelor epidemiei de coronavirus în țări precum Statele Unite sau Brazilia. Conform statisticilor dintr-un raport al FAO, în Asia declinul va continua în populația suină a Chinei (-20%), Vietnam (-15%) sau Filipine (-8%).


Un exemplu...

Fermierul ieșean Mihai Ț. se află într-o situație complicată din punct de vedere financiar: are de plătit, printre altele, aproape 100.000 de euro unui afacerist iranian, după ce SRL-ul pe care îl conduce, cu obiect de activitate „creșterea suinelor“, a intrat în reorganizare din cauza datoriilor acumulate către mai mulți parteneri de afaceri.

Recent, lichidatorul judiciar a convocat o nouă Adunare a Creditorilor, ocazie cu care s-au luat o serie de hotărâri privind valorificarea bunurilor societății. Pentru că și în trecut s-a încercat valorificarea bunurilor, dar fără succes, s-a decis ca ferma să fie scoasă la vânzare împreună cu toate utilajele și echipamentele. Disperat, Mihai Ț. declara: „Vreau să plec din țară, să lucrez în construcții.“


George SCRIPCARIU, Ion BOGDAN

Sc Green Way Farm este o societate administrată de tânărul Alexandru Roşu din comuna Lumina, judeţul Constanţa, având ca obiect principal de activitate reproducţia, creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, abatorizarea şi procesarea lor. Ferma deţine 70 de scroafe din această rasă cu origine eliberată de Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna din România, având 2 cicluri de fătări pe an.

Investiţie totală de 1 milion de euro într-o fermă de porci crescuţi natural

Alexandru Roşu este un tânăr de 32 de ani care cu mult curaj a început să cerceteze piaţa de porc din România, unde a sesizat faptul că nu există în lanţul comercial oficial un porc crescut natural, într-un timp îndelungat, cel puţin 12 luni de viaţă, care să nu fie îngrăşat forţat cu furaje concentrate în 3 luni, ne spune acesta. „Am vrut să fim diferiţi şi ca să ducem asta până la capăt… am avut curajul să o facem chiar cu porcul de Mangaliţa, iar după o investiţie totală de aproximativ 1 milion de euro am reuşit să avem întregul lanţ comercial pe o suprafaţă de aproximativ 1 hectar, de la moară proprie până la tot ce ţine de reproducţie – îngrăşare – abatorizare – tranşare – ambalare – livrare. Avem ferma de 2 ani de zile, iar de atunci ne-au bătut la uşă zeci de firme care vând furaje concentrare, premixuri ce ajută la spor şi porcii cresc ca Făt-Frumos în 3 luni. Am zis nu, îi creştem doar cu cereale luate din câmp, respectiv porumb, orz, grâu, lucernă, floarea-soarelui, morcovi şi sfeclă, ca bonus pentru ei. Într-adevăr, avem de pierdut economic, sporul zilnic este foarte mic, costul de producţie este foarte mare, dar la acest lucru m-am gândit şi o ducem până la capăt deoarece am pus sănătatea clientului în faţa profitului rapid.“

Rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă

Ferma beneficiază de 70 scroafe cu acte de origine achiziţionate de la mai mulţi crescători şi face parte din Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Rasele Bazna şi Mangaliţa, mai adaugă tânărul crescător. „A fost foarte greu să găsim 70 de scroafe cu origine de la un singur crescător, noi fiind exploataţie autorizată ANSVSA, şi eram singurii la data respectivă. Pentru monte folosim 5 vieri de Mangaliţa, 2 dintre ei cu acte de origine; monta se face doar natural, am vrut să păstrăm ordinea firească şi naturală a porcului. Important vis-à-vis de numărul de fătări este prolificitatea la scroafele de Mangaliţa, care în medie este de

5 purcei/scroafă, iar media numărului de fătări este de 1,5/an. Beneficiem de boxe moderne de fătare dotate cu căldură-ventilate, pardoseală moale din plastic, însă rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă. Facem eforturi ca să avem o creştere naturală, cu toate că acest lucru întârzie creşterea la maturitate de la 3 luni, cât este la un porc industrial, la 14 luni, atunci când Mangaliţa reuşeşte să atingă 120 kg, însă există garanţia unui produs sănătos şi de calitate“, explică crescătorul din judeţul Constanţa.

Pesta porcină africană stă la poartă…

Porcii Mangaliţa cresc într-un timp îndelungat, cel puțin 12 luni, ca să ajungă la 100 kg/viu, iar pentru acest lucru tânărul fermier spune că le oferă furaj compus doar din cereale, apă curată şi testată trimestrial din puţul propriu. „Porcul de Mangaliţa simte în permanenţă nevoia să se joace, să alerge şi din această cauză îi oferim posibilitatea să iasă afară oricând doreşte, în interior fiind sistemele de ventilaţie-furajare-apă, iar la exterior locul lor de joacă; acest fapt duce la pierderea de spor, porcul alergând şi având activităţi nu reuşeşte să se îngraşe cât este nevoie, este un alt fapt care duce la perioada lungă de creştere, dar care ajută la aspectul şi gustul cărnii, aceasta fiind mult mai marmorată, roşiatică şi dulce. Avem un centru de sacrificare modern, la nivelul fermei, autorizat sanitar-veterinar cu ştampila hexagonală; asta înseamnă că vindem doar pe teritoriul ţării. Din cauza pestei porcine africane care stă la poartă, riscul fiind crescut, am luat hotărârea să tăiem doar porcii din ferma proprie pentru a avea siguranţa că porcul este de Mangaliţa. Siguranţa alimentară este pe primul plan, iar toate testele le efectuăm la Laboratorul ANSVSA Constanţa, iar apoi, după ce toate analizele ies bine, ieşim cu carnea pe piaţă, iar la fiecare tăiere suntem asistaţi de către un medic oficial din partea DSVSA Constanţa“, specifică tânărul.

Atunci când tranşezi prima dată un porc Mangaliţa o să ai parte de o surpriză albă, grăsimea, slănina reprezentând 60% din acest porc, iar diferenţa este compusă din carne; de aici apare diferenţa mare de preţ între Mangaliţa şi alţi porci, calitatea (superioară) şi cantitatea (redusă) de carne din carcasă, mai adaugă Alexandru. „În acest moment lucrăm cu două branduri de mezeluri care produc 100% natural din România şi au ales porcul Mangaliţa crescut de noi, iar piesele de carne (ceafă, cotlet, coastă, mușchiuleţ, pulpă) le vindem în colaborare cu magazine şi restaurante din Bucureşti şi Constanţa.“

Ce trebuie să ştii despre carnea de porc din rasa Mangaliţa?

Potrivit specialiștilor de la Institutul de Cercetări Alimentare, carnea de Mangaliță are vitamine și acizi grași nesaturați (grăsimi bune) în aceeași proporție ca somonul şi uleiul de măsline, de 70%. De aici provine și denumirea acestuia de „porc-somon“ sau „ulei de măsline cu patru picioare“. Vitaminele și profilul lipidic din carnea de mangaliță fac din acest aliment unul deosebit de benefic pentru sănătate.

Carnea rasei de porc Mangalița conține puțină apă comparativ cu cea rezultată de porcii crescuți intensiv și în spații cu multe alte animale. Inițial, această rasă a fost crescută pentru slănina sa, care este la fel de gustoasă ca cea de porc, însă mult mai sănătoasă. Treptat, datorită gustului și a grăsimilor bune pe care le conține, porcul Mangalița a început să fie crescut și pentru carne, valorificându-se astfel în totalitate. Motivul pentru care Mangalița este recomandată pentru prepararea șuncii și a produselor din carne ce necesită uscare este procentul scăzut de apă pe care îl conține.

Carnea de porc Mangalița conține acizi grași de tip Omega 3, 6 şi 9 și poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Aceasta conține în mare parte grăsimi monosaturate și polinesaturate și este bogată în acizi Omega 3 și Omega 6 de care organismul are nevoie pentru construirea celulelor sănătoase și pentru îmbunătățirea capacității cognitive. În plus, aceste grăsimi „bune“ sunt răspunzătoare pentru reducerea bolilor de inimă, prevenirea diabetului de tip II și a bolii Alzheimer. Lipsa colesterolului din carnea de Mangaliță o face bună pentru consum și de către persoanele care suferă de probleme cardiace, de cele cărora le-a fost interzis consumul de carne de porc din alte motive medicale, dar și de către copii de peste doi ani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ascaridoza este cea mai răspândită boală parazitară a porcilor, indiferent de sistemul de creștere. Aceasta este produsă de Ascaris suum, un parazit intestinal rigid, de culoare alb-roz, cu un corp cilindric nesegmentat și dimensiuni de 15-30 cm. Lunile de iarnă și primăvară reprezintă perioada propice de infestare, iar receptivitatea cea mai mare o reprezintă purceii cu vârsta de 2-4 luni.

Sursa de infestaṭie este reprezentată de porcii bolnavi ṣi cei purtători care contaminează mediul, dar mai ales de scroafele tinere. Infestarea se poate realiza atât la păṣune, cât ṣi în stabulaṭie, odată cu ingerarea apei ṣi a furajelor contaminate. Oul de parazit care conṭine larva ajunge în tubul digestiv al purcelului, de unde va migra spre ficat sau plămân, pentru ca în final să ajungă tot în intestine, în forma adultă. Pe tot acest traseu, larva poate produce diverse leziuni, precum apariṭia unor zone albicioase pe ficat, cu aspect de „pete de lapte“, iar în plămâni pot determina alveolite serohemoragice. Porcii tineri sunt mai receptivi la infestaṭie, rezistenṭa creṣte odată cu înaintarea în vârstă.

Simptome

Această boală se caracterizează clinic prin tulburări pulmonare, digestive, nervoase, anemie ṣi slăbire progresivă. Porcii adulṭi sunt purtători asimptomatici, iar simptomele apar doar la tineret.

Semnele digestive constau în balonarea abdomenului, acesta capătă aspect de butoi, constipaṭie alternând cu diaree și polifagie. Semnele generale constau în slăbire, întârziere în dezvoltare, anemie, hipercheratoză ṣi chiar rahitism. Semnele nervoase constau în crize epileptiforme ṣi contracții musculare convulsive care apar în timpul mesei sau imediat după consumul furajelor, urmate de comportament normal. În zona periombilicală apare mâncarimea ṣi se pot evidenṭia fenomene urticariforme. În infestațiile masive pot apărea colici cauzate de ocluziile intestinale sau chiar icterul mecanic atunci când paraziṭii trec prin canalul coledoc.

Combaterea bolii

Diagnosticul va fi pus de către medicul veterinar pe baza semnelor clinice ṣi a examenului microscopic unde pot fi evidenṭiate ouăle de paraziṭi. La necropsie se pot observa cu ochiul liber paraziṭii adulṭi ȋn intestine.

Prognosticul este favorabil în infestaṭiile slabe ṣi moderate ṣi rezervat în infestaṭiile masive. Din punct de vedere economic, prognosticul este nefavorabil deoarece purceii nu valorifică așa cum ar trebui hrana, slăbesc ṣi au întârzieri în creṣtere.

În combaterea acestei boli parazitare se administrează individual, LEVAMISOL sau ROMIVERMECTIN 1% și în furaj se poate administra ROMOXIBENDAZOL pulbere.

romivermectin romoxibendazol Romvac

Pentru a ajuta organismul, putem suplimenta raṭia cu pulberi cu vitamine ṣi minerale precum ROMSTARTER 9 + 1 P, ROMZEOFORT, VITAPREMIX BIO-MOS, VITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

Două Românii într-una. Așa arată, în viziunea președintelui Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, situația actuală a sectorului dedicat creșterii suinelor. De ce așa? Pentru că există două sectoare cu aceeași activitate, dar cu tipare diferite de funcționare atunci când vine vorba despre respectarea legii. Concret, vorbim despre fermele comerciale de producție a cărnii de porc care se aliniază tuturor regulilor sanitar-veterinare și legale și despre gospodăriile populației unde, spune Ioan Ladoși, sunt crescuți mult mai mulți porci, fără însă a respecta întotdeauna legea. Și așa se creează iluzia cifrelor statistice. Realitatea spune însă altceva, subliniază președintele APCPR. 

„Cifrele oficiale nu au fost niciodată corecte“

Indiferent despre care dintre cele două segmente vorbim, președintele APCRP susține că situația este gravă și că este chiar indulgent când spune asta pentru că virusul a afectat numărul efectivelor de suine într-o măsură care, din mai multe motive, nu poate fi deocamdată cuantificată. Cert este că impactul Pestei Porcine Africane, prezentă în România de doi ani și jumătate, este încă dincolo de limitele în care poate fi prezentat cu obiectivitate. De aceea nu există în momentul de față niște date care să ne spună câte efective de suine există la nivel național.

„Avem cifre statistice ale autorităților, însă acestea trebuie privite cu mare rezervă. În anul 2019 noi nu am avut de la nivel instituțional niște date publice și statistice în care să avem încredere. Cifrele pe care le găsim la autorități, la INS, în opinia noastră, a celor din domeniu sunt greșite. Și într-o situație precum cea actuală este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să rezolvi lucrurile atât timp cât nu știi cu ce ai de a face. Dacă nu știm câți porci sunt în România, cum putem găsi soluții? Suntem într-o situație dezastruoasă.“

Teoria președintelui APCPR, spune acesta, se bazează pe experiența în timp și pe faptul că nu s-a confirmat niciodată că cifrele oficiale au fost corecte. Pentru a-și argumenta afirmația, acesta se întreabă retoric dacă există cineva care să poată explica de ce statisticile privind efectivele de porcine sunt semnificativ diferite în funcție de sursa care le oferă.

„În gospodării se cresc mult mai mulți porci decât credem. Acolo nu știm numărul real. De la începutul apariției PPA în țară, una dintre jumătățile de măsură care s-au luat a fost aceea ca în zonele de focar să se facă un fel de recensământ. Dar nu a existat o abordare unitară pe tot teritoriul țării. Chiar și așa, a ieșit la iveală faptul că numărul estimat de porci din gospodăriile populației este cu 100% mai mare decât se crede. Și asta este o problemă pentru că ceea ce nu cunoști nu poți măsura. Să spunem totuși că cifrele sunt reale. Asta înseamnă că jumătate din totalul de porci se află în ferme comerciale autorizate sanitar-veterinar care respectă toate regulile legale, iar cealaltă jumătate se află în gospodării care nu respectă nicio regulă. Asta este marea problemă. În mod paradoxal, ambele sunt prezente pe piață“, susține președintele APCRP.

Din 140.000 de scroafe, 35.000 au fost sacrificate din cauza PPA

Și asta este doar o parte a problemei pentru că interlocutorul nostru a scos la lumină un alt aspect foarte important al consecințelor pe care PPA le-a avut în România. Acesta semnalează faptul că în tot acest timp nu s-a vorbit despre reducerea efectivului-matcă. „Animalele de reproducție reprezintă fabrica de purcei. Pe lângă cifrele oficiale, există și statistica pe care am făcut-o privind situația efectivului de reproducători în fermele comerciale. Așadar, potrivit cifrelor oficiale, efectivul-matcă a scăzut cu 5%. Mi se pare o teorie foarte departe de adevăr. Noi estimăm că s-au pierdut 35.000 de scroafe, adică o pierdere de 20%. Când pierzi 35.000 de scroafe într-o țară precum Spania, care are un efectiv foarte mare de suine, pierderea nu se simte atât de rău, dar noi aveam doar 140.000 de scroafe în fermele comerciale. Fiecare scroafă din cele 35.000 de scroafe producea pe an aproximativ 20 de porci.“

În contextul acesta reechilibrarea va fi cel puțin dificilă, iar pe fondul pierderilor în efectivele de reproducători se va crea o nouă situație periculoasă pentru România, și anume dependența absolută de importuri. În plus, subliniază președintele APCRP, influențele globale asupra prețului cănii de porc se va resimți și la noi.

„Țările cu un consum mare de carne de porc precum China, Filipine sau Vietnam au pierdut enorm din efectivele lor din cauza Pestei Porcine Africane și evident că acest lucru a debalansat raportul dintre cerere și ofertă pe plan mondial. China, spre exemplu, avea jumătate din porcii globului și totuși importa continuu. Acum cu atât mai mult. De aceea, prețul cărnii de porc se face în China și este un preț foarte bun. În schimb, pentru țările europene producția de carne de porc a fost în excedent. Europa este cel mai mare exportator de carne de porc din lume, iar producția merge acolo unde cererea este mare, respectiv China. Ca atare, și noi vom plăti importurile la prețurile de pe piață, iar importurile de carne de porc ale României se ridică la aproximativ 260.000 de tone de carne de porc.“ Concluzia aparține fiecăruia!


  • În anii în care exporturile erau permise, România a exportat cel mai mult, 30.000 de tone de carne de porc. Acum se mai exportă foarte puțin din județele în afara zonei roșii, și anume Bistrița-Năsăud și Suceava, regiuni în care nu sunt însă multe ferme de porci.
  • „Probabil că mulți români vor renunța la carnea de porc în favoarea celei de pasăre. Aceasta este una dintre previziunile pentru carnea de porc pe plan global.“
  • „Dacă este să credem cifrele statistice, este foarte clar că ne aflăm într-un declin considerabil al producției interne de carne de porc. În 2016 asiguram 65% din producția de carne de porc de pe piață. În 2018 am coborât la 57%. Dacă ne raportăm la cifrele de la jumătatea anului acesta, adică 30 iunie, am scăzut de la 66% în 2018 la 52%.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 237 de localități din 24 de județe, cu un număr de 626 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active a scăzut cu 44 de la precedenta actualizare. În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 543.621 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.447 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Satu-Mare – 170 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 6 focare în gospodăriile populației și 222 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 4 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 17 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 2 focare în gospodăria populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 4 focare în gospodăriile populației și 43 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 6 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 121 cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 158 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și un focar în exploatație de tip A) și 302 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 195 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 62 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 50 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 63 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 5 focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 2 focare în gospodăriile și 13 cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 2 focare în gospodăria populației și 7 cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Neamț - 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Sibiu - 5 focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna - 6 cazuri la mistreți;
  • Județul Brașov – 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Alba - 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Mureș – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un caz la mistreț;
  • Județul Harghita – un caz la mistreț.

În total au fost stinse 2.257 de focare după cum urmează:

  • 56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);
  • 88 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 190 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);
  • 190 de focare în județul Dolj;
  • 11 focare în județul Vrancea;
  • 97 de focare în județul Bihor;
  • 150 de focare în județul Ialomița;
  • 24 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 115 focare în județul Giurgiu (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 71 de focare în județul Olt;
  • 54 de focare în județul Galați;
  • 200 de focare în județul Teleorman;
  • 95 de focare în județul Constanța;
  • 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații comerciale);
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 10 focare în județul Sălaj;
  • 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
  • 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);
  • 3 focare în județul Covasna;
  • 4 focare în județul Bacău;
  • 18 focare în județul Botoșani;
  • 2 focare în județul Vâlcea;
  • 43 de focare în județul Prahova;
  • un focar în județul Hunedoara;
  • 2 focare în județul Mehedinți;
  • 2 focare în județul Iași;
  • 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • un focar în județul Sibiu;
  • un focar în județul Brașov;
  • Un focar în județul Alba.

Până la această data (31.12.2019) au fost despăgubiți 14.507 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.270.160 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc în gospodăriile populației

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, conform unui obicei tradițional specific poporului român, populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, pentru a-și asigura carnea și preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar: examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor și vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexaminată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea stabilirii diagnosticului.

Măsuri pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om

  • controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;
  • achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila);
  • carnea proaspătă destinată comercializării în unitățile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină  numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ștampilată) și însoțită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unității de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
  • carnea provenită de la porcii crescuți în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploatația de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripțiilor sanitare veterinare care funcționează în municipiile, orașele și comunele județului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unitățile autorizate sanitar veterinar;
  • pentru efectuarea examenului se  prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.
  • în cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
  • proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
  • carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în congelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradițional, sărată, afumată, sau prăjită și conservată în recipiente cu untură;

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele acțiuni:

  • reducerea numerică prin limitarea înmulțirii și a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea și igienizarea adăposturilor, a altor spații din gospodărie și vecinătăți, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare, acțiuni executate de persoane sau unități autorizate;
  • menținerea condițiilor de igienă și biosecuritate în adăposturile și în incinta din gospodăriile populației;
  • salubrizarea locurilor menajere;
  • excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

În cazul apariției unor situații deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se intervenii operativ și eficient.


Atenție ! Nu consumați carnea de porc sau vânat (mistreț, urs) și nu o preparați, până nu obțineți de la medicul veterinar confirmarea că a fost examinată pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.

Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În Curtici, judeţul Arad, tânărul Şerb Flavius Ionel deţine o microfermă de suine din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa şi un punct de colectare, prelucrare, depozitare şi vânzare a materialului seminal de vier, unic în ţară, specializat pe aceste două rase. Acesta este medic veterinar, iar împreună cu întreaga familie, an de an, îmbunătăţeşte fondul genetic al scroafelor.

Certificat de origine şi autorizaţie pentru reproducţie

mangalita

În prezent, tânărul medic veterinar are un un efectiv de 20 de scroafe cu certificate de origine şi 5 vieri autorizaţi pentru reproducţie. „Cresc suine de mic copil împreună cu familia şi de la ei am şi deprins dragostea pentru animale. Rasa Bazna de suine, partea maternă, o deţin de la bunica din satul Avram Iancu, judeţul Arad, iar partea paternă de la un crescător, tot medic veterinar, din Blaj şi un alt crescător din Turda. Cu vierii proveniţi de la aceşti doi crescători îmbunătăţesc fondul genetic al scroafelor. De rasa Mangaliţa mă ocup începând cu anul 2012, iar primele exemplare le-am achiziţionat de la crescătorii din zona oraşului Salonta, acolo pot spune că este rezervorul genetic şi locul de formare a acestei rase“, spune Flavius.

Raţia acestor două rase este foarte simplă, iar spaţiul de cazare nu necesită o investiţie mare, mai adaugă tânărul crescător. „După 14 zile de viaţă primesc porumb nemăcinat înmuiat 24 de ore în apă şi masă verde cosită vara, iar iarna lucernă. Scroafele în timpul lactaţiei se hrănesc cu un supliment energoproteic compus din făină furajeră de porumb, tărâţe, ovăz şi floarea-soarelui. În schimb, spaţiul de cazare nu necesită o investiţie mare întrucât cele 25 de exemplare sunt cazate în adăposturi semideschise cu construcţii simple, fără padoc betonat sau alte instalaţii sofisticate de ventilaţie“, încheie Şerb Flavius Ionel.

Beatrice Alexandra MODIGA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 164 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
  • Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăria populației și 173 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

În total au fost stinse 1.353 de focare.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.185 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 462.459 de porci afectați de boală și există 2.068 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 28 focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 46 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 60 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 14 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 37 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 173 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 204 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 234 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 21 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 159 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 135 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Olt – 94 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 30 de focare în gospodăriile populației și 156 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 296 de focare în gospodăriile populației și 524 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăriile populației și 172 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;

Până la această data (12.09.2019) au fost despăgubiți 10.143 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 259.890.470 de lei.

Despre animale se știe deja că sunt mult mai inteligente decât cred oamenii. Însă unele dintre necuvântătoare au demonstrat că au și afinități artistice. Este și cazul unei purcelușe care la vârsta de patru luni a fost adoptată de Joanne Lefson de la o fermă industrială de porci. După ce a ajuns în noul său cămin, o fermă intitulată Ferma Sanctuar, stăpână sa a constatat că purcelușa este atrasă de instrumentele de pictură.

Deși era înconjurată de pensule de pictat, purcelușa nu a dovedit niciodată interesul de a le distruge, așa cum ar fi făcut probabil alți porci. Astfel, stăpâna sa a intuit că purcelușa ar putea avea talent la pictură și a început un fel de antrenament pentru dezvoltarea aptitudinilor. De fiecare dată când făcea un lucru bun era recompensată cu mâncare.

Așa a început purcelușa Picasso să picteze. Acum știe să folosească pensule de diferite mărimi, să le înmoaie în culori și apoi să înceapă să picteze. Stăpâna sa spune că purcelușa Picasso alege singură momentul în care să picteze și că niciodată nu este forțată să facă acest lucru. Mai mult decât atât, purcelușa își și semnează lucrările pentru că după ce termină de pictat își înmoaie râtul în culori și apoi le imprimă pe foaie.

Datorită talentului său purcelușa Picasso a devenit celebră, iar povestea sa a fost prezentată de televiziuni din întreaga lume. Joanne Lefson spune că porcii sunt extraordinar de inteligenți și speră ca povestea purcelușei Picasso să determine o conștientizare mai profundă a acestui lucru.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 31 de localități din 11 județe, cu un număr de 55 de focare (dintre care 2 în exploatații comerciale). În alte 10 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 366.694 de porci afectați de boală și există 1.433 de cazuri la mistreți.

De la ultima actualizare a situației privind evoluția PPA, s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de focare active (342 de focare).

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – 2 focare în gospodăria populației;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Bihor – 9 focare în gospodăriile populației și 106 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 5 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – un focar în gospodăria populației și 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 3 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 7 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 147 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – un focar în gospodăria populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 7 focare în gospodăriile populației și 484 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 165 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț.
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 18 cazuri la mistreți.

Până la această data (19.06.2019) au fost despăgubiți 8.658 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.860.460 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Lucerna (Medicago sativa) este o plantă furajeră din familia leguminoaselor. În România, această plantă se cultivă pe o suprafață mai mare de 442.000 ha, ceea ce reprezintă peste 30% din structura bazei furajere a țării noastre (Schitea, 2010). Acest aspect situează România în clasamentul ţărilor mari cultivatoare de lucernă, după SUA, Argentina, Italia. Este important de subliniat faptul că extinderea lucernei în cultură s-a datorat însușirilor sale valoroase precum: producții mari, durată în cultură de peste 3 ani, capacitate mare de a se reface după cosit, puțin pretențioasă față de condițiile de creștere (rezistă la secetă, frig etc.), precum și folosinței multiple (nutreț verde, fân, făină de fân, siloz, semisiloz etc.). La acestea se adaugă însușiri agrotehnice deosebite, respectiv refacerea fertilității solului prin cantitățile mari de azot și resturi organice care rămân în sol la finalul perioadei de vegetație (Ignat, 2000).

Lucerna a fost recunoscută din cele mai vechi timpuri ca fiind pretabilă pentru hrana rumegătoarelor. De remarcat este faptul că nivelul ridicat în proteine (în special lizină), celuloză brută, minerale (magneziu, potasiu, cupru, fier etc.), dar şi în vitamine (A, D, E, K, etc.) situează această plantă imediat după porumb, șrot de soia şi grâu sub aspectul valorii nutritive pentru porci (Seerley, 1991; Thacker, 1990; Thacker și Haq 2008). În plus, potrivit National Research Council, biodispo­nibilitatea fosforului din lucernă se consideră a fi de 100%, ceea ce aduce un plus de valoare acestei plante. Totuși, adaosul de lucernă în hrana porcilor moderni, care provin din animale riguros selecţionate în direcţia obţinerii unor mari performanţe productive şi mai puţin privind capacitatea de folosire a nutreţurilor „neconvenţionale“, nu este o practică obișnuită în România. Hrana porcilor crescuți la noi în țară este constituită în principal din porumb, şrot de soia şi floarea-soarelui deoarece aceste ingrediente furajere au o disponibilitate ridicată pe plan local, o digestie ridicată a substanțelor nutritive și o compoziție nutritivă complementară.

Potrivit rezultatelor obținute în urma analizelor chimice, lucerna uscată, măcinată și ulterior peletizată are un conținut în proteină brută de 16,72%, cu o digestibilitate de peste 60%, un conținut de 32,09% celuloză brută și 7,65 minerale. Astfel, inclusă în rețetele de nutreț combinat sub formă peletizată poate reprezenta o potențială sursă proteică locală pentru porcii destinați producției de carne.

Având în vedere cele prezentate anterior, în cadrul Biobazei INCDBNA – Baloteşti a fost realizat un experiment pe porci, hibridul Topigs cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, ce a avut ca obiectiv evidențierea efectului productiv al surselor proteice locale. Porcii au fost repartizați în două loturi și furajați diferențiat: martor (M) cu nutreț combinat clasic (pe bază de porumb-șrot de soia-șrot de floarea soarelui) și experimental (L) cu un adaos de făină fân de lucernă 5%, ce a substituit o parte din șrotul de floarea-soarelui. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi, cu înregistrarea zilnică a consumului. Pentru o evidență precisă a consumului de furaje și a efectului productiv al făinii fân de lucernă, porcii au fost întreținuți pe perioada de derulare a experimentului în cuști de digestibilitate. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea unui adaos de 5% făină fân de lucernă măcinată/peletizată în rețetele porcilor în faza de creștere-îngrășare, obținem performanțe productive comparabile cu administrarea surselor clasice. În plus, făina fân de lucernă inclusă în structura rețetei de nutreț combinat în procente de 5% asigură obținerea a peste 32,48 kg de carne cu un consum mediu zilnic de 2,33 kg de nutreț combinat/kg spor. Având în vedere calitatea proteinei, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, dar și în scopul diversificării gamei de materii prime vegetale disponibile local, recomandăm făina fân de lucernă peletizată la un nivel de 5% pentru hrana purceilor destinați producției de carne. 

Rezultatele prezentate au fost realizate în cadrul Programului Nucleu, proiect 18.20.01.03 și prin Programul 1. Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2. Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, Contract nr. 17 PFE/17.10.2018, finanțate de Ministerul Cercetării și Inovării.

Lavinia Idriceanu, Nicoleta Lefter, Mihaela Hăbeanu, Anca Gheorghe

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 84 de localități din 16 de județe, cu un număr de 397 de focare (dintre care 10 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.595 de porci afectați de boală și există 1.329 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bihor – 8 focare în gospodăriile populației și 45 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 6 focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 2 focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 2 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 4 focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – un focar în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 10 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – un focar în gospodăria populației și 479 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 361 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) și 165 de cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 142 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 17 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 853 focare după cum urmează:

  • un focar în Arad;
  • un focar în județul Argeș;
  • 3 focare în județul Bacău.
  • 53 de focare în județul Bihor;
  • 129 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • 20 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 103 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • 92 de focare în județul Constanța;
  • 2 focare în județul Covasna;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • un focar în județul Dolj;
  • 17 focare în județul Galați;
  • 27 de focare în județul Giurgiu;
  • 126 de focare în județul Ialomița;
  • 9 focare în județul Ilfov;
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 7 focare în județul Olt;
  • 24 de focare în județul Satu Mare;
  • un focar în județul Sălaj;
  • 11 focare în județul Teleorman;
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 215 focare în Tulcea;
  • 3 focare în județul Vrancea;

Până la această data (16.05.2019) au fost despăgubiți 8.643 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.802.710 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 22 aprilie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 128 de localități din 16 de județe, cu un număr de 530 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.593 de porci afectați de boală și există 1.288 de cazuri la mistreți

În total au fost stinse 712 focare după cum urmează:

  • 24 de focare în județul Satu Mare;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 18 focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 112 focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 46 de focare în județul Bihor;
  • 109 focare în județul Ialomița;
  • 8 focare în județul Ilfov;
  • 27 de focare în județul Giurgiu;
  • un focar în județul Argeș;
  • 6 focare în județul Olt;
  • 17 focare în județul Galați;
  • 6 focare în județul Teleorman;
  • 85 de focare în județul Constanța;
  • 101 focare în județul Călărași;
  • 3 focare în județul Timiș;
  • un focar în județul Sălaj;
  • 136 de focare în Tulcea;
  • un focar în Arad;
  • 2 focare în județul Covasna.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 134 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 32 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 440 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 164 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 23 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 23 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 20 de focare în gospodăriile populaţiei şi 155 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 2 focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 99 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 2 focare în gospodăriile populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 6 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – un focar în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 15 cazuri la mistreți.

Până la această data (22.04.2019) au fost despăgubiți 8.625 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.584.740 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 227 de localități din 20 județe, cu un număr de 914 focare (dintre care 12 în exploatații comerciale). În alte 2 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.479 de porci afectați de boală și există 1.219 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 319 de focare după cum urmează:

  • 20 de focare în județul Satu Mare;
  • 7 focare în județul Buzău;
  • 76 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 32 de focare în județul Bihor;
  • 83 de focare în județul Ialomița;
  • 8 focare în județul Ilfov;
  • 5 focare în județul Giurgiu;
  • un focar în județul Argeș;
  • 5 focare în județul Olt;
  • 13 focare în județul Galați;
  • 2 focare în județul Teleorman;
  • 58 focare în județul Constanța.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 118 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 161 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 57 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 35 de focare în gospodăriile populaţiei şi 23 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 44 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 94 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 13 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 12 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 10 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un focar și un caz la mistreț;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Arad – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 22 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 4 cazuri la mistreți.

Până la această dată (25.03.2019) au fost despăgubiți 8.558 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.346.210 de lei.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 258 de localități din 19 județe, cu un număr de 993 de focare (dintre care 12 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.412 porci afectați de boală și există 1.198 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 234 de focare după cum urmează:

  • 20 de focare în județul Satu Mare;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 7 focare în județul Buzău;
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 76 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 21 de focare în județul Bihor;
  • 83 de focare în județul Ialomița;
  • 7 focare în județul Ilfov;
  • 5 focare în județul Giurgiu;
  • un focar în județul Argeș;
  • 5 focare în județul Olt.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 116 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 39 de focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 158 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 55 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 23 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 44 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 91 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 13 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 11 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 12 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
  • Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 17 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 2 cazuri la mistreți.

Până la această data (15.03.2019) au fost despăgubiți 8.558 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.346.210 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Pagina 1 din 4
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti