Filip Gheorghiță, un crescător de ovine din comuna Boțești, județul Vaslui, care are un efectiv de circa 250 de oi, spune că oieritul nu mai este profitabil pentru piața autohtonă, iar singura speranță a crescătorilor sunt exporturile.

Ciobanii din județul Vaslui nu au mai făcut profit cu mieii ca în alți ani și afirmă că exportul rămâne baza pentru supraviețuirea fermelor. Crescătorii de ovine spun că animalele care rămân nevândute după Sărbătorile Pascale pleacă spre țările arabe, unde clienții sunt serioși, cu toate că anul acesta prețul de 17 lei/kg în viu nu este unul bun.

17 lei/kg nu este un preț bun pentru crescătorii de ovine

„Fătările au început pe data de 15 februarie. A fost bine că a fost cald în februarie și martie, mai rău a fost când a venit zăpada în luna aprilie. Anul acesta nu am vândut în carcasă, dau doar în viu la arabi, de ani de zile. Am înțeles că acum costă 17-18 lei/kg, cu tot cu ANAF. Anul trecut a fost mai bine, deoarece am vândut cu 20 lei/kg, plus ANAF; prețul de 17 lei/ kg nu este unul satisfăcător pentru noi, crescătorii. Dacă nu ar fi piața arabă, ne-ar fi foarte greu“, specifică Filip Gheorghiță.

De la vârsta de 8 ani a păscut oile...

Pasiunea pentru oi e o moştenire de la părinţi, iar această tradiție trebuie dusă mai departe, specifică crescătorul vasluian.

„De la tata am prins drag de oi. De la vârsta de 8 ani am păscut oi, veneam de la școală, eram în clasa a IV-a, și mă așteptau oile acasă. Am început așadar de mic copil, cu un efectiv de 50 de capete, iar în prezent am ajuns la un efectiv de 250 capete, rasa Karakul.“

Karakulul de Botoşani, oaia cu depozit de grăsime la coadă

Dacă este să vorbim din punctul de vedere al ovinelor crescute în România, rasa Karakul de Botoşani are clar un specific aparte sau, ca să fim corecţi zootehnic, fenotipic arată diferit faţă de celelalte rase.

Particularitatea Karakulului de Botoşani vine din faptul că este o oaie cu depozit de grăsime la coadă, care îi conferă o altă compoziţie tisulară a carcasei, aspecte pe care a mizat și crescătorul din județul Vaslui.

„Rasa aceasta este mai pretențioasă, dar mi-a intrat în sânge; este mai mult de muncă, poate de asta am prins drag de ea. Producția de lapte nu este ca la Merinos de Palas, dar e mult mai bine cu mieii, cu frumusețea lor, îți intră în sânge și nu mai poți să te lași!“

Când a izbucnit războiul din Ucraina, prețurile la cereale au sărit în aer. Odată ce piața a fost inundată de cereale ucrainene, prețul pe bursă a scăzut.

„E greu, e foarte greu, grăunțele au ajuns la 2 lei/kg. Avantajul nostru cu războiul a fost că au venit ucrainenii și au scăzut prețurile. Dar, dacă era să mergem la 3 lei/kg, cum vor fermierii, cred că renunțam la jumătate din efectiv“, încheie crescătorul de oi din Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cine spune că doar bărbații sunt pasionați de creșterea oilor, că a fi cioban este o ocupație exclusiv masculină? Ciobănița pe care v-o prezentăm contrazice această paradigmă. Frumoasă, ieșită din tiparul vechi, tânăra Alina Voiniciuc are 20 de ani, locuiește în satul Burlești, comuna Unțeni, județul Botoșani, a terminat Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi“ din Botoșani, iar apoi s-a dedicat în totalitate acestei pasiuni pentru oi pe care a moștenit-o de la părinții ei, mari iubitori de animale. Păstorește o turmă de peste 500 de oi, reușind astfel să ducă mai departe tradiția familiei sale, moștenită din moși-strămoși.

Cu toate că satele românești duc lipsă de tineri agricultori și crescători, Alina mărturisește că este mândră de afacerea familiei și vrea să o dezvolte. Nu se simte obligată să facă asta și oricând ar putea alege o meserie mult mai bine văzută de opinia publică, însă îi plac foarte mult animalele și a decis să se dedice păstoritului din pasiune pentru agricultură.

„Deținem o rasă de oi Karakul de Botoșani, o rasă de carne, lapte și pielicele, și am pornit de la un efectiv de 50 de capete, iar în prezent am ajuns la un efectiv de 500 de animale. Pot spune că am crescut printre ele împreună cu bunicii. Părinți au adus această rasă de la părinții lor, deoarece pe atunci se căutau pielicele și lâna. Sunt mândră că m-am născut la țară și de părinții mei care m-au educat frumos. Anul trecut, fiind secetos, am cumpărat foarte multă hrană pentru animale, iar acum prețul la miel va fi de 35-40 lei/kg, iar cașul costă 32 lei/kg. Produsele le vindem la rulotă. Sperăm ca anul acesta să fie mai bun. Anul trecut nu a fost tocmai productiv pentru crescători deoarece nu era iarbă suficientă. A fost greu cu resursa de apă, dar când iubești ceea ce faci, nimic nu te va doborî. Vom continua cu zootehnia. Cu tot dragul merg la stână. Îmi doresc să continui ceea ce părinții au construit de-a lungul anilor. Să fii fermier nu este ușor, dar, dacă iubești din toată inima ceea ce faci, nimic nu ți se va părea greu“, specifică tânăra crescătoare din comuna Unțeni.

De ce mizează în continuare crescătorii din județul Botoșani pe rasa Karakul?

Karakul de Botoşani este rasa de oi care l-a impresionat pe Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist, atât de mult încât a promovat-o pentru a confecționa vestitele sale căciuli.

Karakul este vedetă și în bucătărie deoarece carnea acestor oi are o savoare deosebită. Mai mult, specialiștii în zootehnie susțin că lâna și carnea sunt marfă prețioasă de export în țările arabe, unde sunt extrem de apreciate. Tot specialiștii în zootehnie susțin că laptele oferit de oile din rasa karakul are cel mai mare conținut de proteine și grăsimi. Asta dă brânzeturilor un gust special, mai ales dacă sunt păstrate în cheag natural de miel.

Karakulul românesc sau de Botoșani este o rasă creată în perioada 1948-1988 la stațiunea Popăuți din județul Botoșani, prin încrucișarea dintre Țurcana neagră și brumărie cu berbecuți de Karakul aduși din Germania și URSS. În 1998, rasa a fost omologată și este răspândită în rândul crescătorilor de oi din Botoșani, Iași și Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ciobanii din regiunea Moldovei renunţă la alte rase de oi în favoarea Karakului. Despre această rasă de oi știm că este crescută, în special, pentru lână, dar și pentru lapte. Oile Karakul se pretează doar pentru creșterea în stepa moldovenească, fiind răspândite în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui.

Caracteristici

Istoria rasei spune că a fost creată în perioada 1948-1988 la stațiunea de cercetare de la Popăuți din județul Botoşani, prin încrucișarea dintre Ţurcana neagră și brumărie (rasă autohtonă cu lână grosieră, bine adaptată la condiţiile specifice din nord-estul Moldovei, dar slab performantă sub aspect calitativ) cu berbeci de Karakul negru și brumăriu, proveniţi din bazinul Buhara – Turkmenistan, Kazahstan, Germania, Austria, Basarabia. Rasa de ovine Karakul de Botoşani, varietățile neagră şi brumărie, a fost omologată în anul 1987. Oile Karakul sunt apreciate, în special, de crescători din zona de nord-est a Moldovei. Producţia de lapte este crescută, se obțin cca 80 și 90 de litri de lapte pe cap de oaie. La mare căutare sunt şi pielicelele de Karakul din care se fac căciuli, mănuși și haine pentru doamne. Înainte de începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, cea mai mare parte din producție pleca spre Ucraina.

„Este un animal care solicită foarte multă muncă“

Datorită frumuseții rasei și a pielicelelor a ales Petrică Velentin Chelariu, din comuna Santa Mare, județul Botoșani, să crească oi Karakul. „Mă ocup cu creșterea oilor de când eram copil, de la vârsta de 4 ani. În prezent, am un efectiv de circa 300 de capete, rasa Karakul de Botoșani. Am ales această rasă pentru pielicele, dar mai ales pentru frumusețea ei. Este un animal care solicită, într-adevăr, foarte multă muncă. Noi facem montă dirijată, fătările au început pe data de 12 februarie și s-au finalizat la sfârșitul lui aprilie. Până în prezent, anul acesta pare a fi promițător. Nu e greu să lucrezi în zootehnie dacă iubești animalele și dacă le îngrijești. Din păcate, tinerii noștri cam fug de creșterea oilor“, susține crescătorul botoșănean.

„Suntem partenerii stațiunii de la Popăuţi“

Tot din comuna Santa Mare, județul Botoșani, este și Viorel Chelariu, un alt crescător care a optat fără să stea pe gânduri pentru această rasă. „Suntem partenerii stațiunii de la Popăuţi și avem un efectiv de 300 capete de oi, rasa Karakul. Mi-a fost dragă această rasă. De mic copil am crescut printre oi, nu am învățat carte din cauza oilor pentru că am vrut mai degrabă să îmi petrec timpul printre ele. Perioada fătărilor a început pe 27 februarie, iar la începutul lunii mai le-am finalizat. Anul acesta carcasa de miel am vândut-o pe piața locală și a fost 35 lei/kg“, susține crescătorul.

„Toți mieii din ferma noastră au ajuns pe piața locală“

Se pare că pentru această rasă optează și generația tânără. Giani Mugurel Iordăchescu, din satul Dacia, comuna Nicșeni, județul Botoșani, este un tânăr în vârstă de 21 de ani care a ales să se ocupe de creșterea rasei Karakul fără să stea pe gânduri. „Am un efectiv de 500 de capete și am ales această rasă pentru că este una dintre cele mai productive. În plus, este frumoasă și oferă pielicele de calitate. Dragostea pentru oi s-a trasmis de la părinții mei care se ocupă și ei cu această activitate. Este practic o moștenire de familie. Anul acesta, prețul mielului în viu a fost 20 lei/kg și al carcasei, 40 lei/kg. Toți mieii din ferma noastră au ajuns pe piața locală. Din propria experiență, pot să spun celor cărora le este drag de animale să nu renunțe la zootehnie deoarece astfel de meserii sunt pe cale de dispariție. Pe viitor îmi doresc să păstrez această rasă pentru că îmi este dragă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

În perioada 30 aprilie – 1 mai a avut loc la Botoșani cel mai mare târg agricol din Regiunea Moldovei, organizat de Moldoovis și Stațiunea de Cercetare Popăuți. Ediția a XIV-a a Târgului Expozițional de Ovine și Pielicele Karakul, Taurine și Produse Tradiționale a început cu deschiderea oficială a muzeului „Karakul de Botoșani“ din cadrul Stațiunii de Cercetare Popăuți. Evenimentul a reunit cei mai importanți fermieri, producători, procesatori și crescători de animale din județul Botoșani.

Karakul, cea mai veche rasă din lume

Profesori universitari, cercetători, reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, directori de instituții din domeniul agricol și fermieri din județul Botoșani au venit pentru a asista la deschiderea unui muzeu unic. După tăierea panglicii, Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, a făcut o prezentare a muzeului și le-a vorbit celor prezenți despre varietățile de culoare care au fost omologate și care urmează a fi omologate, le-a arătat obiectele folosite în urmă cu zeci de ani în cercetare și le-a prezentat unele produse realizate din pielicele.

„Nu se plătește nicio taxă la intrarea în muzeu pentru că noi ne dorim ca această rasă să fie cunoscută la nivel regional, național și european. Îmi doresc ca acest muzeu să fie într-un circuit turistic, avem chiar și un ghid care va prezenta toată istoria rasei Karakul de Botoșani și a activității de cercetare“, a specificat Ionică Nechifor. Karakul este considerată a fi cea mai veche rasă la nivel mondial, aceasta fiind descoperită în anii 1400 înainte de Hristos.

„Începând cu anul 1880 rasa Karakul depășește granițele locului de formare și consolidare și ajunge în Rusia, Ucraina și Basarabia. În 1902 ajunge în Germania, în 1907 în Namibia, în 1911 în Austria. În 1910 ajunge în România prin eforturile depuse de specialiștii de la vremea respectivă“, a mai adăugat Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de la Popăuți.

inaugurare muzeu popauti12

După vizitarea muzeului a avut loc un workshop despre dezvoltarea agriculturii și, în special, a sectorului zootehnic la care au fost prezenți și Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Florinel Bîrcă, directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie, și reprezentanții Academiei de Științe Agricole și Silvice. Au fost organizate și o demonstrație de tuns oile, o paradă a berbecilor din rasa Karakul de Botoșani, precum și o prezentare de utilaje agricole de ultimă generație.

O rasă cu șase varietăți de culoare, unică în lume

Directorul stațiunii a ținut să precizeze că rasa Karakul de Botoșani este o creație a Stațiunii de Cercetare Popăuți și are șase varietăți de culoare. „Nu există în lume o altă rasă cu atâtea culori, eu unul nu știu. Este o rasă unică la nivelul mondial atât ca paletă de culori, cât și în ceea ce privește însușirile sale calitative.“

Un moment special a fost concursul berbecilor de rasă în cadrul căruia câștigătorii primelor locuri au primit câte un sac de furaje și suma de 250 de lei. Premiul al III-lea l-a primit Ion Agafiței din județul Vaslui, premiul al II-lea a ajuns la SC AgroFruct Iași, iar premiul I la Nechifor Ionela Claudia.

Grădinaru Romică din Darabani, județul Botoșani, a fost cel care a susținut „cursul de tuns oi“ pentru cei curioși, activitate cu care se ocupă de aproape 16 ani în Spania.

inaugurare muzeu popauti11

„Avem în județul Botoșani 16.000 de oi pe care le tundem“, ne mărturisește tânărul. „Eu am lucrat în Spania, iar acolo lâna tunsă de la o oaie costă în jur de trei euro. Ulterior lâna ajungea în China. La noi se mai folosește ca izolație pe stâne, dar cea mai mare parte se aruncă. Prețul tunsului unei oi costă în jur de 8 lei.“ Aparatul de tuns este compus dintr-o mașină de tuns cu furtun, mai spune botoșăneanul, care ne-a și arătat cum se tunde o oaie. „Se prinde oaia, cu o mână o ținem, prima dată tundem pieptul, apoi picioarele din spate și șoldurile și coada. Imediat după ce tundem capul, tundem gâtul. În județul nostru nu există nicio stație unde să se depoziteze lâna sau vreun centru de colectare. Pentru că fermierii nu pot vinde lâna, o aruncă. În ceea ce privește cantitatea de lână obținută de la o oaie, aceasta diferă de la animal la animal și variază între 2 și 2,5 kg. Dacă oaia este mai mare se obțin și 3 kg“, încheie Romică Grădinaru.


  • „La târg am avut o zi a dezbaterilor pe teme agricole cu fermieri din regiunea Moldovei la care au răspuns demnitarii invitați. Agricultura contează, este o prioritate a județului Botoșani și prin urmare putem observa câtă lume se află aici datorită interesului pe care-l reprezintă agricultura și fermierii noștri. Mă înclin în fața fermierilor pentru efortul pe care l-au făcut“ – Ionică Nechifor, director Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți-Botoșani.
  • „Sprijinirea crescătorilor de animale este și va rămâne o prioritate pentru Ministerul Agriculturii. Cunoaștem bine cât de mari sunt provocările cărora trebuie să le faceți față în acest context complicat. Spun acest lucru pentru că în anul acesta Asociațiile Crescătorilor de Ovine au înțeles dificultățile cu care se confruntă alte sectoare din cauza prețurilor mari la energie și au fost de acord ca sprijinul Covid-19 să fie oferit cu precădere sectoarelor de creștere a bovinelor, suinelor și păsărilor. Este un gest de solidaritate“ – Lucian Trufin, senator și vicepreședinte la Comisia pe Agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

Istoria oieritului în judeţul Botoşani se împletește aproape peste tot cu civilizaţia rurală şi este una dintre cele mai vechi îndeletniciri pe care le-au practicat oamenii locului. Tradiţia oii Țurcane pe care o creşteau gospodarii de aici este secundată acum de o altă tradiţie, cea a oii Karakul. Există chiar și o distincţie pe care o râvnesc crescătorii aici.

Satul Bătrânești din comuna Gorbănești, județul Botoșani, are aproape 70 de familii și peste 2.000 de oi. Cu un astfel de raport nu e de mirare ca Fermierul Anului să fie de aici. Constantin Palade are cca 560 de oi, cu tot cu tineret, aproape toate Karakul, rasă pură, și a reușit să-i impresioneze pe specialiștii din juriu prin calitatea pielicelelor, a oilor și mieilor. „Mulțumesc încă o dată Asociației Moldoovis pentru acordarea premiului Fermierul Anului care onorează munca pe care o prestez la animalele din rasa Karakul. Colegii mei de breaslă să aștepte pentru că le va veni și lor rândul.“

Constantin Palade se ocupă de mic copil cu creșterea oilor, moștenește de la părinți această îndeletnicire. „Sunt multe probleme, dar n-am să mă plâng pentru că noi, crescătorii de oi, suntem cei mai rezistenți oameni. Din nefericire, și cei mai hăituiți din toate părțile, mai ales de autorități, dar încerc să fiu optimist, cu zâmbetul pe buze“, mai spune crescătorul botoșănean.

Anul acesta fătările au decurs foarte bine în ferma de la Bătrânești. „Să știți că am avut o primăvară bună, deși a fost puțin cam secetă. Oaia Karakul se pretează foarte bine și pentru această situație. Au început fătările în luna februarie, iar anul acesta am vândut mielul în carcasă cu 35 lei/kg, de la poarta fermei. Din cauza creșterii costurilor pot spune că prețul de comercializare nu a fost chiar mulțumitor, dar, până la urmă, gândindu-mă că și cumpărătorul nostru suferă, cred că a fost bine pentru noi toți. Fiecare rasă are calitățile ei, dar oaia aceasta, Karakul, este specializată pentru pielicele. Este important însă să spunem că, pentru a vedea aceste pielicele de calitate, trebuie întreprinsă foarte multă muncă. În cazul meu este vorba și despre munca părinților și a bunicilor. Mai frumos ca la țară și ca în sectorul de creștere a animalelor nu este nicăieri. Sunt însă nevoit să încerc să reduc efectivul de animale deoarece, din cauza lipsei personalului, nu avem cu cine lucra“, încheie Constantin Palade, Fermierul Anului în județul Botoșani, crescător de oi Karakul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Despre oile roz s-a mai scris în presă. Și nu doar în cea agricolă, ci și în cea generalistă. Pentru că, dintre toate realizările cercetării zootehnice, care nu sunt puține chiar și în condițiile improprii de acum, aceasta a fost cea mai excentrică. Cel puțin așa este văzută de către cei care nu cunosc în intimitate complexitatea procesului de selecție și ameliorare genetică. Cum a apărut această varietate de culoare și ce mai fac oile roz am aflat de la directorul Staţiunii de Cercetare a Ovinelor şi Caprinelor Popăuţi, dl Traian Atanasie.

– Dle director, una dintre varietățile de culoare obținute de cercetătorii de la Popăuți este Karakulul roz. Care este istoria acestei varietăți?

– Varietatea Karakul roz, cu un efectiv mai numeros, a fost evidențiată începând cu anul 2010. Culoarea roz a apărut în urma încrucișărilor dintre Karakul brumariu și Karakul maro. În cadrul procesului de potrivire a împerecherilor s-a ținut cont de caracteristicile oilor și berbecilor folosiți la montă – culoarea robei, ascendență, descendență etc.

– Ce caracteristici au exemplarele din Karakul roz?

– Particularitatea acestei varietăți constă în coloritul fibrelor ce alcătuiesc roba astfel încât, sub acțiunea razelor de lumină, reflexiile să fie roz, bineînțeles la această particularitate se adaugă luciul, buclajul etc. Modificarea culorii robei este prezentă și la celelalte varietăți de culoare ale rasei Karakul și nu numai ca urmare a factorilor de mediu externi (alimentație, temperaturi exterioare, inten­sitatea luminii etc.), dar și a determinismului genetic. Procesul de ameliorare genetică va continua pentru această varietate de culoare. Prima etapă presupune mărirea efectivelor, urmând apoi consolidarea caracterelor, adică nuanțe de culoare, tip buclaj, luciu etc.

– Câte exemplare din această varietate de culoare aveți?

– Staţiunea de Cercetare a Ovinelor şi Caprinelor Popăuţi are astăzi aproximativ 50 de capete. Deocamdată această varietate există doar la stațiunea noastră și la un singur fermier din Iași

– Aveți în vedere omologarea acestei varietăți de culoare? Când va fi posibil acest lucru?

– Bineînțeles, colectivul din cadrul SCDCOC are ca obiectiv omologarea și acestei varietăți de culoare, dar cel mai probabil acest lucru se va realiza după omologarea varietății sur și alb. Karakulul roz va fi, cel mai probabil, omologat ultimul. Omologarea unei rase/varietăți este supusă anumitor criterii, iar unul dintre acestea este numărul de indivizi dintr-o populație (efectiv), care în cazul varietății roz, dar și alb este deocamdată prea mic.

– Care este prețul unor astfel de pielicele? Ați trimis spre export sau aveți în vedere acest lucru?

– Prețul pielicelelor în general este foarte mic și variază între 20 și 100 lei la pielicica crudă, neprelucrată. Nici în cazul varietății de culoare roz lucrurile nu stau astfel. Din nefericire, vânzarea acestora nu aduce eficiență economică, așa că în strategia noastră de management de anul acesta pielicelele au o pondere foarte mică în veniturile estimate. Principalii cumpărători de până acum au fost intermediarii din piața estică (Ucraina, Rusia, Moldova), care oricum ofereau prețuri extrem de mici. Mai mult, ca urmare a blocajului impus Rusiei, previziunile pentru anul curent sunt extrem de rezervate.

Materialul de față este încă o demonstrație a cercetătorilor români care, prin realizările obținute, au arătat că fără cercetare nu există evoluție. Sau cel puțin nu una rapidă. De aceea este crucial ca acest sector să fie susținut printr-o finanțare adecvată.

„Practic, din 2009 și până în prezent cercetarea agricolă românească nu a mai fost finanțată. Ca urmare, sectorul de cercetare a suferit grav. Tehnologiile folosite, aparatura și tehnica de laborator, mijloacele fixe (imobile) sunt vechi și o mare parte dintre ele are nevoie urgentă de reparații. Din cauza legislației în ceea ce privește salarizarea personalul este demotivat. Plus că tinerii nu se mai îndreaptă spre acest domeniu. În ceea ce privește perfecționarea profesională, ca urmare a nivelului de salarizare scăzut, dar și a lipsei de perspectivă majoritatea personalului este neinteresată. Astfel scad foarte mult atât nivelul de pregătire, cât și productivitatea. În prezent stațiunea realizează venituri din exploatarea terenurilor agricole pe care le are în administrare, din sectorul zootehnic, din două proiecte de cercetare finanțate de MADR și din subvențiile pe care le încasează ca orice fermier.“

Laura ZMARANDA

GALERIE FOTO

După occidentali a venit rândul arabilor să fie interesaţi de potenţialul agricol al judeţului. Arabii vor să cumpere sute de hectare şi să înfiinţeze în judeţ ferme de oi karakul. Preşedintele Consiliului Judeţean Florin Ţurcanu se laudă că este unul dintre cei care le-a vândut arabilor oi la un superpreţ.

Tot mai mulţi străini vin să ne cumpere judeţul. Punctele de atracţie sunt agricultura şi zootehnia, puritatea produselor şi lipsa cosmetizării, acestea fiind detalii de importanţă maximă. Terenurile agricole ale ju deţului au devenit un punct de atracţie pentru străini.

Ieftine, bune şi fertilizate în mod natural, aşa au fost caracterizate loturile care în ultimii ani au trecut în proprietatea investitorilor străini.
Tendinţa s-a accentuat în ultimii ani, cumpărătorii fiind atraşi de preţurile mici, de calitatea solului care a fost ferit de fertilizatorii artificiali, care până la urmă periclitează atât calitatea produsului cât şi sănătatea consumato' Personal am vândut nişte miei arabilor cu 800 de lei bucata " Florin Ţurcanu rului, dar şi de forţa de muncă ieftină. La sate, primii care şi-au înstrăinat pământul au fost bătrânii, care nu mai aveau putere să-1 muncească.

în judeţ, aproximativ 10 la sută din suprafaţa arabilă a fost cumpărată de străini. De la italieni, austrieci, nemţi, olandezi şi chiar suedezi, dar şi unii arabi, terenurile din Bo toşani au atras capital străin pentru investiţii.

Şeful Direcţiei Judeţene Agricole, Cristian Delibaş, a declarat că, din cele aproape 300.000 hectare de teren arabil din judeţ, străinii au cumpărat 20.000 de hectare. 'Este impropriu spus că străinii au cum parat terenurile deoarece vorbim de firme româneşti cu capital străin. In jur de 20.000 de hectare de teren arabil este dfânut de străini", a precizat directorul instituţiei. Aceste terenuri cumpărate de investitorii străini sunt folosite pentru culturile mari, adică porumb, grâu, soia, rapiţă. în propor ţie de 99 la sută, străinii cultivă terenurile cunpărate.

Achiziţia de terenuri agricole a început din 2004-2005, atunci când botoşânenii îşi vindeau hectarul de teren arabil şi cu 4 milioane lei vechi.
Preţurile au evoluat mult, iar acum cel mai ieftin teren agricol costă 700-800 euro hectarul şi ajunge până la 3.000 euro, în funcţie de mai multe criterii, calitate, grad de compactare a suprafeţei. 

Preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, a afirmat că a purtat discuţii cu mai multe persoane din Arabia Saudită, acestea fiind interesate în a investi în judeţul Botoşani, arabii arătându-se atraşi atât de solurile fertile, dar şi de zootehnia din zonă. Fiorin Ţurcanu este de părere că fermierii botoşăneni vor avea numai de câştigat prin venirea arabilor la Botoşani, aceştia fiind dispuşi să investească sume importante în fermele din judeţ. 'Personal am vândut nişte miei arabilor cu 800 de lei bucata" a spus Florin Ţurcanu. Conform celor declarate de Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Moldoovis, afacerişti din Arabia Saudită şi-au exprimat interesul vizavi de rasa de oi Karakul de la Botoşani, atât datorită produselor lactate de calitate, cât şi a cărnii, pe care musulmanii vor să o ducă în Emirate, acolo unde este o delicatesă.

'Am avut discuţii cu câteva persoane din Arabia. Acestea îşi doresc să înfiinţeze ferme în judeţul Botoşani. Ei sunt foarte interesaţi de rasa Karakul, care este specială pentru ei. Încercăm să concretizăm lucrul acesta în următoarea perioadă. Eu ţin foarte mult în a investi în fermele pe care le avem noi şi să producem noi. Dacă vor înerca să investească dânşii într-o fermă prprie, în judeţul Botoşani, nu ne vom opue. Ne-am bucura dacă prin parteneriate reuşim să implicăm fermierii botqăneni în a produce şi a valorifica pe piaţa arabă", a spus Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Moldoovis Botoşani.

Sursa: Evenimente de Botosani

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti