Într-o eră în care schimbările climatice aduc provocări fără precedent în agricultură, soluțiile inovatoare necesare pentru a sprijini fermierii din România și Republica Moldova în obținerea productivității optime la culturi sunt cruciale în acest moment. Fermierii au nevoie să își maximizeze productivitatea culturilor, dar și să protejeze mediul de potențiali factori de stres, iar integrarea celor mai noi instrumente în practicile agricole îi poate ajuta să îndeplinească această sarcină.

Produsele biologice destinate agriculturii au în componență materiale deja existente în natură și sunt concepute să se integreze în acest sistem, completând practicile agricole în evoluție prin raportarea la tendințele industriei. Ele pot fi utilizate în agricultura organică sau în culturile convenționale singure sau în combinație cu produsele tradiționale de protecție a culturilor, pentru a îmbunătăți protecția fitosanitară și starea de sănătate a plantelor. Prin urmare, produsele biologice sunt substanțe naturale și ajută plantele să devină mai rezistente atunci când sunt afectate de boli sau dăunători.

Produsele biologice acționează în sinergie cu plantele, optimizând funcțiile lor naturale. Diverse tipuri de biostimulanți au moduri unice de acțiune, cum ar fi îmbunătățirea utilizării nutrienților, consolidarea rezilienței plantelor împotriva factorilor de stres abiotic, precum seceta sau temperaturile extreme, și îmbunătățirea procesului de dezvoltare a plantelor. Datorită acestor beneficii, culturile pot obține rate de creștere și producții mai bune, chiar și în condiții vitrege.

Fixarea azotului, procesul de transformare a azotului atmosferic într-o formă utilizabilă la plante, este crucială pentru sinteza biomoleculelor esențiale în nutriția acestora. Concentrându-se pe astfel de procese naturale și integrându-le în practicile agricole, fermierii pot îmbunătăți semnificativ creșterea și productivitatea culturilor, asigurând o agricultură sustenabilă și prosperă pentru mulți ani de acum înainte. O alternativă inovatoare este UtrishaTM N, un produs nou dezvoltat de Corteva Agriscience, companie internațională de cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii, recunoscută pentru procesul său continuu de inovație în sprijinul practicilor agricole.

UtrishaTM N asigură o aprovizionare continuă cu azot a plantelor, sporind semnificativ potențialul de producție, minimizând în același timp pierderile prin levigare sau denitrificare. Formula sub formă de pulbere asigură modalitatea facilă de utilizare, precum și prelungirea duratei de conservare la doi ani la temperaturi normale, evidențiindu-i caracterul practic și logeviv. Funcționând ca o sursă biologică de azot, UtrishaTM N operează sustenabil fără emisii de CO2, ceea ce permite flexibilitate în aplicare și adaptare la diferite stadii de creștere ale culturilor. Această abordare elimină riscul fitotoxic de ardere a culturilor, livrând azotul plantelor în forma sa cea mai ușor de asimilat.

Îmbogățit cu tulpina bacteriană Metylobacterium symbioticum, acest produs inovator introduce o bacterie benefică plantelor, colonizând și transformând imediat azotul atmosferic într-o formă ce se poate utiliza din punct de vedere biologic, asigurând o aprovizionare sincronizată și eficientă cu azot în plantă. UtrishaTM N abordează provocările cheie ale suplimentării cu azot și reprezintă o schimbare de paradigmă către practici agricole sustenabile și eficiente în România și Republica Moldova, cu un impact minim asupra mediului. În plus, stimulatorul și optimizatorul fotosintetic simbolizează angajamentul pentru un viitor mai verde și mai prosper pentru fermierii din întreaga lume, reflectând misiunea Corteva de a avansa practicile agricole care susțin fermierii, protejează și conservă sursa de hrană și ajută comunitățile agricole să prospere.

Produsul din categoria Produse Biologice se adaptează la nevoile de nutriție ale plantelor și contribuie la maximizarea sustenabilă a potențialului recoltei

Corteva Agriscience a lansat optimizatorul cu rol în eficientizarea nutrienților Utrisha™ N în România, ca parte a portofoliului său de produse biologice, pentru a satisface cererea tot mai mare de soluții sustenabile în agricultură. Deși produsul și-a făcut debutul în România la sfârșitul acestui an, a fost prezent cu succes în Republica Moldova în ultimul an, cu planuri de extindere începând cu anul 2024.

Utrisha™ N furnizează o sursă suplimentară de azot care poate să ofere plantelor în creștere activă azot suplimentar pentru a facilita dezvoltarea acestora. Produsul microbiologic oferă fermierilor o soluție unică, furnizând natural mai mult azot culturii.

Această tehnologie revoluționară aduce valoare prin eficiența integrată a managementului nutrienților în condiții de teren, adaptându-se nevoilor de creștere ale plantelor și contribuind la maximizarea sustenabilă a potențialului de producție. Ca produs biologic, Utrisha™ N se bazează pe bacterie endofitică fixatoare de azot Methylobacterium symbioticum, capabilă să fixeze azotul din aer ca sursă adițională. Începând cu 2024, Utrisha™ N va fi disponibil în România pentru o gamă largă de culturi, inclusiv rapiță, cereale, porumb și floarea-soarelui.

„Lansarea Utrisha™ N în România și Republica Moldova este o dovadă a angajamentului nostru în promovarea practicilor agricole sustenabile. Acest produs inovator se aliniază cererii tot mai mari pentru soluții care să aibă un impact cât mai mic asupra mediului în agricultură. Utrisha™ N nu abordează doar schimbările condițiilor de mediu, ci contribuie și la productivitatea și sănătatea culturilor într-un mod natural și eficient”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova.


Despre Corteva 

Corteva, Inc. (NYSE: CTVA) este o companie globală dedicată exclusiv agriculturii, care combină inovația de vârf în industrie, implicarea directă cu clienții și execuția operativă pentru a furniza soluții profitabile pentru cele mai urgente provocări ale agriculturii la nivel mondial. Corteva obține o preferință de piață avantajoasă prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul echilibrat și global diversificat de semințe, produse și servicii pentru protecția plantelor și produse digitale. Cu unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o linie tehnologică bine poziționată pentru a stimula creșterea, compania este angajată să maximizeze productivitatea pentru fermieri, colaborând cu părțile interesate din întregul sistem alimentar pentru a-și îndeplini promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând progresul pentru generațiile viitoare. Mai multe informații pot fi găsite la www.corteva.com.

Urmăriți Corteva pe FacebookInstagramLinkedInTwitter și  YouTube

Majoritatea proviziilor noastre alimentare provin din cereale: grâu, porumb, orz și orez. Însă, aceste culturi trebuie să primească cantități substanțiale de îngrășământ pe bază de azot, de obicei sub formă de amoniac.

Acest tip de îngrășământ este folosit în mod obișnuit în agricultură, iar de la începutul secolului al XX-lea este furnizat de amoniacul produs industrial. Deși duce la creșterea producției, are un impact negativ asupra mediului.

În schimb, leguminoasele au capacitatea de a dezvolta noduli plini de bacterii pe rădăcinile lor, numiți rizobii. Aceste bacterii pot lua azotul din aer și îl pot transforma în îngrășământ pentru plante. A fost mult timp un vis al cercetătorilor din acest domeniu să adauge această capacitate de a fixa azotul la cereale pentru a reduce nevoia de îngrășământ cu amoniac.

Acum cercetătorii de la Universitatea Oxford, în colaborare cu Universitatea din Cambridge și Massachusetts Institute of Technology (MIT), sunt cu un pas mai aproape de a face cerealele să aibă propria capacitate de a avea azot prin intermediul bacteriilor de pe rădăcini.

Echipa a dezvoltat un tip de orz care poate produce o moleculă – semnal numită rizopină care reglează genele din bacteriile rizobiilor care cresc în rădăcini. Plantele care secretă rizopină pot controla de fapt fixarea azotului prin bacteriile de pe rădăcinile lor. Bacteriile fixează și eliberează azotul numai în cazul plantelor de orz și nu pe orice alte plante.

Această lucrare este o piatră de hotar incredibilă către dezvoltarea unei versiuni sintetice a simbiozei dintre plantă și bacterii, în care bacteriile fixează azotul pentru planta-gazdă dorită, dar nu și pentru plantele non-gazdă, cum ar fi buruienile. Cu acest sistem, plantele pot activa fixarea azotului pentru a obține amoniacul de care au nevoie.

Fixarea biologică a azotului este unul dintre procesele-cheie care permit practici agricole mai durabile și a făcut obiectul unor eforturi ample de cercetare de zeci de ani.

Această activitate privind dezvoltarea plantelor prin fixarea azotului din atmosferă este o parte cheie a unui efort amplu de transfer către rădăcini a nodulilor care fixează azotul la cereale. Acest lucru a fost posibil doar printr-un mare efort de colaborare care a reunit munca depusă de mai multe laboratoare de-a lungul multor ani.

Fermierii au așadar nevoie de inovare, cercetare, noi tehnologii în situația în care sunt obligați ca, pentru „bruma“ aceea de subvenție, să respecte atâtea și atâtea regulamente și directive legate de protecția mediului.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Îngrășămintele din gama Nexur oferă cea mai bună protecție a ureei pentru o nutriție optimă a plantelor.

CARACTERISTICI

Cea mai bună protecție a ureei pentru o nutriție optima a plantelor;

Formula: 46-0-0;

Formulă specială care conține inhibitori pentru enzima urează;

Inhibitorii de urează asigură performanță superioară împotriva evaporării ureei.

AVANTAJE:

Protecție împotriva evaporării ureei comparativ cu ureea clasică;

Acțiune îmbunătățită datorită tehnologiei de acoperire (coating technology);

Timp mai mare de acțiune (până la 30 zile);

Reduce cu mai mult de 30% pierderea amoniului prin volatilizare decât NBPT;

Randament cu 5-10 % mai bun decât în cazul ureei comune;

Compoziție patentată Compo Expert.


SULFAMMO 25 MPPA DUO – ÎNGRĂȘĂMÂNT CU AZOT ȘI SULF CU SPECIFICITATE MPPA DUO

Compoziție:
25 % Azot total (N)
18% Azot amoniacal (N)
7% Azot nitric (N)
2 % Oxid de magneziu (MgO) total
31 % Anhidridă sulfurică (SO3) solubilă în apă

MPPA DUO
- Protejează nutrienții din fertilizant împotriva retrogradării ireversibile în sol.
- Mobilizează nutrienții din soluția solului
- Stimulează dezvoltarea sistemului radicular.

Beneficii
Un azot cu acțiune rapidă
Produsul ideal pentru fazele intense de absorbție a azotului.
Raport între NO3-/NH4+ în favoarea amoniacalului (7 - 18)
Eficientizare a proceselor fiziologice (fotosinteză, sinteza proteinelor) prin aportul de S și Mg
Efect nonacidifiant datorită amino-acizilor și substanțelor humice.


SULFAMMO 30 + - ÎNGRĂȘĂMÂNT CU AZOT ȘI SULF CU SPECIFICITATE NPROCESS

Compoziție:
30 % Azot total (N)
5 % Azot amoniacal (N)
25 % Azot ureic (N)
3 % Oxid de magneziu (MgO) total
15 % Anhidridă sulfurică (SO3) solubilă în apă
0,15 % Bor (B) total
0,10 % Zinc (Zn) total

NPROCESS
- Matrice organo-calcică pentru protecția azotului împotriva levigării și eliberarea lentă a acesteia
- Stimulatori organici pentru creșterea activității microbiene din sol
- Stimulatori organici pentru transformarea azotului în plantă

EFECTE ASUPRA CULTURII:
- Disponibilizarea graduală a azotului în funcție de nevoile plantei (fară spălare sau volatilizare
- Optimizarea transformării azotului în plantă și îmbunătățirea aportului de azot din sol
- Stimularea degradării materiei organice în sol (o mai bună transformare a azotului organic din sol) și îmbunătățirea contribuției solului asupra necesarului plantei.

Beneficii
• Un azot eliberat treptat, în funcție de curba de absorbție a culturii
• Conține forme de azot nelevigabile, poate fi aplicat în perioade cu umiditate sau precipitații excesive, fără pierderi
• Forme de azot ideale pentru pornirea plantelor în vegetație (NH4+)
• Ideal pentru culturile care au nevoie de azot pe o perioada mai îndelungată.


AMOSULF NG

CARACTERISTICI

Este un îngrășământ de sol cu eliberare treptată și constantă a azotului. NG conține uleiuri care formează o peliculă ce prelungeşte durata de eliberare a azotului către plante;

NG diminuează necesarul de îngrăşăminte cu azot aplicat plantelor și eliberează treptat azotul de care plantele au nevoie;

NG crește eficiența azotului din sol pentru plante, prelungind timpul de absorbție și eliminând pierderile prin levigare sau/și evaporare;

Stimulează activitatea bacteriilor folositoare din sol;

AMOSULF NG este o combinaţie echilibrată între uree şi sulfat de amoniu, cu reacţie neutră și eliberare controlată.

AVANTAJE

Amosulf NG nu schimbă pH-ul solului;

Crește raportul dintre cantitatea de îngrășăminte azotoase administrate și cantitatea de azot absorbit de culturi;

Prelungește perioada în care azotul rămâne prezent în sol la dispoziția plantelor, eliminând pericolul de apariție a carențelor sau dezechilibrelor nutriționale;

O singură aplicare asigură eliberarea azotului pe o perioadă de 90 – 100 de zile;

Asigură extragerea și punerea treptată la dispoziția plantelor a unei părți din azotul din apa de ploaie și din azotul rezultat în urma descompunerii materiei organice și a microorganismelor din sol;

Reduce pierderile de azot prin levigare și evaporare;

Se reduc dozele de azot administrate;

Mobilizare și absorbție mai bună a fosforului;

AMOSULF NG se recomandă pentru toate tipurile de culturi, în mod special pentru: grâu, orz, rapiță, floareasoarelui, porumb şi cartof;

Pentru culturile de toamnă, de cele mai multe ori, o singură aplicare la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie poate fi suficientă.

Detalii: https://www.naturevo.ro/

În prezent, subiectul privind schimbările climatice este unul îngrijorător, acesta fiind legat în mod direct de creșterea concentrației emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă.

Creșterea efectivelor de animale pentru satisfacerea nevoilor de consum ridicate, precum și recentele schimbări în practicile agricole au dus la creșterea fluxului biochimic, în particular a emisiilor totale GES. Aproape jumătate din cantitatea de hrană și apa de băut este transformată în gaze în timpul procesului de producție și în managementul dejecțiilor (Anexa 12693/2015, Bruxelles).

La nivel global, emisiile de GES provenite de la sectorul de monogastrice sunt estimate la 0,7 gigatone CO2 echivalent la porci (9% din emisiile sectorului de creștere a animalelor). Reducerea emisiilor poate fi realizată în mare proporție prin scăderea excretei de azot și a emisiilor de GES. Ca parte a proteinelor, azotul participă la diferite procese metabolice și contribuie esențial la impactul negativ asupra mediului (Hăbeanu și colab., 2020). Așa cum bine știm, formularea corectă a rețetelor de hrană în funcție de cerințele animalelor reprezintă un factor important în reducerea emisiilor de GES deoarece implicațiile acesteia se reflectă în compoziția dejecțiilor (Hăbeanu și colab., 2020). Desigur, creșterea digestibilității nutrienților din hrană, precum și îmbunătățirea performanței animalelor pot contribuii cu succes la reducerea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES.

În cadrul Biobazei INCDBNA-IBNA Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4.) au fost efectuate cercetări recente pe porci (hibridul, TOPIGS) cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, având ca obiectiv diminuarea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES prin utilizarea făinii de fân de lucernă. Lucerna (Medicago sativa L.), datorită conținutului bogat în proteine, minerale și vitamine, este una dintre cele mai cultivate plante furajere din familia leguminoaselor. În România, suprafaţa ocupată de culturile de lucernă oscilează între 136.300 şi 442.000 ha, reprezentând astfel 29,7-31,6% din structura bazei furajere (Schitea și Varga, 2007).

Porcii au fost cazați individual în cuști metabolice cu furajare diferențiată: nutreț combinat clasic (pe bază de porumb, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui) și nutreț combinat clasic cu un adaos de 5% făină fân de lucernă. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea a 5% făină fân de lucernă în rețeta de nutreț combinat destinat porcilor în faza de creștere-îngrășare, performanțele productive nu au fost afectate; mai mult, acestea sunt comparabile cu cele ale porcilor hrăniți cu surse furajere clasice.

Includerea făinii fân de lucernă (5%) în structura rețetei de nutreț combinat a diminuat cantitatea de azot eliminată prin dejecții cu aproximativ 5,60%.

Emisiile de protoxid de azot (N2O), precum și cantitatea totală a emisiilor totale de GES au fost mai mici (˂7,93%, precum și ˂ 7,52 N2O în eq. CO2, respectiv ˂3,10%), la porci hrăniți cu făina fân de lucernă.

Având în vedere calitatea proteinei din făina fân de lucernă, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, cantității de azot excretată și a emisiilor de GES, recomandăm administrarea făinii de lucernă peletizată la un nivel de 5% în hrana porcilor.

Lavinia IDRICEANU & Mihaela HĂBEANU

În Europa, acest acord consolidează alianța deja înființată pentru a oferi soluții biologice în Statele Unite, Canada, Brazilia și Argentina

Corteva Agriscience și Symborg, expert în tehnologii microbiologice, au anunțat astăzi că au încheiat un acord pe mai mulți ani referitor la un produs pe bază microbiană pentru fixarea azotului. Acordul include aproape toate țările europene (cu excepția țărilor nordice și a Olandei) și Israelul.

Prin acest acord, Symborg oferă o licență exclusivă de distribuție către Corteva pentru bacteria endofitică Metylobacterium simbioticum, care lucrează cu planta prin simbioză, asigurându-i azotul necesar din atmosferă. Corteva își valorifică astfel larga rețea de distribuție, accesul pe piață și capacitățile extinse de cercetare și dezvoltare.

Corteva va oferi două produse, Utrisha™ N și BlueN™, ambele pentru optimizarea eficienței fertilizării. Această tehnologie disruptivă oferă valoare prin eficiența gestionării integrate a îngrășămintelor în condiții naturale, adaptându-se la nevoile de dezvoltare ale plantelor și contribuind la maximizarea durabilă a potențialului de producție a plantelor de cultură. Această tehnologie va fi disponibilă pentru toate culturile agricole destinate hranei populației.

„Corteva Agriscience continuă să aducă pe piață soluții noi și inovatoare, oferind produse de origine naturală, care funcționează în complementaritate cu soluțiile noastre convenționale de protecție a culturilor, cum ar fi stabilizatorul de azot Optinyte™“, a declarat Susanne Wasson, președinte, Crop Protection Business Platform, Corteva Agriscience. „Suntem încântați să colaborăm cu Symborg pentru a extinde și maximiza opțiunile durabile care ajută fermierii să-și îndeplinească obiectivele, conservând, totodată, potențialul de producție și sănătatea culturilor, în condiții de mediu în continuă schimbare.“

Igor Teslenko, președinte Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Corteva Agriscience continuă să furnizeze fermierilor soluții noi și inovatoare prin oferta de produse de origine naturală care funcționează în complementaritate cu soluțiile noastre de protecție a culturilor.“

Această colaborare reprezintă un nou pas înainte pentru extinderea portofoliului global de produse biologice al Corteva Agriscience, dedicat dezvoltării de produse biostimulatoare, feromonale și de biocontrol, cu performanțe dovedite, previzibile.

„Acordul semnat consolidează accentul pe care îl punem pe îmbunătățirea eficienței și disponibilității sustenabile a azotului, sporind în același timp potențialul de producție și durabilitatea, în conformitate cu Obiectivele de sustenabilitate ale Corteva AgrisScience 2030.“

„Scopul companiei Symborg este de a transforma agricultura. Datorită biosoluțiilor noastre inovatoare, îi ajutăm pe cultivatori să abordeze una dintre principalele lor provocări: să combine profitabilitatea și durabilitatea“, a declarat Jesús Juárez, partener fondator și CEO Symborg. „Consolidarea colaborării noastre cu Corteva Agriscience în Europa este o mare oportunitate de a stimula transferul tehnologiei BlueN™ și de a promova un model mai durabil. Este, de asemenea, un pas important pentru agricultură, societate în general și pentru planetă.“

Termenii acordului nu au fost dezvăluiți.

Azotul est un element foarte important, indispensabil pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. În natură acesta se găsește în cantitate destul de mare, 78% din compoziția aerului, dar nu poate fi folosit de plante, fiind un gaz inert. Se apreciază că deasupra fiecărui hectar de teren se găsesc 86.000 t de azot.

Molecula de azot (N2) are o triplă legătură covalentă (N = N) pe care, în natură, numai enzima nitrogenaza o poate rupe și cuplează la fiecare atom de azot trei atomi de hidrogen, rezultând amoniacul (NH3).

Plantele pot folosi azotul sub formă de ioni NO-3 și NH + 4. În sol azotul se găsește 92% în humus și 8% sub formă minerală.

Amoniacul rezultă din descompunerea în condiții aerobe a materiei organice și a humusului din sol. Prin nitrificare, cu ajutorul bacteriilor Nitrosomonas și Nitrobacter, se formează acidul azotic (HNO3) care constituie, după ce se transformă în nitrați, hrana azotată a plantelor (acidul azotic + bazele din sol formează nitrați).

Important este ca această descompunere să aibă loc treptat, corelat cu procesul de nitrificare, pentru că, altfel, amoniacul se volatilizează. Când solul este prea afânat, pătrunde o cantitate mare de aer care intensifică descompunerea materiei organice și a humusului.

Normal este ca procesul de humificare/ mineralizare să fie în echilibru.

Pierderile de azot pot avea loc sub formă de nitrați prin levigare (spălare), ajungând în pânza freatică pe care o poluează.

Nitrații (NO3) nu pot fi reținuți de complexul coloidal argilo-humic al solului deoarece au sarcină negativă ca și complexul adsorbtiv.

Apa din precipitații poate produce levigarea nitraților, fiecare 100 mm precipitații deplasând cu 25-35 cm în adâncime nitrații.

Pierderea de nitrați mai poate avea loc și atunci când aceștia au ajuns la o adâncime lipsită de aer, unde acționează bacteriile anaerobe, producând procesul de denitrificare astfel:

NO3→NO2→N2O→(N2) care se volatilizează.

Mai pot avea loc pierderi de azot prin procesul de eroziune a solului, când este deplasat stratul superficial bogat în azot.

Prin arderea resturilor vegetale, o acțiune total nepermisă, se pierd cantități importante de azot atât de necesar plantelor.

Măsurile necesare pentru a evita pierderile de azot sunt:

  • Când se aplică îngrășăminte chimice cu azot este indicat să se folosească doze moderate și în mai multe reprize, corespunzător ritmului de asimilare a acestora de către plante.
  • Dacă se folosește ca îngrășământ urea, aceasta trebuie încorporată în sol la peste 5 cm adâncime deoarece la temperaturi de peste 15°C se descompune în NH3 și CO2 care se volatilizează în atmosferă, pierderile de azot ajungând la 30-40%.
  • Cel mai indicat este să se folosească îngrășăminte cu inhibitori de nitrificare, cu eliberare treptată a azotului pe parcursul perioadei de vegetație, precum și îngrășăminte granulate, prevăzute cu pelicule de ulei, cu eliberare controlată a azotului.
  • La aplicarea gunoiului de grajd nu trebuie să se întârzie încorporarea acestuia în sol deoarece după 2 zile se pierde 29% din azot, iar după 7 zile se pierde 50%.
  • Pentru limitarea pierderilor de azot prin livigare trebuie aplicată regula „permanent verde“, adică terenul să fie ocupat permanent cu plante verzi, poate chiar cu buruieni care consumă azotul și îl întorc solului prin tocarea acestora și încoporarea în sol pînă la 12-15 cm adâncime.
  • Solul nu trebuie să fie prea afânat deoarece se intensifică descompunerea materiei organice și mineralizarea humusului, rezultând amoniac și substanțe nutritive peste capacitatea de asimilare a plantelor.
  • Prin toate mijloacele trebuie să se evite eroziunea solului prin care se pierde stratul superficial, cel mai bogat în elemente nutritive.

Prin măsurile respective se poate reduce doza de azot la jumătate sau chiar la o treime, reducând astfel cheltuielile, dar și sursa de poluare.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În fermele de suine trebuie să se acorde atenție maximă reducerii cantității de azot din dejecții.

Emisiile de CH4, CO2 și N2O sunt de fapt pierderi de azot, energie și materie organică care afectează eficiența și productivitatea, iar nutriția constituie un factor determinant pentru limitarea acestor pierderi.

Conform Reglementărilor CE, tendința în UE-28 este de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de CH4 și N2O sunt reglementate prin protocolul de la Kyoto al Convenției Cadru a Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (1997) la care România este semnatară. Directivele cu privire la nitrați limitează perioada de timp pentru care este permisă aplicarea dejecțiilor și stabilește un standard de 50 mg L-1 pentru NO3 în apele de suprafață și adâncime. Conform acestui cadru legislativ, statele europene membre au implementat la nivel național programe prin care să îndeplinească obligațiile de reducere a pierderilor de NO3 (în apă) și de reducere a emisiilor de NH3 și de gaze cu efect de seră (în aer). Aceste măsuri sunt bazate pe documente oficiale care specifică ultimele cunoștințe științifice și cele mai bune tehnici de reducere a poluării: pentru Practici agricole bune pentru nitrați (CEE, 1991) și, pentru NH3 Document de orientare pentru prevenirea și reducerea emisiilor de NH3 din surse agricole (UNECE, 2014). Conform documentului oficial Document de referință despre cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă de păsări de curte și porci sau BREF (CE, 2003), fermierului i se permite să desfășoare activitate dacă demonstrează utilizarea corespunzătoare a celor mai bune tehnologii disponibile care nu implică costuri excesive (BAT), enumerate și descrise în documentul oficial menționat mai sus.

Ținta fixată pentru 2020, comparativ cu anul de referință 1990, este de 20%, iar până în anul 2030 se preconizează o reducere de 40%.

Într-un an, de exemplu, producţia de azot, în funcţie de animalul crescut în gospodărie şi/sau fermă, este de aproximativ 13 kg/an/cap. La porcii la îngrășat, prin reducerea nivelului de proteină brută din hrană în condițiile asigurării necesarului de aminoacizi limitativi, poate fi redusă, de exemplu, excreta de azot cu 25% până la 50%, depinzând de strategia de furajare, ceea ce conduce la o reducere a pH-ului și implicit a emisiilor de NH3 (Dourmad and Jondreville, 2007). A fost frecvent sugerat faptul că nivelul proteic din hrană poate reduce și nivelul de N2O, întrucât NH3 este precursor în formarea acestuia, dar experiențele din laborator au infirmat această ipoteză (Osada et al., 2011).

Din studiile desfășurate în IBNA Balotești, pe diferite structuri de nutreț combinat, s-a evidențiat faptul că la purcei din categoria creștere-îngrășare (30-60 Kg), la un consum mediu de nutreț combinat de 2,7 kg /cap/ zi, respectiv 71 g ± 14,6 azot/cap/zi, cantitatea de dejecții excretată este de 1,68 kg ± 0,37/cap/zi (cca 60%). Din cantitatea de azot consumată /cap/ zi, o pondere de 35,62 % ± 11,82 este excretată, iar digestibilitatea azotului este de 82,3 ± 8%.

Rețetele de nutreț combinat folosite în testarea biologică au fost pe bază de: i) porumb și grâu cu și fără adaos de mazăre, iar pentru o structură a profilului în acizi grași care să fie benefică sănătății s-a folosit un amestec (3:1) format din mazăre și semințe de in; ii) mei (25%) sau triticale (25%) asociate cu porumb ca ingrediente energetice, iar pentru aportul proteic s-au utilizat semințe de in extrudat și deșeu de nucă de la patiserii (1:1).

Important de știut

Cea mai mică pondere a azotului excretat din totalul azotului ingerat s-a înregistrat la purceii care au avut ca ingrediente energetice porumb și grâu, la care s-a adăugat șrotul de soia ca ingredient proteic clasic. Rețetele pe bază de mazăre și mei au avut, de asemenea, o pondere de 31%, respectiv 32,8%. Valoarea biologică a proteinei utilizate din hrană a fost de 77,89% ± 10,37, iar % de digestibilitate a azotului a fost în medie 46,51%, cu o valoare maximă de 84% la lotul clasic, la lotul cu mei 84%, iar minima de 79% la rețetele cu triticale. Azotul ureic din plasmă înregistrează o concentrație de 14,11 ± 7,09 mg/dL, cel mai mare nivel fiind în cazul includerii mazării boabe în hrană în pondere de 16%, la o înlocuire totală a șrotului de soia.

Un obiectiv principal pentru echipa noastră de cercetători rămâne stabilirea de noi strategii care, aplicate în practica zootehnică, să contribuie la diminuarea concentrației azotului în dejecții prin soluții nutriționale. În egală măsură, se are în vedere identificarea și testarea de noi metode de reducere a poluanților.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI (PFE−17/2018-2020).

Luna mai reprezintă un vârf al activității în agricultură. În această lună încep să se coacă primele fructe autohtone, căpșunele, să se recolteze florile unor plante medicinale sau aromatice ori să se manifeste o sumedenie de boli sau dăunători. Toate acestea cer atenție și eforturi din partea fermierilor.

Căpșunele sunt foarte sensibile la secetă

Căpșunele sunt primele fructe care se coc în mediu neprotejat în condițiile din țara noastră. În luna mai deja primele fructe încep să ajungă la piață. Dar, pentru ca acestea să aibă o calitate corespunzătoare, trebuie întrunite o sumedenie de condiții.

Un element specific al căpșunului este că are dimensiuni reduse și un sistem radicular destul de slab dezvoltat. Din acest motiv este deosebit de sensibil la lipsa de nutrienți și la secetă. Specialiștii spun că există patru fenofaze în care lipsa de apă suficientă, chiar și pe o perioadă foarte scurtă, are un impact devastator asupra culturilor, putând să le distrugă în proporție de până la 80%. Acestea sunt formarea inflorescențelor, formarea și creșterea fructelor, maturarea fructelor și perioada de după recoltare. Așa după cum se poate lesne observa, două sau chiar trei dintre aceste etape se parcurg în timpul lunii mai.

În concluzie, imediat ce se observă semnele lipsei de apă, trebuie aplicate irigații. În general, pe perioada de la înflorire și până la recoltare, căpșunii au nevoie de patru-cinci reprize de udare, fiecare dintre ele cu o normã de 400 m.c/ha, adică 40 litri/m².

Mai puțin azot și mai mult calciu

În ceea ce privește necesarul de nutrienți, în această perioadă, pentru o producție bogată și de calitate sunt recomandate fertilizările foliare. În prima fază, de formare a fructelor, este foarte importantă asigurarea unui echilibru judicios între azot, fosfor și potasiu. Pe măsură ce fructele se măresc, scade necesarul de azot, în schimb crește cel de fosfor și potasiu. Foarte important este și calciul, a cărui absență determină o sensibilitate la mucegaiuri și o capacitate redusă de păstrare.

În perioada de coacere a fructelor se renunță complet la fertilizarea cu azot, în schimb se administrează calciu la șapte-zece zile.

La căpșuni se aplică în cursul lunii mai cel puțin două tratamente fitosanitare. Scopul acestora este combaterea putregaiului cenușiu, cel mai mare dușman al căpșunilor, care poate compromite până la 80% din recoltă, a pătării albe a frunzelor și a făinării. Împotriva acestora se folosesc fungicide sistemice și de contact pe bază de tiofanat-metil, fenhaxamid, clorotalonil sau alte substanțe specifice.

Pentru combaterea paraziților, precum afide sau păduchi de plante, păianjenul roșu, cărăbușul de mai, viermi albi, viermii sârmă, trips, viespea neagră, gărgărița neagră, gândacul păros, nematozii galicoli, limaxul cenușiu și păduchele negru, se folosesc insecticidele sistemice în fazele mai timpurii de dezvoltare și de contact în perioada apropiată recoltării.

Ceapa și usturoiul, aliați ai căpșunilor

Pentru cei care doresc o cultură de căpșuni bio există și soluția combaterii dăunătorilor folosind metoda culturilor intercalate. Între rândurile de căpșuni se cultivă usturoi și ceapă de arpagic. Prezența acestor două plante are proprietatea de a îndepărta cea mai mare parte dintre acești dăunători.

O altă tehnică pentru a reduce semnificativ riscul apariției putregaiului cenușiu este mulcirea. În siste­mele de culturi intensive și/sau comerciale, aceasta se face cu folie neagră. Dar aplicarea foliei negre presu­pune și existența unui sistem de irigații cu picătura. Atât folia de mulci cât și sistemul de irigații trebuie instalate înainte de răsădirea căpșunilor. În culturile de mici dimensiuni sau în cele deja existente, mulcirea se poate face foarte bine cu paie de grâu. Condiția este ca acestea să fi fost bine uscate și să nu fie mucegăite. Avantajele mulcirii sunt multiple. În primul rând nu permit contactul direct al căpșunelor cu pământul, ceea ce face ca ele să rămână curate. Riscul apariției Botrydis (putregaiului cenușiu) este redus semnificativ. De asemenea, apariția și dezvoltarea buruienilor sunt semnificativ reduse.

În fine, foarte important pentru a avea o cultură de căpșuni sănătoasă și productivă este ca terenul să fie păstrat curat. Acest lucru se realizează prin prașila manuală sau mecanizată. Cu aceeași ocazie se realizează și tăierea stolonilor care apar. Deși unii îi privesc ca pe o metodă de întinerire a culturii, adevărul este că nu fac decât să scadă performanțele și productivitatea. Practica a demonstrat că noi culturi, realizate din stoloni provenite de la culturile de bază, alăturate, nu au dat producții mai mari de 4-5 t/ha, față de 20-22 tone, cât au produs culturile-mamă.

Raționalizarea apei – cheia unor arome puternice

Mai este luna de start a producției și pentru culturile de plante cu frunze aromatice. Și acestea au o tehnologie mai aparte datorată specificului lor. Pentru că partea consumată o reprezintă frunzele, care rețin cea mai mare parte a substanțelor provenite din sol și din tratamente, nu trebuie utilizate substanțe de sinteză. Nici fertilizarea cu produse organice nu este recomandată în perioadele de vegetație a plantei. În situații speciale se pot utiliza fertilizanți foliari organici, în special din categoria celor cu aminoacizi. De asemenea, pentru ca aromele specifice să fie pregnante este important să fie acoperit necesarul de microelemente al plantelor.

Pe de altă parte, o chestiune sensibilă este și cantitatea de apă pe care culturile o au la dispoziție. În mod excepțional, la astfel de plante cel mai bine este să fie udate aproape de minimul necesar. Prea multă apă face ca aroma să se „dilueze“, în timp ce prea puțină determină o dezvoltare lentă și un randament scăzut.

Prașila este și ea o operațiune importantă în cultura plantelor aromatice. Buruienile trebuie îndepărtate încă de la apariție, astfel încât plantele să poată beneficia atât de substanțele hrănitoare din sol, cât și de lumină și aer.

Potasiul, calciul și microelementele, esența principiilor active

O altă categorie de culturi ale cărei rezultate se concretizează în luna mai sunt anumite plante medicinale, de la care se recoltează florile. E de la sine înțeles că la astfel de plante orice fertilizare cu substanțe de sinteză este exclusă. Nici fertilizarea organică nu își are locul, cu excepția celei de toamnă. Ceea ce este impor­tant pentru astfel de culturi este îndepărtarea buruienilor, pentru a permite ca plantele să absoarbă cât mai mult dintre principiile active existente în sol.

La fel de important este ca pe o plantă să existe mai puține flori care să concentreze principiile active. Acest lucru se realizează păstrând o concentrație de azot mai apropiată de limita inferioară. Dacă există mai mult azot, atunci se vor forma mai mulți muguri, dar florile vor fi de calitate inferioară. În schimb, potasiul, calciul și microelementele sunt cele ce asigură un conținut ridicat de principii active în floare!

Alexandru GRIGORIEV

Una dintre provocările care stau în fața sectorului agricol este aceea de a răspunde cerințelor crescânde de hrană ale omenirii și, în același timp, să asigure creșterea eficienței economice a fermelor agricole, concomitent cu prezervarea mediului înconjurător. În acest sens, Azomureș Târgu-Mureș a realizat în ultimii ani progrese în ceea ce privește dezvoltarea de produse noi, adaptate actualelor condiții climatologice, dar și cerințelor fermierilor români.

Pentru o fertilizare echilibrată

Departamentul intern de Cercetare-Dezvoltare al Azomureș, împreună cu echipa de specialiști agronomi și în colaborare cu mediul academic, a dezvoltat noi produse din gama îngrășămintelor complexe, după cum se arată într-un comunicat al companiei. Este vorba de NPK 14:14:14 + 4 MgO + 7 SO3, NP 18:18 + 5 MgO + 10 SO3 și NP 20:20 + 0,05 Zn. În ultimii ani Azomureş a promovat necesitatea asigurării unei fertilizări echilibrate, raţionale, astfel încât plantele să se dezvolte armonios. Consumul de NP şi NPK în România creşte constant, semn că fermierii au înțeles necesitatea utilizării unor formule de îngrăşăminte echilibrate care să conţină toate elementele nutritive (N, P, K, Mg, S, dar şi microelemente Zn).

Primele inovaţii aduse pe piaţă au fost sorturile noi de îngrăşăminte complexe cu formule echilibrate şi îmbogăţite, printre care amintim 14:14:14 + 4 MgO + 7SO3 și 18:18 + 5 MgO + 10 SO3 două produse care deja au notorietate în piață, unde S și Mg sunt extrase din Kieserit. Din luna martie a acestui an, Azomureș a început să producă un nou sort cu azot şi fosfor în cantităţi echilibrate, dar îmbogăţit cu zinc, şi anume NP 20:20 + 0,05 Zn. Este o formulă concepută special pentru cultura porumbului. Produsul a fost deja testat în mai multe loturi amplasate în diferite regiuni ale ţării, rezultatele fiind semnificative atât din punct de vedere cantitativ, dar şi economic. Sporurile de producţie înregistrate sunt de peste 1 tonă/ha.

Lichid vs solid

În portofoliul de produse Azomureş se regăseşte sortimentul fertilizant lichid cu azot, sub denumire comercială UAN, care este o soluţie echilibrată din azotat de amoniu şi uree. Având în vedere că UAN-ul are avantaje multiple în comparaţie cu îngrăşămintele solide cu azot, Azomureş pledează pentru utilizarea lui. Vorbim de o distribuţie mai uniformă, aplicare şi manipulare mai uşoară, absorbţie mai rapidă de către plante, cea mai eficientă cale de a asigura necesarul de azot pentru culturile vegetale.

Azomureş crede în acest produs şi încearcă să demonteze miturile cum că ar fi complicat să manipulezi un fertilizant lichid. E nevoie de o saltea de cauciuc şi o pompă care să transfere UAN-ul în cisternele cu care se face administrarea în câmp. În plus, nu e nevoie de autorizaţii speciale de manipulare şi depozitare. Sunt costuri pe care, dacă fermierii le-ar suporta, în timp s-ar amortiza foarte uşor. Aici vorbim şi de sporuri de producţie de 1 până la 2 tone/ha la cultura de grâu, iar la rapiţă şi floarea-soarelui se înregistrează valori între 300-600 kg/ha. Ca strategie, Azomureş și distribuitorii vor investi în logistica UAN-ului, prin amplasarea unor rezervoare speciale în diverse locaţii de interes, astfel încât acest produs să fie livrat uşor în curtea fermierului.

„Paradigma privind nutriția plantelor este schimbată total față de teoria veche de acum mai bine de 100 de ani“, spune dl Ioan Enoiu, „directorul de operațiuni speciale“ al Naturevo, așa cum îi place să își spună. În fapt, domnia sa este unul dintre cei mai eficienți practicieni în domeniul nutriției plantelor din România și, în această calitate, a explicat, pentru cititorii revistei noastre, cum trebuie hrănite eficient plantele.

„Exact ca un om care se umflă cu apă“

„Noua paradigmă ține cont de nutriția și dinamica nutriției plantei în diferite condiții de sol, de faze de vegetație și chiar de sol. Există soiuri care au nevoie de mai mult potasiu sau de mai mult azot, dar, în orice caz, nu mai este valabilă acea poezie despre cât azot e nevoie pentru o anumită cantitate“, spune dl Enoiu.

După cum ne-a explicat domnia sa, o analiză sau o cartare agrochimică a solului nu ajută decât într-o mică măsură: „Azotul poate să se spele, să se vaporizeze sau să se mineralizeze și să nu mai fie disponibil pentru plantă. La fel, fosforul poate să fie blocat și să nu fie asimilabil.“ Mai mult decât atât: azotul în exces creează antagonisme și poate blocha absorția calciului, potasiului, magneziului, borului, cuprului și a altor elemente. „Este exact ca la un om care bea prea multă apă. Se umflă și nu mai poate mânca. La fel se întâmplă și cu o plantă care primește prea mult azot. Rezultatul este că devine sensibilă la boli, ger, secetă și la ceilalți factori de mediu“, a exemplificat domnia sa.

Necesități mai mici decât se crede

Soluția modernă a acestei probleme o reprezintă îngrășămintele cu eliberare controlată. Conținutul acestora de inhibitori de nitrificare face ca azotul să rămână în sol, blocat în forma amoniacală, astfel încât să fie asimilabil pentru plante. Cel mai puternic astfel de inhibitor este dimetilemperazofosfat, pe scurt DMPP, și este conținut de produsele Naturevo din gama Novatec, precum și un ulei care este prezent în produsele din linia NG.

Îngrășămintele cu eliberare controlată nu numai că asigură o hrană echilibrată a plantei, dar și stimulează, într-o oarecare măsură, valorificarea macroelementelor existente în sol. Ele se aplică înainte de semănat sau în momentul semănatului.

Unul dintre avantajele majore este că folosirea acestui tip de îngrășăminte schimbă cu totul schemele clasice cu care fermierii sunt obișnuiți. „Noile teorii arată că raporturile dintre elemente sunt total schimbate față de ceea ce spun vechile teorii. Un studiu făcut de institutul francez IRA (L’Institut de Recherches Agricoles), acum trei ani, a arătat că, în condițiile unei nutriții echilibrate a plantei, necesarul de fosfor este de 100 de ori mai mic decât se credea până atunci“, a dezvăluit dl Enoiu.

Explicația rezultatului la care au ajuns cercetătorii francezi este foarte simplă, în optica specialistului de la Naturevo. Fosforul este elementul energetic în fiziologia plantei. E ca un pendul care face transferul energetic. Or, atunci când în plantă există tot ce trebuie, schimbul energetic vine de la sine, nu mai este nevoie de un motor, ci doar de o cantitate mică de fosfor care să asigure transformarea carbohidraților asimilați din fotosinteză în proteine, glucide și alți compuși.

Potasiul este și el vital pentru plante. Este elementul de balansare pentru toate celelalte elemente de nutriție.

Azotul, așa cum se știe, este hrana pentru creștere. În schimb, sulful este foarte important pentru sinteza proteinelor necesare în cadrul proceselor energetice. Cât despre magneziu, dacă acesta lipsește, nu se poate forma clorofila, iar dacă nu există clorofilă, nu mai există planta. O cantitate scăzută de magneziu înseamnă producție scăzută.

Producții mai mari, cu costuri mai mici

„La ora actuală se dă o bătălie între teoriile clasice, produsele clasice și cele moderne. Ne luptăm cu ceea ce știe fermierul, cu interesele economice ale celor care vor să producă și să vândă produse vechi“, a enunțat dl Enoiu, în puține vorbe, esența chestiunii.

Îngrășămintele clasice au un randament de utilizare cuprins între 15 și 30%. La cele cu eliberare controlată, în mod curent acesta crește la 50-60%. Dacă mai sunt asociate și cu îngrășăminte foliare și cu biostimulatori, atunci acesta ajunge la 80-90%. Din acest motiv cantitatea necesară de substanță pentru un hectar este de două până la trei ori mai mică, în condițiile în care se obține o creștere a producției cu 20-30%. „Culmea e că, dacă la sfârșitul perioadei de vegetație faci o analiză, constați că în sol ai mai mulți nutrienți decât ai avut la început“, arată specialistul.

Pentru exemplificare alege tot Franța: „În Alsacia terenurile sunt nisipoase și pietroase. Înainte, fără 1.500 kg de azot la hectar nu discutau. Astăzi aplică în jur de 600-700 kg îngrășământ cu eliberare controlată la hectar și obțin o producție mai mare cu 30% și cu un indice de calitate crescut și el cu 20-25%“.

„Japonia a interzis încă de acum mai bine de 20 de ani folosirea îngrășămintelor clasice pentru că a considerat că, pe lângă randamentul mai scăzut, sunt și o sursă de poluare. În schimb, în România oamenii vor mereu ceva ieftin și bun. Or eu le spun mereu că produsele noastre sunt gratis. Și ăsta este adevărul. La prima vedere sunt mai scumpe decât cele clasice. Dar, dacă faci un calcul în care ții cont de cantitățile mai mici care se aplică și de sporul de producție care va rezulta, când tragi linia se vede că am avut dreptate!“, spune dl Enoiu.

Pentru cei care doresc să treacă la noile tehnologii, veștile sunt amestecate. O primă veste proastă este că, din cauza secetei timpurii și a temperaturilor ridicate, din azotul clasic pe care l-au împrăștiat pe câmp la semănat, probabil că acum nu mai este nimic disponibil pentru plantă. Altă veste proastă este că îngrășămintele cu eliberare controlată trebuie aplicate și ele în primăvară.

Dar, totuși, se mai poate salva câte ceva. Îngrășămintele foliare Naturevo pot rezolva chiar și la acest moment o parte din probleme. Nu trebuie decât ca fermierii interesați să apeleze la consilierii firmei!

Alexandru GRIGORIEV

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti