reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Apr 2019

România trebuie să obţină 21 miliarde de euro de la UE pentru a putea creşte competitivitatea agriculturii

Agricultură va fi în măsură să evolueze foarte bine şi să se bucure de o creştere a gradului de competitivitate în raport cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, dacă România va reuşi să obţină o sumă de aproximativ 21 de miliarde de euro din fonduri europene, a declarat marţi Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR), cu ocazia Conferinţei Naţionale de Evaluare Intermediară a Proiectului 'Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România', organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Federaţia Agricultorilor Fermierul.

"În acest moment suntem mult în urmă în ceea ce priveşte producţia agricolă. De exemplu, România are o producţie de lapte pe cap de vacă de trei tone, în timp ce în Germania producţia este de 10 tone. Dacă nu luăm măsuri de creştere a productivităţii, riscăm ca piaţa românească să fie invadată de lapte german în 2015. Pe lângă creşterea productivităţii, un alt obiectiv îl reprezintă creşterea nivelului de dezvoltare al mediului rural, însă pentru aceste lucruri trebuie ca România să obţină o sumă de aproximativ 21 de miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Sperăm ca la summitul UE din această săptămână să se încheie un acord care să avantajeze România. În prezent sunt discuţii care prevăd o posibilă reducere de 9-10% a fondurilor pentru agricultură, însă noi sperăm că această reducere nu va fi decât de 5%", a afirmat Achim Irimescu.

Prezent la eveniment, Mihail Dumitru, director în Direcţia Generală Agricultură - Comisia Europeană, a precizat că noua politică agricolă comună pentru perioada 2014-2020 se va menţine în jurul a doi piloni - respectiv plăţi directe şi dezvoltare rurală, sumele alocate putând fi transferate între cei doi piloni, în funcţie de situaţia fiecărui stat membru.

"Există unele semne de întârziere a negocierilor, însă sperăm că la începutul lui 2014 vom avea cadrul legislativ necesar pentru a pune în aplicare noua politică agricolă pentru perioada 2014-2020. Aceasta se va menţine în jurul a doi piloni - respectiv plăţi directe şi dezvoltare rurală, urmând să se acorde stimulente pentru tinerii care doresc să se dedice agriculturii", a spus Mihail Dumitru.

Sursa AGERPRES

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare în 2014-2020

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună şi de o alocare superioară vizând fondurile de coeziune şi structurale, a declarat marţi premierul Victor Ponta, după întâlnirea Grupului "Prietenii coeziunii", care a avut loc la Bruxelles, subliniind, totodată, necesitatea, ca ţara noastră să administreze mai bine banii primiţi.

"România îşi păstrează poziţia de a beneficia în următorul exerciţiu financiar multianual de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună. Asta înseamnă că acel obiectiv de convergenţă - să avem plăţi directe şi subvenţii la media europeană - să fie realizat în cadrul exerciţiului financiar următor, dar, în acelaşi timp, România îşi doreşte o alocare superioară în ceea ce priveşte fondurile de coeziune şi structurale, o alocare superioară, care să vină în paralel cu o capacitate administrativă superioară", a afirmat Victor Ponta.

El a precizat că discuţiile vizând următorul cadrul financiar multianual tind să se finalizeze, fiind necesar ca "Prietenii coeziunii" şi susţinătorii unor cheltuieli reduse să ajungă la un acord.
"În cadrul Consiliului European, sub coordonarea preşedintelui van Rompuy, trebuie armonizate poziţii diferite, aparţinând membrilor Coeziunii - cei care beneficiază de fonduri mai mari decât propria contribuţie - şi celălalt grup, al statelor net contributoare, care solicită o reducere a bugetului alocat pentru 2014-2020", a spus Ponta.

El a afirmat că este important ca România să obţină o alocare superioară în 2014-2020, aspect care depinde de rezultatul negocierilor vizând bugetul şi de modul în care ţara noastră reuşeşte să-şi crească gradul de absorbţie.

"Am salutat ralierea Parlamentului European, reprezentat de Martin Schulz, care a afirmat că PE sprijinul de vedere al ţărilor noastre, privind necesitatea alocării unor fonduri suficiente pentru dezvoltarea convergentă a statelor din UE. Adică pentru ţări cum este România aflate în urmă în ceea ce priveşte infrastructura, dezvoltarea agriculturii", a spus Victor Ponta.

Sursa AGERPRES

România se îndreaptă spre o redresare modestă în următorii doi ani, indică previziunile de toamnă ale CE

Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: România are în faţă o perioadă de redresare economică modestă în următorii doi ani, creşterea urmând să-şi revină în 2013 şi să se accelereze în 2014, în timp ce deficitul bugetar va scădea până la 2% din PIB în 2014, iar datoria publică se va stabiliza în 2014, indică previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene (CE) date publicităţii miercuri la Bruxelles.

Creşterea PIB pentru 2012 ar urma să fie de circa 0,8%, având ca principal motor cererea internă. Condiţiile dificile de iarnă au dus la o scădere a activităţii economice în primul trimestru (0,1%), dar creşterea şi-a revenit în al doilea trimestru (0,5%), datorită investiţiilor robuste şi consumului privat. Totuşi, seceta severă din vară, menţionează previziunile publicate de CE, scăderea încrederii consumatorilor şi dificultăţile întâmpinate în absorbţia fondurilor comunitare indică o perspectivă nu foarte optimistă. Activitatea economică redusă ar urma să ducă la scăderea cererii de importuri, menţinând în mare stabil actualul deficit de cont curent.

Principalele riscuri caracteristice României pentru 2012 sunt continuarea incertitudinilor politice interne care ar putea duce la creşterea cheltuielilor de finanţare şi ar putea diminua investiţiilor şi respectiv impactul mai mare decât cel aşteptat al secetei asupra agriculturii.

În 2013, conform previziunilor Comisiei, creşterea PIB-ului ar trebui să revină la o creştere de 2,2%. Deşi investiţiile sunt principala componentă a creşterii, acestea ar urma să scadă în comparaţie cu 2012, din cauza activităţii scăzute la nivelul UE şi a incertitudinilor interne. Activitatea de creditare ar urma să se amelioreze modest, iar creşterea consumului privat ar urma să se reia. De asemenea, în 2013, spre deosebire de perioada 2010-2012, consumul public ar urma să asigure o contribuţie marginală la creştere, prin creşterea salariilor din sectorul public.

Deficitul de cont curent ar urma să se adâncească sensibil, până la 4,2% din PIB, în concordanţă cu modesta refacere a cererii interne prognozată. Pentru 2014, creşterea ar urma să accelereze la 2,7%, în condiţiile în care reformele iniţiate pe piaţa muncii şi pieţele de produse vor începe să-şi facă simţitele efectele.

Inflaţia anuală este în prezent prognozată la o medie de 4,9% pentru 2013 şi 3,3% pentru 2014, mai previzionează Comisia Europeană în cazul României.

Deficitul bugetar este prognozat să scadă la 2,8% din PIB în 2012, de la 5,5% în 2011, datorită continuării consolidării fiscale, datorită unei îngheţări a pensiilor, a reducerii unor beneficii sociale şi a creşterii accizelor. Deficitul ar urma să scadă la 2,4% din PIB în 2013, prognoză care ţine cont şi de impactul creşterii salariilor în sectorul public. În 2014, deficitul ar urma să se reducă până la 2% din PIB. Deficitul structural ar urma să se amelioreze de la -2% din PIB în 2012 la -1% în 2014. De asemenea, după ce va creşte la 34,8% din PIB în 2013 de la 34,6% în 2012, datoria publică a României ar urma să înceapă să se stabilizeze în 2014, după mai mulţi ani de creştere rapidă în timpul crizei.

Principalele riscuri pentru buget în perioada previzionată sunt posibilele corecţii financiare legate de absorbţia fondurilor UE sau finanţarea de la bugetul naţional a unor proiecte de prioritate, acumulările de arierate la nivel local şi lipsa de progrese în restructurarea companiilor deţinute de stat, care ar putea duce la noi presiunii asupra bugetului în următorii ani, mai estimează CE.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

România, al doilea stat după Germania care a redeschis discuţiile privind exportul de produse agroalimentare în Rusia

România este al doilea stat după Germania care deschide discuţiile cu Federaţia Rusă în vederea reluării exportului de produse agroalimentare pe această piaţă, a declarat, luni, pentru AGERPRES secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"Vizita specialiştilor Serviciului Federal pentru Inspecţia Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse în România este un eveniment de o importanţă deosebită pentru că suntem al doilea stat care face acest lucru, după Germania, ceea ce înseamnă că există această deschidere şi interes din partea Rusiei pentru produsele noastre. Este un efort al ministrului român al Agriculturii pentru că redeschiderea acestor discuţii cu Federaţia Rusă au început în urmă cu trei luni şi au fost finalizate odată cu vizita ministrului în Rusia. Consider că este un succes pentru că Rusia este o piaţă pe care am pierdut-o de-a lungul timpului", a precizat Botănoiu.

Reprezentantul MADR a afirmat că nu vor putea fi exportate orice produse agroalimentare pe această piaţă pentru că România este încă deficitară pe anumite segmente şi acestea trebuie reglate, în primul rând, pe piaţa internă.

"Nu vom vedea toate produsele agroalimentare româneşti pe piaţa Rusiei pentru că sunt anumite produse unde suntem deficitari şi trebuie să le reglăm la nivelul producţiei şi pieţei noastre, dar avem produse foarte bune, care fac faţă cu succes pe această piaţă. Mă refer aici la o serie de alimente procesate, produse din carne, vin şi miere", a adăugat oficialul MADR.

Acesta consideră că după cele 14 zile de evaluări efectuate de specialiştii ruşi la unităţile româneşti de producţie şi procesare carne va fi încheiat un protocol cu măsurile care ar mai trebui luate, iar după finalizare se va încheia efectiv un acord de reluare a schimburilor comerciale cu Rusia pe acest segment.

"După evaluarea serviciilor veterinare ruse se va încheia un protocol cu ce ar mai trebui refăcut sau modificat şi pe urmă se va semna acest acord prin care vom putea susţine schimburile cu Rusia. Nu pot da un termen, dar noi încercăm să facem acest lucru cât mai repede", a adăugat Daniel Botănoiu.

În ceea ce priveşte reluarea exporturilor pe piaţa chineză, secretarul de stat în MADR a subliniat că a fost semnat deja un acord de principiu între serviciile veterinare din cele două ţări, iar în prezent are loc un schimb de informaţii şi de răspunsuri la întrebările şi chestionare ale părţii chineze. După finalizarea acestora se va semna un memorandum prin care vor putea fi exportate şi în China produse agroalimentare româneşti.

"În noiembrie va fi organizată o misiune economică în China, la care vor participa şi reprezentanţi din MADR, alături de oamenii de afaceri români, ceea ce este foarte important pentru că pe masa Guvernului chinez agricultura există ca o prioritate, atât pe partea de investiţii chineze pe piaţa românească cât şi în ceea ce priveşte prezenţa noastră cu produse pe această piaţă", a mai adăugat reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Un număr de 12 unităţile româneşti de producţie şi procesare carne şi lapte, interesate să exporte pe piaţa rusă, vor fi verificate de specialiştii serviciilor veterinare din Federaţia Rusă, începând din 5 noiembrie 2012.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de ANSVSA, specialiştii Serviciului Federal pentru Inspecţia Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse se vor afla în România, în perioada 5- 16 noiembrie 2012 şi vor evalua un număr de 12 unităţi din industria alimentară din sectorul cărnii roşii, produselor din carne, carne de pasăre, unităţi din sectorul laptelui şi prelucrării produselor lactate.

Sursa AGERPRES

România, prima ţară din Europa care are criterii de evaluare pentru destinaţiile de ecoturism

România devine prima ţară din Europa care a dezvoltat un sistem de recunoaştere a destinaţiilor de ecoturism pe baza criteriilor dezvoltate de Consiliul Global de Turism Durabil (GSTC) şi a Standardelor Europene de Ecoturism (EETLS), după lansarea, vineri, a destinaţiilor de ecoturism şi criteriilor de recunoaştere a acestora.

'Avem o ocazie unică de a ne poziţiona pe piaţa europeană de ecoturism atât din punct de vedere tehnic, prin criteriile de ecoturism, cât şi din punct de vedere imaginii pozitive pe care ecoturismul o poate oferi pe piaţa reală de turism, imagine legată de natura şi de cultura rurală din România. Este o premieră în Europa şi credem că la nivel internaţional suntem prima ţară care are criterii acestea. Anumite microregiuni din România care au pe teritoriul lor şi o arie protejată, un parc naţional, un parc natural împreună cu comunităţile din jurul lor, cu reţeaua de servicii, aici vorbim de pensiuni turistice, de tur operator, de ghizi şi alt gen de servicii, sunt capabile să facă un parteneriat şi să reprezinte acestă zonă', a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România, Andrei Blumer.

El a explicat că destinaţiile ecoturistice sunt zonele geografice unde se poate practica o formă de turism care respectă natura şi tradiţiile locale.

Potrivit reprezentantului AER, ecoturismul reprezintă un instrument excelent de dezvoltare durabilă locală a zonelor rurale din apropierea sau din interiorul ariilor naturale protejate, iar în momentul de faţă din ce în ce mai multe zone se cristalizează ca destinaţii de ecoturism cu o reţea de servicii bine închegată şi infrastructură turistică specifică (Ţara Dornelor, zona Băilor Tuşnad, Ţara Haţegului - Retezat, Pădurea Craiului - Apuseni, Delta Dunării, Podişul Hârtibaciului etc).

În opinia sa, o destinaţie de ecoturism înseamnă în primul rând o imagine verde, o imagine "coerentă" care să fie susţinută de servicii specifice.
De asemenea, o destinaţie de ecoturism înseamnă şi un bun management al deşeurilor şi o bună infrastructură de acces. "Ecoturismul se poate face şi cu infrastructură mai precară din punctul de vedere al calităţii. Toleranţa turiştilor este mai mare", a explicat Blumer.

"Criteriile sunt ca un ghid de bună practică. I se spune unei zone ce trebuie să facă, cine trebuie să facă. Ele urmăresc să dea o linie directoare zonei respective. Criteriile pentru recunoaşterea destinaţiilor de ecoturism au fost elaborate într-un proces participativ într-un grup de lucru interministerial de către Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT) şi Asociaţia de Ecoturism din România (AER), în colaborare cu Ministerului Mediului, Ministerul Agriculturii, ANTREC, WWF România, RNP Romsilva şi UNDP", a spus Blumer.

El a mai menţionat că asociaţia desfăşoară o campanie timp de un an al cărei scop este recunoaşterea unei dimensiuni noi a naturii şi a satului tradiţional din România, o dimensiune economică şi socială.

Tot vineri a fost prezentat prototipul lotcii ecoturistice - un nou model de barcă dezvoltat de Ivan Patzaichin.

  • Publicat în Social

România stă cel mai prost la absorbţia fondurilor europene, dar are stabilitate macroeconomică

România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv a reuşit să intre şi în cartea de istorie, a declarat vineri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, cu ocazia Topului Naţional al Firmelor Private.

Premierea celor mai bune firme a fost organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), la Palatul Parlamentului din Capitală.

"România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv am reuşit să intrăm şi în cartea de istorie. Pe de altă parte, ţara noastră beneficiază de stabilitate macroeconomică, lucru care este foarte important pentru situaţia generală a unui stat. Mesajul pe care doresc să îl transmit din partea domnului prim-ministru Victor Ponta este acela că toate instituţiile statului şi-au fixat ca obiectiv major promovarea creşterii economice, România având nevoie, la ora actuală, de un buget de investiţii, şi nu de un buget de austeritate. Bugetul de investiţii poate stimula creşterea economică şi crearea a noi locuri de muncă", a afirmat Valeriu Zgonea.
Potrivit acestuia, au fost identificate cinci zone-cheie pentru a asigura dezvoltarea susţinută a României.

"Este vorba în primul rând de modernizarea administraţiei, pentru a deveni cât mai flexibilă şi a răspunde nevoilor cetăţenilor. De asemenea, trebuie promovate investiţiile în tehnologia informaţiei şi în sectorul digital, în paralel cu modernizarea agriculturii şi accesul la energie cât mai ieftină. De asemenea, în perioada imediat următoare, vrem să facem un parteneriat între Parlament şi asociaţiile care reprezintă mediul privat, pentru a beneficia de asistenţă bazată pe experienţa din piaţă în procesul de întocmire a noilor proiecte legislative", a mai spus Valeriu Zgonea.

România are în continuare deficit pe zona produselor alimentare

Zona produselor alimentare din România înregistrează în continuare deficit, deşi nu pot spune că suntem nemulţumiţi de cum funcţionează piaţa, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei /CC/, la prezentarea raportului 'Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale 2012'.

'Aprob interesul statului român de a dinamiza agricultura internă, de a face să avem cât mai puţine importuri de produse alimentare. În esenţă, România să ajungă să aibă un sold pozitiv pe comerţul cu produse alimentare, să exportăm mai mult decât să importăm. Situaţia actuală se îmbunătăţeşte, dar avem în continuare un deficit pe zona produselor alimentare', a afirmat Chiriţoiu.

Şeful CC a precizat, totodată, că va analiza propunerea Ministerului Agriculturii referitoare la vânzarea de legume şi fructe numai de origine autohtonă la tarabe, precum şi faptul că, la ora actuală, nu există o problemă concurenţială pe piaţă.

'Ce propun dânşii /MADR, n.r./ vom analiza, dar n-am văzut deocamdată propunerea. Nu pot să vă dau acum un cec în alb pentru ceva ce n-am văzut. Altfel, din punct de vedere concurenţial, nu pot spune că suntem nemulţumiţi de modul în care funcţionează piaţa. Problemele nu sunt de concurenţă aici, ci trebuie utilizate alte pârghii şi politici utilizate. La comercializarea produselor alimentare, cum am zis şi în raport, lucrurile stau relativ bine pentru că avem o cotă în creştere a comerţului modern, avem mulţi operatori faţă de alte state membre şi vedem că preţurile, cel puţin până de curând, erau mai mici în România şi creşteau mai încet decât în restul Europei. Momentan, monitorizăm situaţia în cazul preţurilor din piaţă', a apreciat Bogdan Chiriţoiu.

La jumătatea lunii octombrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a afirmat că una dintre preocupări este asigurarea unor spaţii speciale pentru ca producătorii să îşi poată vinde produse la preţuri decente.

Sursa AGERPRES 

'Ţara Anului' la BioFach 2013 costă România 800.000 euro

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi Claus Rattich, membru al consiliului director al Nuremberg Messe au semnat joi acordul prin care România va fi 'Ţara Anului' la ediţia din februarie 2013 a târgului internaţional de agricultură ecologică.

"Efortul financiar pe care îl va face ministerul pentru aceste eveniment este estimat la 800.000 de euro însă eu cred că acesta se va vedea în primul rând în planul imaginii şi al promovării produselor autohtone şi al schimburilor de experienţă. Noi avem o obligaţie faţă de participanţi de a asigura amenajarea pavilioanelor şi transportul produselor", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la semnarea acordului. Prezenţa României în calitate de "Ţara Anului" reprezintă o oportunitate deosebită pentru agricultura ecologică din România deoarece va exista posibilitatea de a expune produsele pe un spaţiu mult mai mare, dar şi mai multe posibilităţi de promovare.

În ceea ce priveşte procesarea materiei prime ecologice în România, Constantin a precizat vă aceasta a fost sprijinită doar prin măsurile 123 şi 121 din PNDR, iar cei din agricultura ecologică care au accesat aceste măsuri au avut punctaje preferenţiale.

"Din păcate în momentul în care s-a deschis măsura 123, aceasta a fost acaparată de marii procesatori din România cu forţă financiară mult mai mare, iar în anii 2008-2010 când s-au epuizat fondurile agricultura ecologică nu era dezvoltată atât de puternic. Dacă în 2010 erau 3.100 de operatori, azi vorbim de 26.000 de operatori înregistraţi în agricultura ecologică şi de o suprafaţă de 450.000 de hectare. De asemenea, şi zona de procesare era mai puţin dezvoltată, fiind mai mult o afacere de familie. Au intrat uşor pe zona comercială, dar încă nu sunt proiecte foarte mari", a adăugat şeful MADR.

În România consumul de produse ecologice nu este foarte ridicat pentru că puterea de cumpărare este scăzută şi nu se ridică la nivelul Germaniei, iar preţurile sunt ceva mai ridicate decât produsele din agricultura tradiţională.

"Nu avem un consum mare de produse ecologice pe piaţa românească ci mai mult un potenţial uriaş pentru export pentru că în jur de 80% se exportă", a adăugat ministrul Agriculturii.

La rândul său, Claus Rattich, membru al consiliului director al Nuremberg Messe, a subliniat e important faptul că România va fi "Ţara Anului" la BioFach 2013 pentru că ţara are multe de oferit în acest domeniu.

"Sectorul bio al României are multe de oferit, iar oferta ei de consum cuprinde printre altele cereale, plante medicinale şi ciuperci. Suntem încântaţi să întâmpinăm România la cel mai mare eveniment de produse ecologice", a spus Rattich.

Biofach reprezintă cea mai mare expoziţie mondială de produse ecologice, ce se caracterizează prin diversitatea produselor, prin prisma participării în fiecare an peste 2.500 de firme expozante, din peste 90 de ţări, o suprafaţă de expunere de 88.500 metri pătraţi şi peste 44.500 de vizitatori, din care peste 20.000 din afara Germaniei.

Potrivit datelor Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - 'Bio-România", piaţa internă de produse ecologice totalizează în prezent circa 80 de milioane de euro, în timp ce exporturile de astfel de produse sunt estimate la o valoare de 200 de milioane de euro pentru 2011, de două ori mai mare decât în 2010.

La fel ca în anii trecuţi cele mai exportate sunt cerealele, mierea, fructele de pădure şi foarte puţin produsele procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie. Ţările europene sunt principalele pieţe de export ale României pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre ţările care importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, dar şi principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească.

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic a crescut de la 260.000 hectare în 2010 la aproximativ 300.000 de ha în 2011 şi la 450.000 în 2012, dar raportat la suprafaţa agricolă de 9 milioane de hectare este încă o suprafaţă nesemnificativă. Şi numărul operatorilor din agricultura ecologică a înregistrat o creştere de opt ori de la 3.150 în 2010, la peste 26.000 în acest an, cei mai mulţi deţinând însă suprafeţe mici şi animale puţine.

Preţurile terenurilor agricole din România, până la şapte ori mai mici decât în ţările europene

Sectorul agricol românesc rămâne în continuare atractiv pentru investitorii italieni, în condiţiile în care preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene, relevă un raport al Confindustria România privind sectorul agricol autohton.

"În pofida faptului că valoarea terenurilor agricole cu randament ridicat din România a crescut în ultimii ani, preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene. În prezent, un hectar de teren de calitate şi bine irigat ajunge la 6.000 de euro în România, în timp ce în ţările europene dezvoltate preţurile sunt cuprinse între 10.000 - 15.000 de euro pe hectar", se arată în documentul Confindustria România.

Preţurile medii variază de la 1.500 de euro pe hectar la 2.700 euro/hectar, în funcţie de zonă, de gradul de concentrare, de calitatea solului, dar şi de alţi factori.

Analiza Confindustria România estimează că, în următorii ani, cotaţiile terenurilor agricole din România vor continua trendul ascendent. Dacă în 2010, preţul unui hectar oscila între 1.500 şi 2.500 euro, în 2011 au fost vândute terenuri şi cu 4.000 - 5.000 euro pe hectar. În nord-estul şi sud-estul ţării preţurile medii pe un hectar sunt de circa 1.500- 1.600 euro, în timp ce în judeţele limitrofe Capitalei sunt de circa 2.200 - 2.700 euro.

De asemenea, printre avantajele României de care ar trebui să ţină cont investitorii italieni, enumerate în raportul Confindustria România, se numără nu numai valoarea scăzută a terenurilor agricole, ci şi mâna de lucru calificată cu costuri reduse, situaţia geografică favorabilă, fonduri europene structurale şi de coeziune semnificative alocate economiei româneşti şi o politică fiscală competitivă şi stimulatoare pentru investiţiile străine.
Oportunităţile de investiţii în România sunt legate de faptul că doar 56% din suprafaţa agricolă este cultivată, de realizarea unor lucrări mari de infrastructură şi de posibilităţi de folosire a fondurilor europene.

Pe de altă parte, punctele slabe ale României în viziunea Confindustria vizează fragmentarea excesivă a întreprinderilor agricole, lipsa irigaţiilor, mecanizare insuficientă şi risc real de deşertificare din cauza exploatării prea intense a solului.

Constituită in iulie 2003, Confindustria România a devenit patronat recunoscut de către Guvernul român încă din octombrie 2004, ca atare participând la masa tratativelor alături de Guvern şi de sindicate pentru a dezbate problemele importante ale companiilor şi apărând interesele propriilor asociaţi, firme româneşti cu capital parţial sau în totalitate italian. Confindustria se inspiră din sistemul patronal italian, în care se regăseşte, fiind membră a Confindustriei Italia. Actualmente, Confindustria are aproape 700 de asociaţi care oferă peste 130.000 de locuri de muncă.

Sursa AGERPRES

România şi Portugalia vor avea o strategie comună pentru absorbţia fondurilor comunitare destinate sistemelor de irigaţii

România şi Portugalia vor avea o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, care a condus, în intervalul 23 - 25 octombrie, o delegaţie a Ministerului într-o vizită oficială în Portugalia.

'Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţii eficient şi cu un consum redus de energie electrică. Portugalia utilizează tehnologie pentru irigaţii performantă şi mai ales productivă. Practic, la fiecare euro investit în sistemul de irigaţii portughez returnările sectorului sunt de 4 euro pe unitatea investită. Ţinta noastră este aceea de a construi un sistem de irigaţii la fel de performant precum cel portughez, iar investiţia să fie făcută din fonduri comunitare. Acesta a fost şi scopul vizitei noastre. Ne-am întors în ţară cu o realizare importantă - am decis împreună cu omologii noştri portughezi ca România şi Portugalia să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii", a declarat Daniel Botănoiu, într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), remis, vineri, AGERPRES.

În perioada 23-25 octombrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de Daniel Botănoiu a participat la o vizită oficială de lucru în Portugalia organizată în urma discuţiilor purtate cu Ministrul Agriculturii, Mării, Mediului şi Planificării Teritoriale din această ţară. Scopul vizitei a fost acela de a dezbate mai multe teme de interes comun privind implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri comunitare.

Programul vizitei a cuprins o întâlnire bilaterală cu delegaţia Ministerului Agriculturii portughez, condusă de secretarul de stat José Diogo Albuquerque, prezentarea proiectului multifuncţional Alqueva şi o vizită în teren.

Totodată, cei doi oficiali au mai discutat aspecte privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) şi necesitatea unei mai mari convergenţe externe a plăţilor directe. Partea portugheză şi-a exprimat preocuparea privind menţinerea cotelor de lapte după 2014, având în vedere propunerea de eliminare a acestora în noua PAC. La rândul său, secretarul de stat Daniel Botănoiu a subliniat rolul formelor asociative la dezvoltarea sectorului laptelui, dar şi importanţa acestora în toate ramurile agriculturii.

Proiectul Multifuncţional Alqueva este localizat în sudul Portugaliei, în provincia Alentejo, regiune care s-a confruntat cu deficit de apă ceea ce a împiedicat dezvoltarea şi nu a permis modernizarea agriculturii. Proiectul are impact asupra unei suprafeţe de aproximativ 10.000 km2, din 20 de judeţe, ceea ce îl transformă într-un instrument structural şi un motor pentru o serie de activităţi diverse, susţinute într-un proces de dezvoltare integrată. Rezervorul Alqueva are o capacitate de 4.150 hm3 şi acoperă 250 km2 (cel mai mare lac artificial din Europa). Infrastructura aferentă proiectului este în proprietatea statului, iar Întreprinderea pentru Dezvoltare şi Infrastructură din Alqueva (EDIA) este responsabilă cu lucrările de construcţie şi administrarea proiectului.

Sursa AGERPRES

România, ţara anului la Biofach 2013; convenţia va fi semnată pe 1 noiembrie la Bucureşti

Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - 'Bio-România' în parteneriat cu Romexpo va organiza joi, 1 noiembrie, conferinţa internaţională 'Romanian Organic Forum', în cadrul căreia vor fi semnate convenţiile prin care România va fi declarată 'Ţara Anului" la cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume "BioFach - Nurenberg - 2013".

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Asociaţia Bio-Romania, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, va deschide lucrările conferinţei şi va semna convenţiile cu partea germană. De asemenea, organizatorii germani ai târgului de produse ecologice vor prezenta conceptul pavilionului naţional al României pentru acest eveniment.

Pentru prezentarea unor produse bio cât mai diverse la acest târg, Asociaţia Bio România a început o campanie de colectare a informaţiilor de la producătorii români interesaţi să îşi exporte produsele pe pieţele internaţionale, până în prezent 40 de producători fiind interesaţi de participarea la cel acest târg.

Producătorii români certificaţi ecologic se pot înscrie pe site-ul asociaţiei dacă vor să participe la acest eveniment, asociaţia intenţionând să creeze o bază de date cu aceştia.Datele vor fi centralizate şi prezentate într-un catalog şi pe website-ul asociaţiei, care va avea secţiuni în mai multe limbi de circulaţie internaţională. "În acest fel, clienţii şi participanţii la târgul din Germania vor avea informaţiile necesare unei eventuale colaborări", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu.

În fiecare an în luna februarie are loc cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume, în Nuremberg, Germania. BioFach are loc sub patronajul IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor din Agricultura Ecologică) şi împreună cu BÖLW (Federaţia Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizaţie naţională susţinătoare. Astfel, BioFach garantează calitatea constantă a produselor expuse prin criterii stricte de admitere. BioFach este prezent pe 5 continente cu propriile sale evenimente în Japonia, Statele Unite ale Americii, America de Sud, China şi India. România a participat pentru prima dată cu pavilion naţional la Biofach în anul 2007.

Conferinţa internaţională Romanian Organic Forum, desfăşurat la 1 noiembrie, îşi propune să aducă împreună operatorii din agricultură ecologică, alături de specialişti reputaţi din ţară şi străinătate, pentru a face cunoscute ultimele tehnologii utilizate în sistemul agriculturii ecologice, strategiile de marketing, legislaţia din domeniu precum şi viziunea viitoarei Politici Agricole Comune în domeniul agriculturii ecologice.

Conferinţa este organizată astfel încât să aducă publicului noi idei, informaţii şi metode de a atinge succesul demarării unei afaceri în sistem ecologic, la eveniment fiind aşteptaţi experţi din România, Polonia, Ucraina, Germania, Austria şi Sri Lanka.

Potrivit Bio-România, interesul consumatorilor faţă de produsele ecologice este în continuă creştere în Europa şi în lume, iar România se aliniază în prezent la acest trend.

"Această creştere se referă atât la consumul de produse ecologice de pe piaţa internă, cât şi la producţia şi exportul de produse ecologice neprocesate. Mulţi operatori români din agricultura ecologică (fermieri, procesatori şi comercianţi) au remarcat această dezvoltare şi paşii făcuţi deja în organizarea acestei pieţe, devenind interesaţi de producerea de produse ecologice", a precizat preşedintele Bio-România.

Anul 2000 a fost anul în care s-a putut vorbi oficial despre agricultura ecologică în România, fiind anul în care s-a adoptat cadrul legislativ şi când s-au înregistrat oficial 17.000 ha de terenuri certificate ecologic. În 2012, suprafaţa cultivată în sistem ecologic a depăşit 350.000 de hectare.

În urma demersurilor făcute de Asociaţia Bio - România către Ministerul Agriculturii pentru solicitarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană fermierilor care practică agricultura ecologică, după anul 2010 numărul de fermieri înregistraţi oficial a crescut fără precedent, România devenind ţara cu cea mai mare creştere a fermierilor ecologici din lume. Dacă în 2010 erau oficial înregistraţi 3.300 de operatori în agricultura ecologică, în anul 2011, numărul acestora a ajuns la peste 10.000, iar în 2012 au fost înregistraţi la Ministerul Agriculturii peste 24.000 de operatori.

Romanian Organic Forum se va desfăşura în cadrul celui mai mare târg de Agricultură şi Industrie Alimentară - INDAGRA. Pe durata conferinţei va fi organizată şi o miniexpoziţie de prezentare a produselor ecologice.

Sursa AGERPRES

UE alocă României peste 55 de milioane de euro în cadrul programului destinat ajutării persoanelor defavorizate

Uniunea Europeană alocă României 55.880.716 euro pentru programul pe 2013 privind produsele alimentare destinate persoanelor celor mai defavorizate. Suma totală acordată în cadrul acestui program este de 500 de milioane de euro, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Alocarea acestor fonduri a fost aprobată joi de Comitetul de gestionare a organizării comune a pieţei unice. Se aşteaptă ca peste 18 milioane de persoane din 19 state membre ale UE să beneficieze de bugetul de 500 de milioane de euro disponibil pentru persoanele cele mai defavorizate.

Cea mai mare sumă - 98.269.857 de euro - revine Italiei, urmată de Spania (85.618.342 euro), Polonia (76.924.105 euro) şi Franţa (71.367.188).

Acesta este ultimul an de existenţă a programului în forma sa actuală, cu finanţare în cadrul PAC. Noi propuneri pentru un program mai vast, mai flexibil, mai strâns legat de politica de coeziune socială vor fi prezentate la sfârşitul acestei luni, sub responsabilitatea Comisarului UE pentru afaceri sociale, Laszlo Andor.

'Putem fi mândri de ceea ce s-a realizat de-a lungul anilor cu ajutorul acestui program, dar a sosit momentul să ne gândim la cele mai bune modalităţi de a răspunde în viitor la nevoile persoanelor celor mai defavorizate din UE', a declarat joi comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş, citat în comunicatul publicat pe site-ul Comisiei.

Potrivit acestuia, Comisia a propus rezervarea unui buget de 2,5 miliarde de euro în propunerea sa de buget pentru perioada 2014-2020 pentru programul de ajutorare a persoanelor celor mai defavorizate, care îi va succeda actualului program. Deoarece se încadrează mai bine în obiectivele de reducere a sărăciei în UE, această finanţare este prevăzută în cadrul politicii de coeziune social, şi nu în cadrul PAC.

Programul UE de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din comunitate funcţionează din decembrie 1987. Se estimează că peste 18 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul programului.

Comisia elaborează în prezent propuneri concrete pentru modelarea viitorului program în cadrul politicii de coeziune socială, care urmează să fie publicate în data de 23 octombrie.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS