În perioada Postului de Crăciun, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca, pe parcursul lanțului alimentar, unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
  • citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă modificări în starea de sănătate sau leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor și a zarzavaturilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului protecție față de insecte, rozătoare sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă, nu mai mult de 24 de ore.

Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.

  • Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.

Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

  • Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.

  • Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
  • Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă

Peștele în conserve și semiconserve, ambalat în cutii metalice sau din sticlă, este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.

  • Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.

Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine nonanimală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate etc.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paște, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, produse de patiserie și zaharoase, soia, fasole, mazăre, legume, fructe, verdețuri proaspete, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente, care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanțe chimice (contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin:

  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
  • contaminanți chimici – care includ substanțe chimice provenite din mediu, contaminanți, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranța produselor alimentare să poată fi obținută și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislația și regulile din domeniul siguranței alimentelor pe întregul lanțul alimentar obligă operatorii din acest domeniu de activitate să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final și nu prezintă risc pentru sănătatea populației.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau a unor toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

-          achiziționarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar-veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la ciuperci, urzicuțe, sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți neautorizați);

-          citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;

-          păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate, la temperaturi optime, după caz;

-          păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);

-          folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

-          spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;

-          asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte, rozătoare sau alte animale;

-          gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar-veterinar.

  • Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă nu mai mult de 24 de ore.
  • Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.
  • Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.
  • Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.
  • Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).
  • Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.
  • Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
  • Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă
  • Peștele în conserve și semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.
  • Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.
  • Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În perioada cu tradiții religioase (cum este Postul Paștelui) personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor se implică cu profesionalism în protejarea populației, prin monitorizarea și intensificarea acțiunilor de control tematic, urmărind respectarea normelor de funcționare și igienă în obiectivele furnizoare de materii prime, în unități de procesare, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar.

În situația în care consumatorii constată neconformități privind calitatea produselor alimentare achiziționate, se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondați sau a specialiștilor în domeniu din cadrul DSVSA județeană pentru a se interveni operativ și eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Organizațiile din întreaga lume (OMS, FAO, USDA, EFSA) recomandă creșterea consumului de fructe proaspete deoarece oferă un aport nutritiv crescut și reprezintă baza unei alimentații sănătoase și echilibrate.

Utilizarea tehnologiilor post-recoltă are ca scop principal păstrarea fructelor ecologice în stare proaspătă cu o calitate ridicată pentru o perioadă cât mai îndelungată. Însă calitatea fructelor proaspete începe să scadă imediat după recoltate din cauza proceselor metabolice și fiziologice care continuă și pe parcursul depozitării. Respiraţia şi transpiraţia fructelor sunt cele mai importante procese fiziologice din perioada post-recoltă deoarece sunt principalele responsabile de pierderi calitative și cantitative.

Deprecierea calității fructelor are loc mai rapid sau mai lent, în funcție de tipul lor și de metoda de păstrare utilizată. Este cunoscut faptul că fructele se împart în două mari categorii, și anume: fructe climacterice și non-climacterice.

Fructele climacterice cum ar fi merele, perele, prunele, piersicile, kiwi etc. se recoltează la maturitatea fiziologică și ajung la maturitatea de consum în depozit sau în timpul transportului către piața de desfacere. Avantajul acestui tip de fructe este faptul că pot fi transportate pe distanțe lungi fără a li se deprecia calitatea. Fructele climacterice își pot continua maturarea după recoltare datorită intensificării producţiei de etilenă (singurul hormon de maturare la plante) care duce implicit la mărirea intensităţii respirației.

Fructele non-climacterice cum ar fi aronia, afinele, cireșele, căpșunele etc. se recoltează direct la maturitatea de consum și necesită condiții speciale de păstrare în depozite frigorifice sau în spații cu atmosferă controlată în vederea menținerii parametrilor de calitate din momentul recoltării. După recoltare, fructele non-climacterice nu prezintă o variație a intensităţii respirației sub influenţa hormonului de maturare etilena, proprietățile lor organoleptice rămânând similare celor din momentul recoltării (fiind principalul motiv pentru care este recomandată recoltarea când culoarea, gustul şi aroma sunt caracteristice soiului).

La fructele climacterice etilena joacă un rol-cheie în dirijarea modificărilor fiziologice și biochimice care au loc în timpul maturării şi obţinerea culorii, gustului şi aromei caracteristice, în timp ce la fructele non-climacterice etilena nu are efecte majore şi nu stimulează suplimentar procesul de maturare.

Intensitatea respirației poate fi determinată măsurând concentraţia de dioxid de carbon eliberat de o cantitate cunoscută de fructe într-un sistem închis pentru o perioadă scurtă de timp. Ea se poate calcula ținând cont de volumul recipientului cu închidere ermetică, greutatea fructelor, timpul cât a fost închis recipientul și concentrația de dioxid de carbon acumulată în recipient.

Pentru o păstrare îndelungată a fructelor cu o valoare comercială ridicată se practică depozitarea în spații reci cu atmosferă normală, ştiut fiind faptul că temperaturile scăzute diminuează intensitatea respiraţiei. Însă, în ultima perioadă se vorbește din ce în ce mai des de păstrarea în atmosferă controlată mai ales datorită faptului că poate fi utilizată cu succes în cazul fructelor provenite din culturi ecologice. Utilizarea atmosferei controlate ca metodă de depozitare a fructelor ecologice a devenit intens studiată și datorită cerințelor tot mai mari ale consumatorilor cu privire la calitatea și disponibilitatea fructelor ecologice proaspete pe tot parcursul anului, dar și datorită dorinței producătorilor şi comercianţilor de a satisface aceste cerințe.

Condiţiile de păstrare a fructelor ecologice depind de temperatura mediului, durata de păstrare şi concentrațiile gazelor din spaţiile utilizate (oxigen, dioxid de carbon, etilenă, etc.). Depozitarea în atmosferă controlată a fructelor ecologice presupune realizarea unor condiții specifice fiecărei specii (chiar şi soi în unele cazuri) de temperatură (0~15°C), umiditate (30-95%) și concentrații ale amestecurilor de gaze: CO2 (min. 0%, max.: 100%), O2 (min. 0%, max.: 100%), N2 (min. 0%, max.: 100%) şi etilenă (min. 0%, max.: 100%). Avantajele principale sunt date de extinderea perioadei de păstrare şi menţinerea calităţii fructelor, încetinirea degradării principiilor nutritive, menținerea calității comercial-economice și reducerea procesului de oxidare prin diminuarea concentrației de oxigen din spațiul de depozitare.

În plus, este foarte important de știut că un conținut redus de oxigen sau ridicat de dioxid de carbon scade intensitatea respirației a fructelor.

Temperatura scăzută şi umiditatea ridicată contribuie la menţinerea prospeţimii fructelor, diminuând intensitatea transpiraţiei şi, implicit, deshidratarea lor.

Păstrarea fructelor ecologice pentru o perioadă mai îndelungată în scopul valorificării superioare a producţiei în extrasezon, a valorizării acestora, precum şi a creşterii consumului de fructe proaspete reprezintă un obiectiv major atât pentru producători, cât şi comercianţi, importatori sau exportatori. În acest sens au fost obţinute rezultate valoroase în cadrul proiectului național „Tehnologii ecologice postrecoltă“, utilizând infrastructura Centrului de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, în perioada 2018-2021.

Proiect național dedicat tehnologiilor post-recoltă

Proiectul component „Tehnologii ecologice postrecoltă“ face parte din proiectul complex „Creșterea capacității instituționale de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul pomiculturii ecologice“, acronim ECOTEHNOPOM. Proiectul component este realizat în parteneriat cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni și Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Industrializarea și Marketingul Produselor Horticole „HORTING“, sub egida Ministerului Cercetării și Inovării din România, CCCDI - UEFISCDI, în cadrul PNCDI III.

ACS dr. Ioana CĂTUNEANU,
CS III dr. Andreea STAN
USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

În perioada “Postului de Crăciun”, populația care respectă această tradiție creștină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi, și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor, respectiv prin: 

  • contaminanți chimici - care includ substanțe chimice provenite din mediu, (contaminare întâmplătoare) aportul suplimentar de compuși chimici proveniți din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
  • intenția ilicită de falsificare a alimentelor prin:
    • substituirea totală sau parțială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
    • înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
    • adaosul de substanțe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte;
    • utilizarea de ingrediente și aditivi alimentari neadmiși sau în doze mai mari decât cele recomandate;
    • punerea pe piață a unui produs de imitație în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Având în vedere atribuțiile și responsabilitățile operatorilor economici cu activitate în domeniul alimentar, a prevederile legislației privind siguranța lanțului alimentar, precum și riscul pe care îl prezintă, pentru sănătatea publică, prelucrarea și punerea în consum a unor sortimente de alimente specifice Postului de Crăciun, serviciile sanitare veterinare cu atribuții de supraveghere și control privind respectarea legislației în domeniul alimentar, atenționează administratorii din domeniu, că au următoarele obligații: 

  • să dețină documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranța alimentelor, eliberat de D.S.V.S.A. județeană;
  • să respecte condițiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilitățile privind dotarea după specificul obiectivului;
  • să dovedească prin documente calitatea și salubritatea materiilor prime, precum și faptul că au fost achiziționate din unități autorizate / înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și respectă programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de specialitate, acreditat,
  • să asigure condiții de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiții deosebite de temperatură și să monitorizeze funcționarea permanent a spațiilor respective;
  • prepararea și expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare și depreciere a acestora;
  • alimentele trebuie să fie ambalate sau preambalate, corespunzător, iar după caz etichetate și să se asigure încadrarea acestora în termenele de valabilitate;
  • să se folosească echipamente de protecție sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat;
  • să se efectueze periodic acțiunile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare;
  • să se gestioneze corect deșeurile și subprodusele rezultate, precum și neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare,

În aceiași măsură pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar, sau toxiinfecții alimentare, sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și consumatorii de alimente specifice acestei perioade cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spatii sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea și salubritatea acestora, evitând comerțul ”stradal ”sau a diferitelor produse preparate sau conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
  • citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă și termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
  • păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere;
  • să apeleze la personalul de specialitate, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei și a siguranței lanțului alimentar.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul D. S. V. S. A. județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine non animală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate, etc.

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşte, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare de aceste bunuri, trebuie să cunoască următoarele:

Pentru masa de Paşte, în mod tradiţional, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied. 

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiile cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miei în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea. în viu. cuprinsă între 14 şi 16 kilograme deoarece carnea celor mai cruzi conţine mult colagen şi prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate  cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge.

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor sanitare veterinare înainte de sacrificare precum şi după sacrificare iar în urma expertizelor specifice nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special de de găină, curcă, prepeliţă. având în vedere că : 

  • Oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
  • Oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.

De reținut că pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele :

  • Valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.;
  • Se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate;
  • Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
  • Transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor;
  • Se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora;
  • Păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 0 C;

  Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • Să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă;
  • Producătorul să deţină:
  • document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
  • certificat (atestat) de producător eliberat de primăria din localitate vizat de asociaţia profesională şi / sau de medicul veterinar oficial;
  • fişa de sănătate a animalelor vizat de medicul veterinar,
  • carnet de sănătate a producătorului cu viza medicului uman;
  • Să respecte condiţiile de igienă privind transportul, depozitarea şi comercializarea acestor produse;
  • Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului, culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
  • Să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi;

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

  • Se recomandă ca populaţia să achiziţioneze  produsele alimentare specifice acestei Sfinte Sărbători, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
  • Să verifice cu atenţie marca de sănătate pentru carne, instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Să apeleze la unităţiile sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

   Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti