Piața lactatelor în România se mărește de la an la an. Țara noastră are un potențial major în valorificarea produselor din carne și lapte și dezvoltarea fermelor de familie sau intensive, iar multe ferme se află în zona Branului, județul Brașov.

Dorin Tișcă, producător din această regiune, ne-a povestit cu entuziasm despre mica afacere pe care o deține: „Suntem din Bran, deja recunoscută pentru specialitățile pe care le produce. Eu și familia mea avem o mică fermă, cu aproximativ 15-20 vaci și câteva oi. Nu este ușor să întreținem această fermă, însă depunem toată sârguința și pasiunea în ceea ce facem. Acum mulți din zona noastră știu că pot găsi la noi pastramă de berbecuț, cârnat de oaie, caș afumat, cașcaval, telemea. Adică atât produse din lapte, cât și carne. Nu producem mult pentru că ne dorim să producem calitate, nu cantitate.“

Dorin Tișcă spune că „vedeta“ este brânza de burduf în coajă de brad, un produs cu tradiție realizat în Bran. Brânza de burduf este o specialitate făcută din lapte închegat. După obținerea cașului, acesta se ține strâns într-un tifon până la scurgerea de tot a zerului. Cașul este apoi pus la dospit în butoaie de lemn pentru 10 – 12 zile. Spre final, se frământă și se adaugă sare, după preferința producătorului. În cele din urmă, acesta este pus în bășică, la măturat. „Această brânză de burduf este cea mai «căutată» deoarece cei din alte zone știu că este specialitatea noastră, iar rețeta după care se prepară s-a păstrat de la bunicii noștri. Sperăm ca, în timp, și ceilalți colegi de-ai mei să păstreze această tradiție de a produce brânza de burduf“, a adăugat Dorin Tișcă.

Deși mulți dintre fermierii mari sau mici se confruntă cu probleme zilnice legate de îngrijirea animalelor, valorificarea produselor, extinderea afacerii și investiții, ambiția și pasiunea pentru această muncă îi motivează să-și continue activitatea. Ziua unui fermier începe de la ora 5 și continuă într-un ritm grăbit. „Chiar dacă avem o fermă mică, muncim zilnic și încercăm să facem cele mai bune produse. Satisfacția cea mai mare este atunci când consumatorii sunt mulțumiți de producția noastră. Să ai grijă de animale nu este deloc ușor deoarece acestea nu mănâncă și nu beau apă atunci când dorim noi, ci doar atunci când vor ele. De aceea acordăm o atenție deosebită animalelor din fermă“, a conchis Dorin Tișcă.

Liliana Postica

„Din păcate, foarte mulți oameni consideră că fashion și design înseamnă doar linie stilistică, dar nu este deloc așa“, spune dna Carmen Ghițuleasa, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Textile și Pielărie. De fapt, completează domnia sa, în spatele acestei industrii se află studii și experimente științifice care aduc argumente nu doar în favoarea esteticii, ci și a sănătății. Institutul de Textile și Pielărie este singurul dedicat acestei industrii în România și a împlinit recent 65 de ani de cercetare în slujba a două domenii, și anume textile – confecții și pielărie – încălțăminte.

La start cu alte instituții de cercetare

Activitatea de bază a institutului, spune directorul acestuia, o constituie cercetarea științifică, cu precădere cea aplicativă. Pentru a avea însă rezultate, institutul se înscrie la startul pentru competițiile naționale și europene de finanțare, laolaltă cu alte foruri de cercetare.

„În felul acesta, institutul se autofinanțează. Exploatăm fiecare oportunitate, fiecare competiție de proiecte. În plus, atragem finanțări private prin servicii de testare și investigare pe care le realizăm în laboratoarele noastre acreditate RENAR. Testăm din punct de vedere fizico-mecanic, fizico-chimic și din punct de vedere ecotoxicologic materia primă (textile, pielărie și cauciuc), pe tot fluxul de producție, până la produsul finit.“ Proiectele câștigate sunt apoi derulate în consorții multidisciplinare împreună cu agenți economici de profil sau din domenii conexe care utilizează produsele institutului. Astfel, companiile participă direct la proiectele de cercetare. „Activitatea de cercetare a institutului este pusă în slujba industriei și ține pasul cu aceasta. Este adevărat că în ultima perioadă multe fabrici textile s-au închis din diverse motive, dar sectorul de textile-pielărie este încă unul tradițional și reprezentativ pentru România, cu o producție semnificativă la PIB și la export. În acest institut totul se face cu multă muncă, dăruire și suflet. Sunt branduri mari, renumite care lucrează în România și vă spun că nu ar veni aici dacă industria românească nu ar reuși să se ridice la nivelul calitativ solicitat. Nu numai prețul este cel care dictează comenzile, ci în primul rând nivelul calitativ. Suntem în sud-estul Europei, înconjurați de țări care au, de asemenea, industrii dezvoltate, tarife mici, manoperă redusă, dar cu toate acestea marile branduri lucrează în România în primul rând pentru calitate“, afirmă Carmen Ghițuleasa.

Conexiuni între domeniul textil și sănătate

Foarte dezvoltat în alte țări, conceptul de personalizare a hainelor începe să prindă contur și în țara noastră. „Prin personalizare înțelegem, în primul rând, o haină care să vină purtătorului. În acest sens Institutul din România a fost primul din sud-vestul Europei care a achiziționat, prin câștigarea unui proiect sectorial coordonat de Ministerul Economiei, o cabină 3D Body Scanning. Cu ajutorul acestui instrument foarte precis s-au putut elabora standardele de mărimi antropometrice pentru femei, bărbați, copii pentru diferite categorii de vârstă, în scopul corelării dimensiunilor corpului cu cele ale confecţiilor. Ultima actualizare a acestor date a fost realizată în 1970. Astfel, toți operatorii economici care activează în domeniu pot accesa aceste standarde de la Asociația de Standardizare din România.“ Potrivit dnei Ghițuleasa, interesant este faptul că, dincolo de acest obiectiv principal al realizării standardelor antropometrice, măsurătorile făcute cu ajutorul 3D Body Scanner au pus în evidență și alte aspecte conexe domeniului textil care au legătură cu sănătatea. Utilizând 3DBody Scanner pentru copii s-au evidențiat obezitatea la copii și tot mai multe deformări ale coloanei vertebrale din cauza posturii greșite în bănci, a ghiozdanelor care sunt mult prea grele sau a unei vieți sedentare.

Dna Ghițuleasa spune că rezultatele obținute cu acest echipament (standardele antropometrice) pot fi utilizate, spre exemplu, de domeniul medical și de cele care se preocupă de proiectarea mobilierului școlar sau a interioarelor autoturismelor.

Unul dintre cele mai recente proiecte ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare Textile și Pielărie s-a concentrat pe realizarea a patru colecții, cu câte zece exponate, ce au la bază costumul popular românesc. Colecția, prin care s-a dorit transpunerea a tot ce este mai frumos în costumul popular și etimologia poporului român într-o formă modernă, este rezultatul activității de cercetare prin colaborarea specialiștilor din domeniul textil și al artelor. Practic, colecția reprezintă o bogăție coloristică și de elemente decorative. Pentru  croirea hainelor s-au folosit materiale naturale, in, bumbac, cânepă, iar elementele decorative au fost imprimate digital pe materiale uni. Colecțiile au fost realizate pe zone geografice din care au fost inspirate piesele costumului, dar și elementele decorative. Imprimarea digitală este o tehnologie avansată folosită în decorarea materialelor textile. Prețurile costumelor variază în funcție de materialele folosite și de model, dar media este de 1.000 de lei pe ansamblu.

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Culorile toamnei au început să-și arate minunatele nuanțe de roșu și portocaliu, iar în fiecare zi alte frunze își încep coborârea lină de pe ramurile copacilor până la sol. Este un semn pentru grădinari că a venit timpul să-și pregătească prețiosul compost ce va hrăni florile din grădină în anul următor. Acest îngrășământ, denumit și „aurul negru“, este dovada unui demers valoros și benefic plantelor, obținut prin forțe proprii și cu efort redus.

Compostul din frunzele căzute reprezintă o modalitate extraordinară de a crea, prin reciclare, un îngrășământ de calitate, bogat în nutrienți.

„Beneficiile compostului din frunze sunt numeroase atât pentru mărirea porozității solului, cât și pentru creșterea fertilității lui. Tot ceea ce trebuie știut este dozarea corectă a carbonului și azotului din compoziția acestuia. Compostul din frunze reține umezeala și combate apariția buruienilor atunci când este folosit ca mulci. El poate fi realizat chiar și dintr-o grămadă de frunze, aerate la intervale de 2 săptămâni, pentru a permite microbilor să descompună materia organică. Temperatura de păstrare nu trebuie să coboare sub 15 grade, iar umiditatea sa trebuie menținută, fără a îngădui suprasaturarea. Prin adăugarea straturilor succesive de 20-30 cm de frunze, fire de iarbă tăiate și pământ de grădină, se poate ajunge la o înălțime de pană la 1,5 m de amestec care se lasă la macerat, într-o zonă special dedicată, departe de casă, până ce frunzele nu vor mai putea fi distinse de pământ. La final vei beneficia de un îngrășământ ecologic disponibil direct în propria grădină“, este de părere Viaceslav Buhna, specialist în grădinărit.

Este bine însă de știut că există și unele dezavantaje ale compostului ecologic. Este vorba despre riscul perpetuării anumitor boli și a diverșilor dăunători care se pot afla în frunzele căzute, ce rezistă și se pot înmulți chiar și după perioada iernii. „Este foarte important să verifici frunzele și să te asiguri că întreaga materie conținută în compost provine de la pomi sănătoși. De asemenea, trebuie evitată combinarea buruienilor cu amestecul pentru îngrășământ deoarece semințele lor pot deveni o sursă sigură de îmburuienire a solului“, recomandă specialistul FamousRoses.eu.

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 58

România va avea un sistem de inventariere, măsurare și monitorizare a calității serviciilor publice, realizat cu fonduri europene. Sistemul va fi dezvoltat printr-un proiect POCA implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice (SNSPA) și cu sprijinul întregii administrații centrale și locale.

Scopul realizării unui astfel de sistem este de a avea, la nivelul întregii țări, un nivel minim unitar de calitate a serviciilor publice. În acest fel, orice cetățean al României va avea asigurate servicii publice de calitate similară, indiferent de locul în care se află.

Proiectul a fost prezentat unui număr de 130 de participanți din administrația publică centrală, locală și din mediul academic, invitați să participe la conferința de lansare organizată marți 9 august, de MDRAP.

„Concret, ne propunem să inventariem toate serviciile publice din România și să stabilim pentru fiecare în parte un set de indicatori, standarde de calitate și standarde de cost, acolo unde acestea nu există deja. Ulterior, vom sprijini instituțiile publice centrale și locale să implementeze efectiv aceste standarde și vom monitoriza cum sunt ele aplicate. Proiectul este cu atât mai relevant cu cât ne aflăm într-un proces de reformă a administrației publice. Guvernul a aprobat mai multe strategii în domeniu și în domenii conexe, iar reforma înseamnă performanță în administrația publică. Cu toții ne dorim instituții publice performante, care să asigure servicii de calitate cetățenilor, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel local ”, a declarat, în deschiderea conferinței, Sirma Caraman, secretar de stat în MDRAP.

Proiectul, intitulat Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local, este unul dintre primele proiecte din generația 2014-2020 cofinanțate prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și ese estimat a se finaliza în martie 2019. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 37,13 milioane lei, din care 31,2 milioane lei reprezintă valoarea nerambursabilă (84,032%), iar 5,9 milionane lei cofinanțarea eligibilă a beneficiarului (15,968%).

Sistemul este avantajos nu doar pentru cetățeni, ci și pentru administrația publică – o astfel de bază de date poate fi un instrument extrem de util în procesul decizional, având în vedere necesitatea de a le fundamenta politicile publice pe seturi de date cât mai exacte.

Proiectul are deja stabilite o serie de activități, planificate pentru a atinge rezultatele (R1-R5) estimate:

R1. Analiza situației existente din perspectiva serviciilor publice furnizate / prestate de administrația publică:

• analiza cadrului legislativ și instituțional pentru furnizarea / prestarea serviciilor publice la nivelul administrației publice;                                                                       
• analiza situației existente la nivel local în ceea ce privește furnizarea/prestarea serviciilor publice;                                                                                              
• elaborarea analizei integrate privind situația existentă la nivel central și local din perspectiva serviciilor publice furnizate / prestate de administrația publică. 

R2. Metodologia de elaborare a standardelor de calitate și de cost pentru servicii publice descentralizate dezvoltată și aplicarea acesteia în vederea elaborării de propuneri de standarde de calitate și, după caz, de cost, pentru 2 domenii de servicii publice:

• analiza bunelor practici de la nivel european;                                                      
• dezvoltarea metodologiei de elaborare a propunerilor de standarde de calitate și, după caz, de cost;                                                                                     
• pilotarea metodologiei pentru cele 2 domenii de servicii publice selectate.

R3. Propuneri de standarde de calitate și, după caz, de cost pentru  servicii publice descentralizate:

• elaborarea propunerilor de standarde de calitate şi, după caz, de cost pentru cele 7 domenii rămase;                                                         

R4. Metodologia de evaluare și monitorizare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale:

• dezvoltarea metodologiei de evaluare și monitorizare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale și testarea acesteia prin aplicare la nivelul a 10 unități administrativ-teritoriale;                                                   
• definitivarea metodologiei și aplicarea acesteia la nivel național;
• analiza capacităţii administrative pe baza datelor colectate

R.5. Sistem de monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și cost și a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale:

• dezvoltarea infrastructurii TIC;
• integrarea şi analiza datelor existente/gestionate la nivelul administrației publice centrale, referitoare la serviciile publice;
• definirea elementelor minime de conținut aferente sistemului de monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și cost și a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale;
• elaborarea instrumentului informatic propriu-zis;

Produsele aflate în comerț sunt de bună calitate, iar pesticidele reprezintă un rău necesar și trebuie să se încadreze în limitele stabilite la nivelul Uniunii Europene, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

'Deocamdată nu avem un rezultat al anchetei începute de ANSVSA cu unitățile DSP din Dolj și Argeș. Facem eforturi pentru a reuși să avem rezultate cât mai rapide. În momentul în care nu se știe exact care este sursa, facem toate eforturile pentru a o identifica. Controalele au loc în piețe și în magazine. Eu continui să afirm că produsele aflate în comerț sunt de bună calitate. E adevărat că de multe ori se încearcă incriminarea pesticidelor. Pesticidele sunt un rău necesar. La un moment dat, s-a făcut o analiză la nivelul Bruxelles-ului referitor la pesticide și s-a spus că, dacă s-ar renunța la pesticide, cel puțin 40% din producția mondială ar dispărea. Trebuie să înțelegem că sunt un rău necesar, dar e adevărat că Uniunea Europeană a stabilit standarde clare și limite admisibile pentru consumul uman. Avem decenii bune de când se utilizează pesticide și speranța de viață a crescut substanțial în Europa și în România', a subliniat Irimescu.

Referitor la confiscarea cantității de 20,3 de tone de tomate provenite din Iordania, din cauza depășirii limitei admisibile de pesticide, ministrul Agriculturii a dat asigurări că autoritățile vor intensifica controalele la produsele provenite din acest stat.

'Controalele se intensifică odată ce a fost descoperit un caz. După cum știți, a fost descoperit un transport din Iordania de 20.000 de kilograme de roșii cu pesticide peste limită. Acestea au fost trimise pentru distrugere și s-au retras o sută și ceva de kilograme din cantitate, ce ajunsese deja pe piață. De acum încolo, vom controla și mai mult produsele care provin din statul respectiv pentru a evita un alt caz similar", a spus el.

În altă ordine de idei, șeful de la Agricultură a făcut referire la revocarea din funcție a secretarului de stat din MADR Sorin Radu, afirmând că aceasta a avut loc la solicitarea lui, unul dintre motive fiind cel financiar.

'Revocarea secretarului de stat Sorin Radu s-a făcut la solicitarea dânsului și a avut la bază motive personale, inclusiv partea financiară. Să nu uităm că un secretar de stat are un salariu mult mai mic decât al unui director, dar asta este legislația. Nu avem un alt nume pregătit în acest sens', a explicat Irimescu.

AGERPRES

Comuna Ulmu, judeţul Călăraşi, a fost recent scena prezentării a patru noi soiuri de grâu din portofoliul companiei Syngenta. Cortina a fost trasă direct în câmp, acolo unde participanţii prezenţi la evenimentul organizat de Alcedo, în parteneriat cu Syngenta, au putut vedea cu ochii lor noile creaţii ştiinţifice testate în loturile demonstrative ale companiei. Este vorba despre Bologna, Moisson, Ingenio, Illico, soiuri despre care reprezentanţii companiei spun că au fost create pentru a răspunde exigenţelor fermierilor. Două dintre acestea, mai exact Illico şi Ingenio, vor debuta pe piaţă anul acesta. Celelalte două, Bologna şi Moisson, vor fi disponibile începând cu anul viitor.

Pentru că totul începe cu soiuri de calitate venim în înaintarea celor interesaţi de performanţă cu prezentarea succintă a câtorva caracteristici ale noilor creaţii.

Illico este un soi nearistat, destinat segmentului de panificaţie, recomandat în special pentru sud-vestul Moldovei. Acesta are un potenţial de producţie ridicat, cu o densitate optimă de 400-450 boabe germinabile/m², toleranţă bună la cădere, în condiţii pedoclimatice normale, care rezistă la -15° Celsius fără strat de zăpadă şi -20° Celsius cu strat de zăpadă, timp de cinci zile consecutiv. În ceea ce priveşte toleranţa la secetă, soiul Illico are nevoie de 450 litri de apă/ciclu vegetaţie pentru un minim de producţie.

Ingenio, cel de-al doilea soi care va fi comercializat de anul acesta, este un soi aristat, cu o calitate ridicată pentru panificaţie, cu un potenţial de producţie ridicat şi o productivitate stabilă. Are o toleranţă medie la -13° Celsius fără strat de zăpadă (vârful frunzelor este afectat moderat când nu este afectat de zăpadă) şi -19° Celsius cu strat de zăpadă. Pentru o producţie minimă are nevoie de 400 litri apă pe ciclu de vegetaţie. Se pretează pentru sud-estul, sud-vestul şi sudul Moldovei.

Tehnologia aplicată celor două varietăţi de grâu cuprinde produsele Menara, Amistar Xtra, Karate Zeon, dar şi regulatorul de creştere Moddus.

Bologna este un soi ameliorator, semitimpuriu, cu putere de înfrăţire foarte bună. În plus, este un soi de grâu umblător, asta însemnând că, în cazul în care nu poate fi semănat în toamnă, poate fi semănat primăvara devreme. Este un soi foarte bun de panificaţie. Are un gluten de până la 32%.

Moisson este realizat pentru producţii foarte mari, cu o toleranţă foarte mare la boli. O caracteristică esenţială a acestui soi este că frunza stindard este de fiecare dată sub lan. Ţinând seama de faptul că 40% din producţie este realizată de frunza stindard, această particularitate îi conferă o rezistenţă sporită în faţa arşiţei. În câmpul de cercetare, producţia medie obţinută a fost de 8,5 tone.

Laura ZMARANDA

În lipsa studiilor pedologice şi agrochimice, ne putem face o părere despre calitatea terenurilor din ferma noastră analizând compoziţia buruienilor din fiecare parcelă. În decursul istoriei, prin dezvoltarea filogenetică a buruienilor, acestea au ocupat anumite teritorii cu însuşiri fizice, chimice şi biologice corespunzătoare cerinţelor lor. Prin urmare, şi în prezent ele apar în parcelele care îndeplinesc condiţiile respective şi sunt considerate ca „plante indicatoare“. Astfel:

1. Pe suprafeţele cu structura solului bună, cu reacţie neutră şi fertilitate ridicată se vor întâlni buruieni ca: volbura (Convolvulus arvensis), scânteiţa (Anagallis arvensis), nemţişor de câmp (Delphinum consolida), linariţa (Linaria vulgaris), opaiţă (Melandrium album), păpădia (Teraxacum officinalis), linte galbenă (Lathyrus aphaca), salvie de câmp (Salvia pratensis), cocoşei de câmp (Adonis aestivalis), cicoare (Cichorium intybus).

2. Pe parcelele afânate, cu o bună activitate microbiologică, bogate în azot nitric se vor întâlni următoarele buruieni: zârna (Solanum nigrum), laptele câinelui (Euphorbia peplus), trepădătoare (Mercurialis annua), urzica mică (Urtica urens), rocoină (Stellaria media).

3. Pe terenurile compactate, fără structură şi cu conţinut redus de calciu se găsesc buruienile: punguliţa (Thlaspi arvense), măcriş (Rumex acetosa), dragavei (Rumex crispus), trei fraţi pătaţi (Viola tricolor), papanaşi (Trifolium arvense), hrana vacii (Spergula arvense), mei (Panicum glabruna), piciorul cocoşului (Ranunculus acer), muşeţel (Matricaria chamomilla).

4. Pe suprafeţele neafânate, cu activitate microbiologică redusă, fără starea de „dospire“ prezentă în terenurile bogate, se pot întâlni următoarele buruieni: pălămida (Cirsium arvense), troscotul (Polygonum sp.), muşeţel prost (Matricaria inodora), iarba vântului (Apera spicaventi), tătăneasă (Symphytium officinale).

5. Pe terenurile joase, denivelate, cu crovuri şi apă stagnată se vor întâlni următoarele buruieni: coada calului (Equisetum arvense), menta (Mentha arvensis), podbal (Fusilago farfara), bălbisă (Stachys palustris), stuf (Phragmites australis).

Prin urmare, fermierul care, de regulă, cunoaşte principalele buruieni din zonă şi, eventual, însoţit de un „Determinator“ de plante, poate să identifice buruienile din fiecare parcelă şi astfel să-şi dea seama de situaţia terenului.

(Extrase din „Ferma biodinamică“, 1994)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Uneori se înţelege eronat noţiunea de „calitate a produselor agricole“ şi ea se asimilează cu ceea ce în vorbirea curentă este „cantitate“.

Astfel, de exemplu, un conţinut mai ridicat de grăsimi în sămânţa de floarea-soarelui sau de rapiţă, precum şi un conţinut mai ridicat de zahăr în „rădăcinile“ sfeclei-de-zahăr ar sugera că plantele respective au recolte de mai bună calitate. Nu este aşa.

Calitatea trebuie considerată, mai ales, ca o consecinţă a constituţiei fizice şi chimice a produselor agricole respective care se finalizează prin randamentul la prelucrare sau prin efectul energetic în alimentaţie.

Calitatea sfeclei-de-zahăr este asigurată de uşurinţa cu care se separă zahărul şi de randamentul rezultat la prelucrare.

Când, alături de zahăr, în sucul sfeclei se găsesc glucoza şi fructoza, în timpul purificării zemii de difuziune acestea împiedică cristalizarea zahărului şi randamentul scade.

De asemenea, acidul pectic prezent în suc are caracter gelatinos şi influenţează negativ prin îngreunarea procesului de filtrare a zemii.

Efect negativ are şi aşa-numitul „azot vătămător“ deoarece la o parte azot vătămător se împiedică cristalizarea a 25 de părţi zahăr, care trece în melasă.

Prezenţa acestor substanţe care intervin în mod negativ în procesul de prelucrare depinde de regimul de nutriţie a sfeclei-de-zahăr.

Dozele mari de azot duc la creşterea cantităţii de azot vătămător.

Aplicarea dozelor mărite de fosfor au influenţă pozitivă în calitatea sfeclei-de-zahăr.

Îngrăşămintele cu potasiu, deşi influenţează pozitiv acumularea de zahăr, aplicate în doze mari înrăutăţesc calitatea sfeclei-de-zahăr prin aceea că în procesul de prelucrare se taie mai greu, tăiţeii se prelucrează anevoios şi au loc pierderi de zahăr în melasă.

Prin urmare, realizând o fertilizare echilibrată, printr-o corectă reglare a regimului de nutriţie a sfeclei-de-zahăr se va îmbunătăţi calitatea acestei culturi.

Calitatea produselor vegetale alimentare

La produsele alimentare calitatea este determinată de valoarea nutritivă, de gustul şi mirosul produselor respective, de înfăţişarea lor etc.

Calitatea grânelor se apreciază după următoarele însuşiri:

1. Valoarea nutritivă, care are în vedere:

a) Cantitatea de energie conţinută, exprimată în calorii şi care ne indică valoarea energetică a produsului folosit pentru întreţinerea vieţii şi activităţile productive.

b) Prezenţa substanţelor proteice, a substanţelor minerale, a vitaminelor etc. care au rol important în metabolism.

2. Modul cum se comportă grâul la prelucrare, în operaţiunile de morărit şi panificaţie.

a) Pentru morărit sunt importante sticlozitatea bobului, grosimea învelişului (pericarpul, testa şi stratul aleuronic) care influenţează randamentul în prelucrare (făină + tărâţe).

b) Pentru panificaţie se au în vedere:

– capacitatea făinii de a forma gaze în timpul dospitului, capacitate asigurată de cantitatea de zaharuri fermentescibile;

– capacitatea aluatului de a reţine gazele formate, care depinde de calitatea glutenului.

La rândul său, calitatea glutenului este dată de raportul între gliadină şi glutenină care se manifestă prin extensibilitate, elasticitate şi tenacitate.

Notă: Când raportul între gliadină şi glutenină este 68% şi 32% glutenul este foarte bun; când este 75% şi 25% este bun, iar când este 80% şi 20% este nesatisfăcător.

Aceste însuşiri ale bobului de grâu sunt puternic influenţate de climă şi sol.

Omul poate interveni printr-o corectă fertilizare, prin aplicarea îngrăşămintelor cu azot în anumite doze şi în anumite faze pentru a spori conţinutul în substanţe proteice. Reţinerea zăpezii şi irigaţiile asigură recolte mai sărace în proteină, dar mai bogate în extractive fără azot. Este importantă şi aplicarea de microelemente, inclusiv prin fertilizarea foliară.

Astfel, de exemplu, aplicarea microîngrăşămintelor cu iod la porumb folosit în furajarea găinilor a sporit producţia de ouă cu 60%, iar când s-a folosit în furajarea caprelor a crescut lactaţia şi conţinutul în grăsime cu 20%.

Pentru a nu avea probleme cu calitatea grâului acesta trebuie recoltat la timp pentru că atunci când sunt ploi şi boabele încolţesc în spic (peste 1%) este influenţat indicele de cădere (sub 160 sec. este necorespunzător pentru panificaţie). De asemenea, când are înţepături de ploşniţe peste 2%, acestea injectează în bob enzime proteolitice care depreciază glutenul.

La floarea-soarelui uleiul conţine acizi graşi nesaturaţi (acid linoleic 44-47% şi acid oleic 14-43%) şi în cantităţi cât mai reduse, cca 2%, acid linoleic, care este sensibil la oxidare. Această structură îi conferă stabilitate şi capacitate de conservare îndelungată.

Uleiul de rapiţă nu trebuie să conţină acid erucic, care are influenţă negativă asupra organismului uman.

Creşterea componentelor favorabile şi reducerea celor nefavorabile constituie obiective principale în pro­cesul de ameliorare a acestor culturi.

Îmbunătăţind calitatea produselor care se folosesc în alimentaţie, se asigură întărirea sănătăţii oamenilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Pentru lipsa de rentabilitate din acest an în agricultura României, în ciuda recoltei bune, vinovați sunt cei care au gestionat producția, nu producătorii agricoli sau marii retaileri, a declarat Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, prezent duminică la Târgul Mare de Toamnă de la Răcășdia.

"Dacă nimeni nu îi contactează și nu intră într-o relație normală cu ei, pentru a discuta problemele de preluare, de garanții pe care trebuie să le dai ca și minister, ca și Guvern, sigur că ajungi într-un sistem haotic, așa cum s-a întâmplat acum", a afirmat Tabără.

Fostul ministru al Agriculturii susține că este piață pentru grâu, că acesta se cumpără, însă prețurile nu au fost făcute în favoarea celor care l-au produs, ceea ce va avea consecințe pe mai mulți ani. 'În acest fel oamenii, chiar și cei care au producții cât de cât mulțumitoare, sunt în pierdere. Acesta este motivul pentru care, înainte de a vorbi de consumator, prima dată trebuie să vorbim de producător, pentru că fără el cerințele consumatorilor nu vor fi niciodată satisfăcute. Consumatorul dă bine la vot, ca electorat, în timp ce producătorul a fost lăsat deoparte", a spus fostul ministru al Agriculturii.

Valeriu Tabără a acuzat și faptul că un demnitar român, înainte de a avea datele necesare, a declarat, în public, că producția de grâu este, în mare parte, de calitate inferioară, iar acest lucru se răsfrânge și asupra relației cu partenerii externi.

Sursa:Agerpres

Produsele alimentare româneşti de tradiţie precum salamul de Sibiu sau şunca de Praga vor putea obţine ştampila de calitate de anul viitor, dacă producătorii se vor înregistra în sistemul de certificare a calităţii produselor alimentare, respectiv în Registrul Naţional al Calităţii Produselor, acesta fiind un nou proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în parteneriat cu industria alimentară din România.

"Am discutat cu reprezentanţii industriei alimentare româneşti şi sunt de acord să avem un standard de calitate pentru produsele agricole şi produsele alimentare, unde se va putea înregistra, benevol, orice producător care doreşte recunoaşterea calităţii produsului propriu. Sunt produse din carne făcute încă din anii '60, de foarte bună calitate şi cu un gust excepţional, dar pentru care în momentul de faţă costurile sunt ridicate. Având această ştampilă de calitate, consumatorul vede că este un produs mai deosebit şi merită să dea un ban în plus", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Noul proiect iniţiat de MADR vizează înfiinţarea Registrului Naţional al Calităţii Produselor (RNCP) şi acordarea mărcii pentru Produs Naţional de Calitate. Înscrierea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor are un caracter opţional şi oferă dreptul înscrierii în RNCP al tuturor operatorilor economici din industria alimentară cu condiţia respectării prevederilor legale privind protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei.

Reprezentantul MADR a precizat că actual proiect de act normativ nu are nicio legătură cu controversatul proiect privind Registrul Industriilor Alimentare (RIA), RIA, subliniind că acesta din urmă a fost o mare greşeală întrucât nu era în conformitate cu normele europene.

Conform proiectului RIA, toţi operatorii economici din România care desfăşurau activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare aveau obligativitatea înregistrării în acest registru, altfel riscând să îşi piardă dreptul de a mai comercializa produsele pe piaţă. Proiectul RIA a fost iniţiat anul trecut de echipa fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, preluat şi completat de echipa ministrului Stelian Fuia, dar care nu a fost bine primit de industrie şi nici de Autoritatea Veterinară, argumentând că toate produsele prezente pe piaţă sunt verificate şi certificate, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, iar introducerea RIA încălca legislaţia europeană privind responsabilitatea producătorului pentru reţeta proprie.

"RIA a fost o mare gafă pentru că intra în contradicţie cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Practic, nu-l poţi obliga pe producător să îţi dea reţeta, adică ceea ce pune în produs, ci doar să scrie pe produs ce conţine acesta. Este responsabilitatea lui. Dacă m-a otrăvit intră el în puşcărie. Noi avem o instituţie la nivel naţional - ANSVSA - care verifică siguranţa alimentelor, însă ceea ce se pune într-un produs este în responsabilitatea producătorilor", a menţionat Achim Irimescu.

Noul proiect privind introducerea unui standard de calitate a fost bine primit de industria alimentară, în prezent documentul fiind în discuţii la nivel tehnic.

"Am avut discuţii cu preşedinţii de companii din industrie, cu reprezentanţii Romalimenta şi Rompan şi a rămas să discutăm la nivel tehnic pe proiectul respectiv, iar ulterior să agreăm textul. Noi le vom oferi astfel o ştampilă de calitate pe produs, după ce vom verifica produsul, iar consumatorul va şti că este unul deosebit, sănătos şi de calitate. Dacă vom avea şi producători străini interesaţi de obţinerea standardului nostru de calitate, cu atât mai bine. Vom merge în străinătate să verificăm cerinţele şi pe urmă vom putea acorda această ştampilă pe produs", a explicat secretarul de stat în MADR.

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) consideră că iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a introduce un sistem pentru certificarea calităţii produselor alimentare va contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi va creşte oferta produselor alimentare de calitate pe piaţa românească.

"MADR propune pentru prima dată o abordare a problemei într-o manieră europeană, acordând Protecţie Naţională de Calitate - PNC produselor alimentare, după modelul de certificare europeană a Indicaţiilor Geografice - IGP, Denumirilor de Origine - DOP (Reg. CE 510/2006) şi Specialităţilor Tradiţionale Garantate -STG (Reg. CE 509/2006)", a declarat recent, pentru AGERPRES, preşedintele APAR, Ştefan Pădure.
Pentru a primi PNC asociaţiile profesionale din industria alimentară stabilesc Standardele de Calitate ale produselor alimentare corespunzătoare ramurii în care operează (Asociaţia Cărnii pentru preparatele din carne, Asociaţia Pâinii pentru produsele de panificaţie, etc. Ulterior, MADR, prin acceptarea Standardelor de Calitate provenite de la asociaţiile profesionale, devine depozitarul acestora şi responsabil cu atribuirea Protecţiei Naţionale a Calităţii (PNC), precum şi cu respectarea lor. Activităţile vor intra în coordonarea Direcţiei pentru Industrie Alimentară din cadrul MADR.

Producătorul care doreşte obţinerea mărcii naţionale de calitate şi a PNC, atestând astfel respectarea standardului de calitate asumat voluntar, va depune documentaţia descărcată de pe Internet la Camera Agricolă locală, în vederea verificării conformităţii dosarului. Camera Agricolă va înainta unui Organism de Inspecţie şi Certificare - OIC agreat de MADR dosarul producătorului în vederea certificării informaţiilor transmise iar OIC, după efectuarea auditului de certificare la producător, va înainta un raport de evaluare către producător şi către Direcţia de Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii, cu rezultatul auditului.

Dacă rezultatul auditului este pozitiv, DIA va înscrie producătorul cu produsul pentru care a solicitat PNC în Registrul Naţional al Calităţii Produselor şi va da dreptul de folosire a mărcii PNC producătorului, pentru produsul înregistrat.

"Putem observa caracterul viu al legii, neimplicarea statului în mecanismele economiei de piaţă şi libera opţiune a producătorului român sau european de a accesa vectorul calităţii produselor alimentare. Consumatorul va fi cel care va decide la raft ce produs să achiziţioneze, având prin introducerea acestei certificări naţionale şi opţiunea de calitate certificată. Astfel, vom avea standarde de calitate aplicabile tuturor ramurilor industriei alimentare, pentru toţi operatorii interni şi internaţionali, care doresc să facă produse alimentare de calitate. Consumatorul va avea de ales între două produse cu acelaşi nume, sigure din punct de vedere sanitar veterinar, dar unul fiind de calitate certificată şi unul neavând această calitate. Sperăm într-o aprobare cât mai rapidă a legii pentru a deveni funcţională şi a contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi a creşterii ofertei produselor alimentare de calitate pe piaţa românească", a spus Ştefan Pădure.

Printre produsele cu calitate certificată s-ar putea regăsi salamul de Sibiu, şunca de Praga, salamul Victoria, mai multe sortimente de pastramă sau de pâine, toate fiind produse de tradiţie în România.

Sursa AGERPRES