update 6 Feb 2023

Cultura gastronomică a borșului ucrainean

Se vorbește tot mai mult despre „bucătăria tradițională”. Iată că a venit timpul ca și gustul să fie considerat un element de patrimoniu imaterial UNESCO, propus de asociația CRIES pentru reinterpretare în Timișoara, Cluj, Turda, Odorheiu Secuiesc, Făgăraș, Târgu Mureș și Iași, în perioada 1 - 11 noiembrie 2022. Astfel, au avut loc o serie de evenimente de o importanță deosebită pentru tradițiile culinare atât tradiționale românești, cât și al celor din străinătate.

Borșul ucrainean, în pericol?

Bors ucrainean in Festival LA PAS foto Seba Tataru 3.jpg

Considerat ca fiind una dintre cele mai îndrăgite rețete culinare din Ucraina, borșul tradițional a fost înscris, în 2022, pe Lista patrimoniului cultural imaterial aflat pe cale de dispariție. UNESCO a declarat practica de gătire a acestui preparat „în pericol de dispariție” din pricina situației generate de războiul început în 2022 în Ucraina, definind-o caz de extremă urgență. Conflictul din Ucraina pune în pericol atât păstrătorii tradiției practicii borșului tradițional, ci și mediul înconjurător și agricultura tradițională.

Gătit cu tradiție în gospodăriile de pe teritoriul Ucrainei, acest borș are o culoare roșie strălucitoare și un gust dulce-acrișor, este dens, foarte sățios și absolut delicios.

Bors ucrainean in Festival LA PAS foto Seba Tataru 2.jpg

Are în componență bulion și o varietate de legume puse laolaltă împreună cu un element cheie diferențiator - sfecla roșie (ba chiar sfeclă de zahăr sau suc de sfeclă fermentată). Poate conține și: cartofi, varză, morcov, roșii, ardei gras, usturoi. La fel ca și în cazul ciorbelor noastre, acest borș poate fi improvizat din diferite resturi de legume rămase prin frigider și dres cu o lingură cu smântână.

Tradiție și preparare

Borșul ucrainean este gătit într-o oală mare și este servit, adesea, cu pâine de secară sau chifle cu usturoi. Rețeta este pregătită în diverse versiuni, utilizând ingrediente sau metode de preparare destul de variate. Rețeta acestui borș poate să difere. Borșul ucrainean ocupă un rol important în tradițiile culturale locale de pe întreg teritoriul Ucrainei. De pildă, în zona Podillia, în a treia zi a nunții, se practică tradiția vizitării norei la o masă cu borș.

Bors ucrainean in Festival LA PAS foto Seba Tataru 4.jpg

Ucrainenii îl mănâncă în familie. Poate fi considerat un preparat potrivit de consumat în fiecare zi, la fel ca ciorba noastră tradițională. Asemănările dintre borșul ucrainian și cel românesc, din perspectiva anumitor ingrediente, tehnici de realizare și practici de consum, stau ca dovadă pentru schimburile interculturale petrecute pe teritoriile Europei de Est și nu numai, pe parcursul unor mii de ani.

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Magazin

Cel mai scump condiment se cultivă în județul Iași. Șofranul, aurul roșu al gastronomiei

Iată o sugestie de business în domeniul agriculturii la care, poate, nu te-ai gândit: cultura de șofran, cel mai scump condiment din lume, al cărui preț variază între 8.000 și 13.000 euro pe kilogram. Datorită acestui fapt poartă numele de „aurul roșu al gastronomiei“, fiind vedeta marilor restaurante. Irina și Marius Acatrinei, ieșenii care se ocupă de plantație, cultivă pe o suprafață de 600 de metri pătrați 15.000 de bulbi de Crocus sativus, începând cu vara lui 2021.

Pe un teren din Târgu Frumos, județul Iași, șofranul este recoltat cu mare atenție. Cei care s-au încumetat să cultive „aurul roșu“ sunt doi tineri, soț și soție, Irina și Marius Acatrinei, care au muncit în Irlanda, dar au revenit acasă și au devenit agricultori. Pentru că pasiunea Irinei sunt florile, tânăra a decis să înființeze plantații cu șofran, lavandă și trandafiri.

„Împreună cu soțul meu Marius, am hotărât să ne întoarcem în țară, fiind plecați de peste 9 ani în Irlanda și să punem bazele unei noi afaceri pentru a putea rămâne în România. Amândoi suntem născuți în orașul Târgu Frumos, județul Iași, avem doi copii sub 5 ani și practic ei au fost inspirația noastră pentru tot ce facem astăzi. Eu sunt o iubitoare de flori, natură și tot ce înseamnă agricultură. Iubind florile, am zis să fac ceva din asta, să mă testez în primul rând pe mine, așa că am început cu flori de șofran, lavandă și trandafiri de dulceață. Astfel, am trecut la treabă, iar culturile noastre le-am înființat din vara până în toamna anului 2021, unde la sfârșit lunii noiembrie am cules prima recoltă de șofran“, ne mărturisește ieșeanca.

Culesul se face manual

În această perioadă, florile de șofran, care seamănă cu brândușele de toamnă, au colorat câmpurile în violet. Din ele se va extrage acest condiment rar și extrem de prețios, specifică Irina. „Mergem pe anul doi și acum, în această perioadă, suntem în plin sezon de cules șofran, avem 6 zile de când oficial culegem florile, una câte una, manual toate deoarece nu se poate altă metodă. Florile sunt mici și delicate, de culoare mov, înrudite cu cunoscutele brândușe de la noi, ce înfloresc primăvara, însă mulți au tendința să le încurce deoarece seamănă foarte mult între ele. Șofranul are denumirea Crocus sativus, este comestibil și are acele stamine roșii, spre deosebire de brândușa cu denumirea Crocus vernus, care este pentru decor și chiar toxică, dacă decideți să o consumați.“

În general, de la o floare de șofran se recoltează 0,006 grame, deci e nevoie de multe pentru câteva grame. Practic, pentru un kilogram e nevoie de 450.000 de fire, iar pentru a atinge acest număr de fire e nevoie de 150.000 de flori de șofran. Culesul este manual pentru că nu există utilaje speciale pentru această activitate. Este nevoie de circa 40 de ore de muncă pentru a strânge 1 kg de flori de șofran; în ceea ce privește bulbii, situația este mult mai delicată, mai spune tânăra cultivatoare.

„În prezent, suprafața pe care o cultivăm este de 600 mp. Chiar dacă pare puțin la prima vedere, aici au intrat materie primă în jur de 15.000 de bulbi de calibrul 10+. Bulbii șofranului se clasifică pe mărimi; mici, mari, mijlocii, având un rol în procentajul de înflorire și automat de producție. Supravegheată și îngrijită corespunzător, cultura, poate fi darnică, dar și dură, necesitând un teren bine pregătit și fertilizat, cu un drenaj bun, deoarece bulbii nu sunt iubitori de umezeală, umbră sau teren mlăștinos și pentru rezultate bune trebuie ținut fără buruiană, deci e necesar un teren curat, aerisit, bine însorit“, mai spune producătoarea.

Producție în grame...

Producția pe care o obține familia din Iași nu este una considerată în kilograme, cum poate toți cred, ci, mai bine zis, în grame deoarece condimentul este relativ foarte ușor. „După recoltarea florilor se ia floare cu floare și se scoate stamina roșie, pe care o punem într-un dezhidrator special pentru condimente și așteptăm până se usucă complet, undeva la 75-80% din greutatea sa se pierde, apoi conținutul îl punem sigilat într-un borcan de sticlă, unde se lasă la macerat, la loc ferit de soare, timp de o lună. După acest interval el se poate consuma în mâncare, siropuri, cocktailuri, băuturi alcoolice, ceaiuri. Gramajul ideal ar fi doar 3 fire pentru o singură porție. Deși pare puțin, el este foarte aromat, iar mai mult adăugat poate da un gust amărui preparatelor. M-ar bucura ca oamenii să știe mai mult despre șofran și câte beneficii și proprietăți aduce acesta în organismul nostru“, încheie Acatrinei Irina.

Șofran – cum se cultivă?

Cultivarea șofranului nu diferă cu nimic față de cea specifică altor culturi, însă pentru obținerea celor mai bune rezultate, respectarea anumitor reguli este esențială în acest sens. Nu uita, calitatea condimentului este cea care dictează prețul de vânzare a acestuia. Pentru a cultiva șofran, în primul rând ai nevoie de bulbi de Crocus sativus și de o porțiune de teren cu sol argilos sau silicos. Foarte importante sunt și condițiile climatice specifice zonei alese; șofranul este o plantă iubitoare de căldură, căreia nu-i priește răcoarea și umiditatea excesivă care pot cauza fenomenul de putrezire a bulbilor. În schimb, trebuie să acorzi o atenție deosebită irigării, iar în cazul în care traversăm perioade mai secetoase, să asiguri culturii necesarul de apă. În solul argilos sau silicos se sapă mici șanțuri la o adâncime de 10 cm. Între rânduri trebuie să existe 15 cm, în timp ce distanța între bulbi e necesar să fie una relativ mare. De asemenea, înainte de săparea rândurilor asigură-te că solul este umed; în acest fel rădăcinile se vor prinde mai repede și mai bine. Cea mai bună perioadă de plantare a bulbilor este toamna, mai exact jumătatea lunii august, sfârșitul lui septembrie. Florile înfloresc o singură dată pe an și doar pentru scurt timp (aproximativ 2 săptămâni), culegerea acestora fiind realizată în perioada cuprinsă între jumătatea lunii octombrie și începutul lunii noiembrie. Întrucât sunt firave și se ofilesc repede, se culeg înainte de răsărit, la primele ore ale dimineții.

Beatrice Alexandra MODIGA

Gastronomia locală la Romanian Beef Master - chefi și produse demne de stele Michelin

Miercuri, 3 august, a avut loc la Moara Vlăsiei a doua ediție a celei mai mari manifestații din România, dedicate cărnii de vită.

Romanian Beef Master 2022 a reunit cei mai pricepuți bucătari de vită din țară, stelați Michelin, reprezentanți oficiali din Guvernul României, geneticieni, specialiști în reproducția și creșterea bovinelor, chefi juniori și alți reprezentanți de vază ai sectorului gastronomic internațional.

Concursul profesioniștilor - trofeul Romanian Beef Master

Competiția culinară principală, dedicată cărnii de vită produse exclusiv în România, a cuprins 5 echipe de bucătari profesioniști care au gătit chiulotă Permium Angus. După câteva ore de muncă intensă, de talent și tehnică, trofeul a fost obținut de chef Rares Moga din Sibiu, alături de echipa Bloj Răzvan  si Carmen Siminie.

„Un vis devenit realitate! În calitate de concurent am trăit o experiență cu adevărat unică! Concursul Romanian Beef Master by chef Radu Zărnescu 2022 a fost o provocare plină de adrenalină si de o intensitate dusă la cote maxime! Cu toate acestea am reușit să câștigăm această competiție formată din 5 echipe puternice, un juriu de bucătari cu experiență, cu stele Michelin si cu cei mai buni fermieri din România! De acum port o responsabilitate în ceea ce privește carnea de vită, mă reprezintă si încerc sa o respect de fiecare dată când o voi găti!”

Au jurizat 16 membri, dintre care Samuel Widmer- Karpaten Meat, cel mai mare producător de carne de vită Angus din țară, Aurel Simion- Secretar General În Ministerul Agriculturii, Ted Janssen- Președinte De Onoare Euro-Toques Olanda, Ramon Rotteta - Președinte Euro-Toques Spania, Jacques Barnachon- Secretar General Euro-Toques International, Franța, Bernard Delle- Genetician, Germania, Veronica Baciu- Directorul General Al Agenției Produsului Montan, precum și alți fermieri, procesatori, specialiști în gastronomie din toată țara. Cu participarea coordonatorului Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, domnul Laszlo Borbely & Enrico Derflingher- președinte Euro-Toques International, stelat Michelin.

Pentru a decide câștigătorul, jurații au urmărit: modul interpretării rețetei propuse de echipă, care aparținea repertoriului clasic sau putea fi o creație de moment, asocierea cărnii de vită cu legume, leguminoase, verdețuri, fructe, condimente, mirodenii, plante aromatice, corectitudinea gătirii cărnii de vită, sosul, coloristica folosită în vederea evidențierii „reginei farfuriei”, respectiv a cărnii de vită Premium Angus.

Prin acest demers, bucătarii și-au arătat susținerea pentru consumul de produse românești, folosindu-se de această oportunitate pentru a încuraja cât mai multă lume să vină în sprijinul fermierilor români, prin achiziția de produse de pe plan local.

Culinariada - locul de afirmare a tinerilor bucătari

Pentru a sprijini viitoarele generații de profesioniști și artiști gastronomici, creându-se un context în care să se afirme, la evenimentul Romanian Beef Master de anul acesta, a avut loc competiția de juniori Culinariada, în parteneriat cu Guvernul României, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Cele 13 echipe participante s-au întrecut în prepararea chiulotei de vită Premium Angus. Câștigătorul probei a fost Palancianu Armand, Universitatea de Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad, Iasi, Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare.

Carnea de vită produsă în România apreciată de stelați Michelin

Fiindcă scopul principal al evenimentul a fost promovarea cărnii de vită produsă în România și accesibilizarea gătirii acesteia, pe lângă competițiile profesioniștilor, au avut loc demonstrații cu multiple tehnici și bune practici de gătire a cărnii de vită. Publicul prezent a putut descoperi și chiar învăța la fața locului iar apoi degusta preparate diverse din piese precum brisket, rasol cu os, picannha, limbă, coadă, vrăbioară, burtă, skirt steak, antricot, etc.

Nu doar publicul dar și chefii prezenți la eveniment, reprezentând  Italia, Spania, Franța, Olanda si Turcia au fost profund impresionați de calitatea cărnii Premium Angus care a fost degustată la eveniment. Oricare dintre preparatele degustate la fața locului, fie în competiții sau la standurile de gătire liberă, au fost unanim lăudate de public, de specialiști și chefi stelați Michelin, unii dintre ei spunând chiar că ” nu au mai gustat o carne de vită cu atâta aromă și savoare”.

Despre maturarea cărnii de vită Premium Angus

Pasionații de produse rafinate și preparate creative au putut lua parte chiar și la un seminar despre maturarea cărnii de vită în mediu uscat. Lui Chef Radu Zărnescu,  vice președintele Euro-Toques International, i s-au alăturat invitații Marian Ochea - Medic veterinar specializat în creșterea și exploatarea bovinelor și Ioan Costa - specialist și cercetător în conservarea, cultivarea și prepararea ciupercilor, pentru a dezbate importanța maturării cărnii, impactul pe care o bună maturare îl are asupra fibrelor și frăgezimii cărnii dar și pentru a propune câteva experimente de maturare în grăsime ridicată, whisky, pastă de trufe sau Koji.

Tombola zilei 

Câștigătorii nu au fost doar în rândul bucătarilor! La finalul zilei organizatorii au răsplătit  prezența participanților la a doua ediție Romanian Beef Master cu o tombolă. Cel care a intuit cel mai exact greutatea unei bucăți de roastbeef Premium Angus aflate în frigiderul de la eveniment a câștigat un frigider de maturare original, din partea DRY AGER România.  Ionela Olteanu, fericita câștigătoare a unui frigider DX500, alături de soțul ei, chef bucătar, sunt renumiți pentru rețetele romane vechi de mii de ani pe care le gătesc. De acum vor putea pune în practică cele învățate pe parcursul evenimentului pentru a-și matura singuri specialitățile din carne de vită produsă în România.

Carnea de vită locală - vedeta evenimentului

Evenimentul își propune să fie punctul de plecare al dialogului, promovării și susținerii produselor locale, poate chiar creării unei strategii naționale de turism gastronomic în jurul producătorilor din țara noastră și a celor care reușesc niște preparate extraordinare, plecând de la produsele autohtone.

”Romanian Quality Beef = Karpaten Premium Angus! Dacă spui carne de vită locală, nu ai cum să nu te referi la cel mai mare producător de carne de vită Angus din România, Karpaten Meat Group. Nu doar că sunt primii care au reușit să creeze un business de încredere în România, lucrând la standarde internaționale  dar mențin calitatea în toate produsele lor, reprezentând Transilvania la nivel mondial. Iar astăzi s-a văzut acest lucru. Fiecare piesă de vită Angus a fost impecabilă, indiferent de tăietură sau cum a fost gătită. Frumoasele și gustoasele platinguri realizate astăzi au fost posibile doar pe baza cărnii impecabile!” - Bernhard Delle - genetician și expert în carnea de vită, Germania.

Totodată, prin acest tur de forță, evenimentul facilitează accesul publicului la modalități corecte de preparare și gătire a cărnii de vită, astfel încât să se bucure pe deplin de toate calitățile acesteia. O bună cunoaștere a produsului începe cu proveniența, trasabilitatea, modul de obținere a cărnii, modul de tranșare, etc. Toate influențează produsul final. De aceea este important consumul de carne de vită care provine din ferme sigure, care se supun unui sistem de producție natural, complet controlat, cu o furajare bazată pe iarbă și cereale, fără hormoni, soia și premixuri, care asigură și garantează o carne proaspătă cu un grad de marmorare ridicat, frăgezime și un gust deosebit.  Consumați produse locale cu trasabilitate de la fermă la farfurie, cu autentificarea genetică a bovinelor și o promisiune de administrare a mediului durabilă.

Adevărat tur gastronomic al cărnii de vită produse în România, acest eveniment a fost pe de o parte o provocare pentru bucătarii participanți la competiție și pentru jurați, iar pe de altă parte, un regal pentru publicul larg care s-a bucurat de minunatul gust al cărnii de vită Angus, de complexitatea creațiilor pe care masterchefii le-au etalat pe farfurii, dar și de poveștile de degustare a preparatelor gătite care mai de care mai impresionant.

USV Iași: Concurs național de artă culinară cu ingrediente eco

Pasionații de artă culinară, studenți și elevi deopotrivă, și-au demonstrat talentul în cadrul Concursului studențesc „Tradiție și inovație în arta gastronomică“, organizat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV), la sfârșitul lunii noiembrie. Pe lângă studenții de la USV Iași, la această ediție a concursului s-au înscris peste 40 de tineri de la instituții de învățământ precum Facultatea de Inginerie Alimentară din Suceava, Colegiul „Virgil Madgearu“ Iași, Colegiul Agricol și Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași, Liceul Tehnologic Economic de Turism Iași, Liceul Tehnologic „Mihail Kogălniceanu“ Miroslava, Liceul Tehnologic Economic Pașcani, Liceul Tehnologic Hârlău.

Scopul, dezvoltarea culturii gastronomice locale

261084489 4979671995399669 5749817660137045236 n

„Concursul are ca scop educația culinară care susține interesul crescut al studenților și elevilor pentru arta gustului și, mai ales, dezvoltarea culturii gastronomice locale, aflată în continuă dezvoltare în România. Evenimentul dorește să aducă specialiștii, studenții și elevii de liceu mai aproape de inovația în materie de artă gastronomică, pornind de la elementele tradiționale, ecologice specifice fiecărei zone din România și diversificarea cât mai rafinată adaptată cerințelor crescânde ale consumatorilor, cu impact asupra dezvoltării sustenabile la nivel național“, a punctat prof. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitățile sociale. A doua ediție a concursului gastronomic organizat la USV Iași a pus în lumină preparatele bio cu specific românesc, a punctat șef lucrări Otilia Murariu, de la Departamentul Tehnologii Alimentare. „De această dată ne axăm pe produse sănătoase, inovație în arta gastronomică utilizând materii prime ecologice și suntem încântați pentru că avem un număr destul de mare de participanți, cu produse foarte bine pregătite. Au pregătit atât un fel principal, cât și un desert.“

„Am văzut preparate inedite și e clar că s-a muncit foarte mult. Am admirat preparate tradiționale prezentate , și aceleași preparate puse pe farfurii albe, deci modernizate, și asta a adus un plus de culoare. A fost viziunea lor și o respect, mi-a plăcut modul de prezentare, gustul“, a adăugat Gigi Fedeleș, bucătar-chef.

Premiul I pentru „sărmăluțe cu crupe“

260953150 4979671588733043 8369569303402957160 n

Echipele participante au fost compuse din câte doi membri, evenimentul încheindu-se cu o gală de premiere a celor mai bune inițiative în domeniul gastronomic, după o jurizare realizată de chefi cu notorietate națională și internațională.

„Noi am preparat un risotto din orez negru cu piept de pui marinat. Avem un sos de gorgonzola condimentat și o salată proaspătă, verde de baby spanac cu pătrunjel. Prepararea nu a durat foarte mult deoarece am avut produse bio, le-am preparat la tratamente termice scăzute, pentru a păstra proprietățile produselor“, au specificat Armand și Iulian, de la USV Iași.

Premiul I a fost obținut de elevii de Colegiul Economic „Virgil Madgearu“ Iași pentru preparatul tradițional sărmăluțe cu crupe și varianta reinterpretată a acestui preparat la care s-au folosit chipsuri de varză murată și morcov. La secțiunea Desert, vedetă a fost dovleacul, elevii pregătind plăcintă, dulceață și prăjitură „Zebra“.

Câștigătorii

Secţiunea: Fel principal: premiul I: Colegiul Economic „Virgil Madgearu“ – Fel principal, locul I: Sărmăluţe în foi de viță şi varză cu crupe, reinterpretate cu pasat.

Locul II – Colegiul Agricol „V. Adamache“

Locul III – Liceul Tehnologic Economic „Nicolae Iorga“

Menţiune – Univ. de Ştiinţele Vieţii

Premiere secţiunea II: Desert

Locul I – Univ. de Ştiinţele Vieţii, Cheescake cu ciocolată, cremă fină de migdalen înnobilat cu aur comestibil

Locul II – Liceul Tehnologic Economic „Nicolae Iorga“ Paşcani

Locul III – Colegiul Agricol „V. Adamache“ Iaşi

  • Publicat în Social

Dubrovnik: gastronomie, vinuri, arhitectură, investiții în infrastructură

Cu o gastronomie tradițională renumită, vinuri de calitate și contribuții importante în domeniul cultural, artistic, științific și al sportului la nivel mondial, Croația își merită cu prisosință locul 18 în clasamentul celor mai importante destinații turistice din lume. Și încă un amănunt interesant: începând cu anul 2000, guvernul croat a investit masiv și în infrastructură.

O destinație deloc banală, Dubrovnik este unul dintre cele mai spectaculoase orașe-port și nu degeaba Lord Byron i-a spus „Perla Adriaticii“. Situat pe coasta dalmată, Dubrovnik este un orășel mic, cu mai puțin de 50 de mii de locuitori, care atrage pasionații de istorie, arhitectură. Dar asta nu înseamnă că cei care vor doar distracție se vor plictisi. Plajele și magazinele croate oferă destule pentru vizitatori. Fondat prin secolul al VII-lea, Dubrovnik poartă amprenta celor care l-au condus – venețieni, maghiari etc. Inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 1979 pentru arhitectura sa impresionantă, Dubrovnik este locul perfect pentru elita artistică și intelectuală a Croației. De altfel, aici se organizează numeroase festivaluri și activități culturale ce atrag nu doar localnicii, ci și turiștii veniți din diferite colțuri ale lumii.

Zidurile vechi

Odată ajunși în Dubrovnik, observăm vechile ziduri ale orașului. Construite în secolul al X-lea și consolidate câteva secole mai târziu, aceste ziduri au apărat orașul de invadatori. Zidurile cetății Dubrovnik au o grosime de aproape șase metri și o lungime de doi kilometri. Poate că cel mai potrivit moment de vizitat zidurile cetății este apusul sau răsăritul. Dacă se merge vara, este bine să se evite excursia pe timpul zilei deoarece este foarte cald. Dimineața sau seara ar fi cele mai potrivite momente, mai ales pentru amatorii de fotografie.

Poarta Pile

De asemenea, Poarta Pile – intrarea principală în oraș – este unul dintre cele mai interesante puncte de acces în acest minunat oraș-port. Aici poate fi admirată statuia Sfântului Blaise, realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Poarta Ploce, din secolul al XIV-lea, și cea din interior (din secolul al XV-lea) merită văzute. Tot aici se poate admira și strada principală – Stradun, locul în care se poate lua o pauză pentru o gustare sau o cafea căci locul este plin de cafenele, restaurante și magazine de suveniruri. În capătul străzii domnește celebrul Turn cu Ceas, ce poate fi admirat în voie.

Catedrale, mănăstiri, biblioteci, obiecte de artă

După o scurtă pauză, se poate vizita Catedrala Dubrovnik, construită în stil baroc de Andrea Buffalini de la Roma, prin secolul al XVIII-lea. Frumoasa catedrală din Dubrovnik stă pe locul unei vechi catedrale, construite prin secolul al VI-lea, și mai este cunoscută sub numele de Catedrala Adormirii Maicii Domnului.

Mai merită vizitate și mănăstirile dominicane și franciscane ale căror muzee adăpostesc picturi religioase vechi, din secolele XV și XVI, precum și obiecte din aur și argint. De asemenea, în mănăstirea franciscană, ce adăpostește una dintre cele mai valoroase biblioteci din Croația, se mai pot vedea inclusiv dispozitive de măsurare de uz farmaceutic. În Croația, farmacia datează de la începutul anilor 1300. Despre Mănăstirea Franciscană se mai spune că este cel mai bun exemplu de conservare a arhitecturii locale și merită văzută indiferent dacă suntem sau nu religioși.

Despre Croația se pot afla mai multe vizitând și Muzeul Istoric Cultural al orașului Dubrovnik, fostul Palat Rector, construit în 1435 de Onofrio de la Cava. Modificat de-a lungul timpului, construcția atrage prin armonia stilurilor gotice și renascentiste. Dincolo de arhitectura superbă, acustica este una perfectă! Dacă ajungeți acolo, încercați să vizitați palatul într-una dintre zilele în care se organizează spectacole de muzică clasică. Este o experiență de neuitat. De asemenea, muzeul mai deține aproape 15.000 de piese de colecție ce ilustrează perioada medievală, dar și picturi ale unor artiști venețieni și nu numai. Pe vremuri, palatul a fost și sediu al guvernului.

Merită să vă „pierdeți“ pe străduțele înguste

Cei care adoră mersul pe jos se vor bucura și de aleile laterale care oferă surprize la tot pasul. E drept că trebuie urcate și coborâte câteva scări, dar merită cu prisosință. Iar pasionații de poze pentru Facebook și Instagram vor fi foarte fericiți să aibă ce arăta urmăritorilor.

Dubrovnik are ce oferi și celor care nu sunt interesați de istorie, arhitectură, poveste. La restaurantele locale se pot mânca diferite preparate tradiționale absolut delicioase. De neratat ar trebui să fie peștele și fructele de mare, gătite excelent de bucătarii croați. De pildă, unul dintre cele mai populare aperitive croate este șunca de porc sărată și uscată. Se mai pot gusta și cotletul de porc, carnea suculentă de miel sau friptura de rață. Nu trebuie ocolite nici curcanul cu găluște sau vițelul învelit în șuncă și umplut cu cașcaval (da, un fel de cordon bleu...), ștrudelul cu brânză, cașcaval, carne sau cârnații picanți de porc cu mult usturoi la care merge perfect o halbă de bere de prin partea locului. Apropo, berea croată este foarte bună! Ca desert, merită încercate celebrele clătite – crepes – musai cu înghețată preparată aici sau cremă caramel.

Dubrovnik

Iar dacă nu este prea cald puteți încerca și țuica lor de prune îmbogățită cu diferite ierburi aromatice sau esență de nucă.

Dar despre bucătăria croată se poate vorbi mult pentru că este destul de variată și se împarte chiar în bucătărie regională croată. Dacă veți face și excursii în afara orașului, unul dintre cele mai bune locuri de vizitat este Samobor, ideal pentru gurmanzi. Aici pot fi gustate preparate vechi de sute ani, ale căror rețete sunt păstrate secrete. Bucătăria dalmată este celebră pentru simplitatea și naturalețea sa, pentru puritate și absența reziduurilor chimice. Este și o bucătărie sănătoasă, de altfel, ce poate fi testată zilnic în cele peste 60 de restaurante și taverne doar în Dubrovnik.

Turismul, sursă importantă de venituri pe timpul verii

croatia2021

Pentru amatorii de plajă, Dubrovnik are o ofertă bogată de plaje cu apă ireal de albastră, transparentă și curată. Cele mai cunoscute plaje sunt Buza, Sveti Jakov și Banje, curate și cu priveliști superbe asupra orașului. Iar dacă aveți mai mult timp la dispoziție, merită vizitate și insulele din jurul Dubrovnikului.

Ospitalieri și amabili, croații au o atitudine binevoitoare față de turiști, indiferent de unde vin. Comunicativi și veseli, croații își întâmpină clienții cu zâmbetul pe buze, motiv pentru care sectorul serviciilor domină economia Croației. Turismul este o sursă importantă de venituri mai ales în timpul verii și clasează Croația pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. După servicii, economia croată este dominată de industrie și agricultură. Foarte important de menționat: după 2000, guvernul croat a investit în infrastructură, în special în infrastructură de transport pe coridoarele pan-europene.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Turism

Județul Sibiu promovează la Viena un nou titlu - Regiune Gastronomică Europeană 2019

În 2007 Județul Sibiu a participat pentru prima dată la Târgul de Turism din Viena pentru a promova programul Capitală Culturală Europeană. După 10 ani, în perioada 12-15 ianuarie 2017, la infodesk-ul Sibiului din standul României se va promova titlul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019.

Titlul va fi promovat prin însăși gastronomia locală prin intermediul unui live cooking show facilitat de Biroul de promovare al României la Viena. Având în vedere că sezonul turistic pentru străini începe odată cu sărbătorile Pascale, ce vor fi celebrate anul acesta împreună de credincioșii ortodocși, catolici și protestanți, meniul propus de My Transylvania și Slow Food Sibiu este drob de miel tradițional cu salată de sfeclă roșie.

Broşura Sibiu City Meniu şi broşura producătorilor locali vor fi oferite vizitatorilor pentru a-i introduce în specificitatea culinară locală. Vizitatorii vor afla informaţii despre agenda cu evenimente gastronomice 2017 şi despre programe gastronomice, care vor completa oferta cultural-turistică a regiunii prezentată prin broșurile Sibiu-Hermannstadt, Tânăr din 1191, Experiențe noi în sudul Transilvaniei, hărți și cataloage ale operatorilor turistici.

Deoarece interesul austriecilor este foarte mare pentru city break-uri culturale, vacanţe în sate autentice, biserici fortificate; iubesc activităţile în natură, iar județul Sibiu are toate atuurile pentru a se menține în topul preferințelor lor.

Delegația sibiană este formată din membri ai Asociației Județene de Turism Sibiu, reprezentanți ai Primăriei Municipiului Sibiu și operatori turistici.

SURSA – Asociația Județeană de Turism Sibiu

Mănăstirile, tradiţiile şi gastronomia bucovineană

Principalele atracţii turistice de Paşte

Una dintre destinaţiile preferate ale românilor este şi în acest an Bucovina, unde ofertele sunt care mai de care mai atrăgătoare, pe lângă cazare şi masă cei ajunşi în nordul ţării putând participa la activităţi premergătoare acestei sărbători creştine, cum ar fi încondeierea ouălor, pregătirea bucatelor tradiţionale, a focului din Joia Mare sau festivalurile organizate începând cu Duminica Floriilor, până în prima zi de Paşte. Turiştii care se vor caza în Bucovina vor putea participa la diferite târguri şi expoziţii de Paşte, cu ouă încondeiate, obiecte meşteşugăreşti şi mâncăruri tradiţionale. Manifestările din cadrul programului „Paştele în Bucovina“ au început pe 16 martie, cu Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, pe 23-24 martie, la Fundu Moldovei s-a desfăşurat a 23-a ediţie a Festivalului naţional de muzică corală religioasă „Buna Vestire“, iar la Vicovu de Sus s-a desfăşurat concertul pascal „Postul Mare în cântări şi versuri“. Pe 25 martie, la Vatra Dornei s-a deschis Târgul pascal de ouă încondeiate şi meşteşuguri tradiţionale.

Floriile au deschis seria evenimentelor pascale

După sfinţirea mugurilor de salcie – „mâţişorii“ (salcia jucând rolul ramurilor de finic şi de măslin, cu care Hristos a fost întâmpinat la Intrarea în Ierusalim, ce simbolizează biruinţa împotriva morţii), în Duminica Floriilor, la Suceava a fost deschis Târgul „Produs în Bucovina“ cu produse tradiţionale specifice perioadei de Paşte. În vecinătatea târgului s-a desfăşurat o expoziţie gastronomică, cu vânzare, în care au fost expuse şi oferite spre degustare o mare diversitate de produse de post. Tot în Duminica Floriilor, pe esplanada din centrul municipiului reşedinţă de judeţ a fost organizat un concert cu muzică tradiţională, iar la Biserica Romano - Catolică „Sf. Ioan Nepomuk“, Grigore Leşe a susţinut un concert pascal. La Moldoviţa, sărbătoarea Floriilor a fost onorată de Festivalul Ouălor Încondeiate, iar la Fălticeni de o expoziţie de artă religioasă.

„Drumul Ouălor Încondeiate“

În Săptămâna Patimilor se derulează programul turistic „Drumul Ouălor Încondeiate“, pe patru rute, fiind cuprinse toate zonele etnografice ale judeţului. În fiecare dintre localităţile implicate vor putea fi vizitate ateliere de încondeiat ouă şi expoziţii cu vânzare, mănăstiri şi biserici, muzee şi case memoriale, tradiţii specifice perioadei Paştelui.

Joia Mare la Poiana Stampei

Această manifestare care reînvie an de an obiceiuri uitate sau pierdute face parte din programul turistic „Paştele în Bucovina“, având scopul promovării tradiţiilor şi obiceiurilor, a produselor gastronomice de post şi a produselor specifice mesei pascale (pască, cozonac, miel, ouă, drob etc.). În sala de festivităţi a primăriei vor fi vernisate expoziţiile de ouă încon­deiate, pictură pe lemn şi de bucate tradiţionale de post. Pentru că în Joia Mare la Poiana Stampei se vopsesc ouăle în roşu, se coc pasca şi cozonacul, începând cu ora 16 vor fi organizate vizite în gospodăriile în care funcţionează ateliere de încondeiat ouă şi în câteva gospodării în care poate fi văzut modul de preparare a produselor tradiţionale de Paşte. La ora 19 va fi aprins în curtea casei-muzeu „Focul din Joia Mare“, în jurul căruia gospodinele pun scăunele, câte unul pentru fiecare mort din familie, turnând apoi apă de jur-împrejur sau aşezând pe blatul fiecărui scaun câte o cofiţă plină. Există credinţa că sufletele răposaţilor vin din nou acasă, să se aşeze pe scaunele de lângă foc, pentru a se încălzi şi a bea din apa oferită.

Lumina Sfântă de Paşte

Turismul ecumenic a înflorit de la an la an, sute de credincioşi alegând să ia Lumina Sfântă de Paşte de la mănăstirile din judeţul Suceava. În sâmbăta dinaintea Paştelui, la pensiuni se vor prezenta tradiţiile din ajunul marii sărbători, iar de la ora 23.00 se va desfăşura Slujba de Înviere în toate bisericile şi mănăstirile din judeţ, în timp ce în Salina Cacica se oficiază „Învierea din adâncuri“. La sfârşitul slujbei de Înviere, bucovinenii vor fi în curtea bisericii, cu lumânările aprinse, pentru ca preotul să sfinţească coşurile cu ouă încondeiate, pască şi diferite bucate tradiţionale.

Concursuri de ciocnit ouă şi de coşuri pascale

În prima zi de Paşte, pe lângă participarea la slujbele de miruit vor fi organizate concursuri de ciocnit ouă roşii, dar şi de coşuri pascale. Deşi iniţial se dorea a fi o întrecere de ciocnit ouă între echipele din Mănăstirea Humorului şi Gura Humorului, concursul „Ciocnitul ouălor de Paşte“, ajuns în acest an la a V-a ediţie, a devenit naţional prin antrenarea turiştilor din ţară, veniţi în zonă pentru petrecerea sărbătorilor, o parte dintre ei urcând chiar pe podiumul de premiere la ediţiile anterioare. Tot un concurs de ciocnit ouă va fi organizat şi la Biserica „Sf. Ilie“ din Suceviţa.

Turiştii pot lua parte în prima zi de Paşte şi la alte evenimente organizate în judeţ prin programul „Paştele în Bucovina“. La Dorna Candrenilor va fi organizată o expoziţie de coşuri pascale şi gastronomie, la Frătăuţii Noi un concert de cântări pascale, iar la Horodnicul de Sus concertul „Toaca de la Horodnic“. Luni, în a doua zi de Paşte, la Gura Humorului, în cadrul celei de-a V-a ediţii a Galei coşurilor pascale, humorenii, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei sau specifice etniei pe care o reprezintă, vor veni în centrul oraşului la o gală a celor mai frumoase coşuri pascale, iar la Mănăstirea Humorului este programat un bal al gospodarilor.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2013

În apropierea sfârşitului de an - Calendar Gastronomic 2013

„Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti.“ Adaptarea acestui cunoscut proverb de către specialiştii Muzeului Etnografic al Moldovei s-a dovedit inspi­rată în editarea volumului, mai puţin obişnuit, Calendar gastronomic 2013. Apărut în condiţii grafice deosebite, cu o ilustraţie pe măsură, calendarul se adresează în egală măsură celor interesaţi de acest aspect al culturii populare, dar şi străinilor – lucrarea este bilingvă, în limbile română şi engleză – care vizitează zona de nord-est a României ce cuprinde judeţele Neamţ, Iaşi, Suceava şi Botoşani, cu 37 de comune şi oraşe, respectiv peste o mie de sate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012