E la mare modă printre tineri, mai ales, să apară la volanul unui bolid de lux. În schimb, pentru doi frați din Piscu, Samuel și Sacha Vlad, satisfacția e incomparabilă la volanul unui tractor de ultimă generație, dotat cu sistem GPS. Ambii ingineri agronomi administrează împreună cu tatăl lor o fermă de 2.000 ha în județul Galați. Astfel, o zi toridă de muncă în câmp poate deveni pentru cei doi tineri mult mai relaxantă în cabina cu aerul condiționat pornit, folosind agricultura de precizie sau chiar autoghidarea.

Flotă modernă cu ajutorul fondurilor europene

„Ferma pe care o administrăm este una vegetală și ne concentrăm pe cultura mare (grâu, orz, rapiță, porumb și soia). Am accesat fonduri europene în anul 2008, astfel am reușit să ne achiziționăm o flotă variată de utilaje. Eu și fratele meu am ales împreună acest domeniu din dorința de a duce mai departe afacerea de familie“, adaugă inginerul agronom Samuel Vlad.

Salvarea: sistemele de irigații

În ultimii ani, frații Vlad s-au concentrat pe tehnologizarea fermei. „Începând din anul 2015, ne-am axat foarte mult pe sisteme de irigații, fie prin pivoți, tamburi sau picurare. Totodată, am implementat în fermă GPS-ul cu autoghidare pe toate utilajele. Desigur, mai avem de lucrat la acest aspect și sperăm să implementăm cât mai multe tehnologii. Agricultura este un domeniu fascinant și foarte frumos, dar în același timp este foarte dificil și stresant, dar prin muncă, răbdare și ambiție se obțin rezultate formidabile“, încheie Samuel Vlad, masterand în cadrul Facultății de Agricultură USV Iași.

Ce doi au absolvit Facultatea de Agricultură Iași, specializarea Ingineria și managementul afacerilor agricole, în anul 2023, iar din toamnă au început studiile de masterat, tot în cadrul aceleiași facultății, specializarea Tehnologii agricole moderne.

Beatrice Alexandra MODIGA

Câţi dintre voi îşi doresc să consume alimente sănătoase? Denisa-Petronela Milea din Tecuci, județul Galați, şi-a dorit foarte mult acest lucru de mic copil, ceea ce a şi motivat-o să se gândească serios la un business în legumicultură. Aici, pământul este îngrijit cu suflet, motiv pentru care tânăra vrea să ducă mai departe tradiţia familiei, fapt care a determinat-o în urmă cu patru ani să urmeze studiile universitare de licență la Facultatea de Agricultură din Iași.

„Supermarketurile umbresc producătorii locali“

În ultimii ani, legumicultura a evoluat, s-a dezvoltat şi a devenit de interes pentru că oferă multe perspective de business pentru tineri. Ca în orice alt domeniu, succesul se măsoară în rezultate, iar pentru rezultate este nevoie de inspiraţie și know-how, specifică tânăra din județul Galați.

„Împreună cu părinții mei dețin o mică afacere legumicolă înființată în anul 2007, reprezentată de două solarii și care, în ciuda faptului că nu se extinde pe o suprafață foarte mare, rezistă și dă randament și în prezent. Aș vrea să pun accent pe încurajarea consumului local de la toți micii producători din țara noastră, care fac eforturi foarte mari pentru a se menține pe piață din cauza marilor supermarketuri care ne umbresc și care ar dori ca noi, micile afaceri tradiționale, să dispărem puțin câte puțin. Cu toate acestea, afacerea noastră mică de familie a rezistat datorită legumelor de calitate și faptului că le oferim clienților noștri siguranța pe care nu mulți le-o pot oferi, respectiv aceea de a consuma un produs natural și sănătos.“

Tânăra inginer agronom a ales acest domeniu pentru că din copilărie a luat contact cu agricultura, iar pe viitor își dorește să continue pe partea de legumicultură la nivel dezvoltat.

„Altceva mai potrivit pentru mine nu există, agricultura nu numai că este o ramură esențială pentru existența noastră, ci este și un domeniu unde poți să te dezvolți în permanență“, a specificat tânăra gălățeancă Petronela-Denisa Milea.

Cultivarea legumelor în sistem protejat

În contextul în care consumul de legume proaspete, pe întreaga perioadă a anului, a crescut, cultivarea acestora în spaţii care să le protejeze de frig şi intemperii a devenit o necesitate, pentru asigurarea recoltelor bogate şi de calitate nu doar în perioada în care se produc, ci şi în extrasezon

Beatrice Alexandra MODIGA

Andrei Ștefan Hahuie, un tânăr de 25 ani din Galați, student la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare, specializare Zootehnie, în anul I, a ales această facultate din simplul motiv că îi plac foarte mult animalele, pasiune pe care a avut-o de mic copil întrucât mare parte din timp și-l petrecea la țară.

Prioritatea tânărului student la Zootehnie

„Îmi doresc ca în viitor să ajung cel mai bun în ale zootehniei, atât din perspectiva exemplarelor pe care le voi deține în fermă, cu care mi-ar plăcea să și particip la concursuri, expoziții, cât și al comercializării produselor agroalimentare pe piața din România, care în momentul de față este sufocată, aș putea spune, de produse din export. Cumva aș vrea să implementez românilor acest obicei pe care-l au țările arabe, Turcia, Grecia, de a consuma carne de oaie și în afara Sărbătorilor Pascale“, specifică fermierul.

În trecut a lucrat ca polițist, doar că, din motive personale, a demisionat și a decis să intre în business-ul de familie, ocazie cu care a deschis atât un atelier de mobilă cu un prieten bun, cât și ferma de ovine pe care o deține.

„Deocamdată nu am de ce să mă plâng. Într-adevăr, îmi ocupă mare parte din timpul pe care alții l-ar aloca plimbărilor, odihnei, însă atunci când chiar găsești o pasiune într-o meserie pot spune din propria experiență că nici nu realizezi câte ore aloci respectivei activități. Uneori, duminica, când teoretic ar trebui să mă relaxez, chiar dacă sunt «la zi» cu treburile fermei, parcă tot nu am stare acasă și cumva găsesc un motiv pentru a face o plimbare ca să-mi văd animalele. Cred că, de fapt, acesta este secretul în orice meserie pe care o practicăm. Să iubești ceea ce faci! Chiar dacă, de-a lungul celor trei ani de când mă ocup de managementul fermei, m-am lovit de multe obstacole, tot sunt convins că încă n-am aflat toate «secretele» despre creșterea unui animal, furajarea eficientă a acestuia, valorificarea produselor alimentare provenite de pe urma lor, motiv pentru care am aplicat la această facultate tocmai din dorința de a fi pus la curent cu toate informațiile din acest domeniu, într-un cuvânt pentru a deveni cel mai bun. În perioada liceului nu am luat prea mult contact cu animalele, doar ocazional, neavând în plan să mă ocup cu asta în viitor. Veneam la țară, la fermă, însă nu m-am gândit niciodată că viața mă va duce în această direcție. Cumva îmi uitasem această pasiune pentru animale, condus de gurile care spuneau doar că e greu, că este muncă multă. Însă, cumva am speranța că nu voi simți aceste greutăți și că rezultatele materiale nu vor întârzia să apară, adaugă tânărul crescător gălățean.“

Fermier cu rasa Țigaie ruginie

„Cu timpul, am realizat că gândul meu este numai la animale, motiv pentru care am ales să mă dedic în totalitate creșterii acestora. În prezent, am un efectiv de cca. 600 de capete din rasa Țigaie ruginie. Am optat pentru această rasă deoarece este una dintre cele mai vechi rase autohtone, fiind printre cele mai rezistente și, totodată, nepretențioase rase de oi, cu un randament bun și la miei, dar și productive din punctul de vedere al laptelui raportat la condițiile mai grele de pășunat“, încheie Andrei Ștefan Hahuie, student la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale.

Beatrice Alexandra MODIGA

Hibrizii de rapiță Pioneer au oferit producții ridicate și în județele Brăila și Galați, motiv pentru care Corteva Agriscience a desemnat mai mulți fermieri campioni. Unii dintre ei și-au exprimat mulțumirea cu privire la producția obținută și au împărtășit secretele din fermă în cele ce urmează.

Primul fermier campion din această zonă este domnul Bogdan Nicușor, care a ales hibridul PT298/Agile și a recoltat 4.170 kg/ha. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Tudor Vladimirescu, județul Brăila, lucrează 300 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după orz. „Terenul a fost dezmiriștit, apoi am arat și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat la început de septembrie, atunci am și fertilizat cu sulfat de amoniu – 200 kg/ha. Toamna a fost fără tratamente, în schimb în primăvară am avut mai mult intervenții. Prima, în data de 10 martie, cu insecticidul Inazuma, aminoacizi și îngrășământ foliar pe bază de azot. Apoi, în jurul datei de 23 martie, am administrat azot – 125 kg/ha, după care, pe 7 aprilie, am administrat al doilea tratament cu fungicid, regulator de creștere și insecticid de contact. La final de aprilie am mai aplicat un insecticid sistemic și unul de contact; pot spune că a fost o intervenție esențială. Ultima intrare în cultură a fost cu îngrășământ, respectiv 125 kg/ha de azot la începutul lunii mai. Cultura a fost în neirigat, am avut noroc de ploi la momentul potrivit, iar producția a fost bună. Cât despre hibridul PT298, pot spune că am fost mulțumit, l-am ales și în această toamnă pentru 30 ha, iar pentru 15 ha am ales hibridul PT315“, a declarat fermierul campion.

bogdan nicusor

Tot în județul Brăila, în localitatea Gropeni, își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, domnul Marian Cireașa. Acesta lucrează 600 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după culturi de grâu și fasole. A ales hibridul Pioneer PT298/Agile și a obținut o producție de 4.070 kg/ha. „Terenul a fost arat, fertilizat cu 180 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0, apoi am discuit, am intervenit cu combinatorul și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă, acolo unde am putut iriga, am udat de două ori – 22 l/ha și am aplicat un insecticid. Apoi, în primăvară, am administrat un fungicid, un insecticid la intrarea în vegetație. A doua intrare, tot cu insecticid și fungicid, a avut loc la apariția butonului floral, după care am fertilizat cu azot – 150 kg/ha și am mai udat o dată, aproximativ aceeași cantitate de apă – 22 l/ha. Am avut acest hibrid și anul trecut, îl aleg și pentru această toamnă pentru că am fost mulțumit de producția obținută“, a precizat domnul Marian Cireașa. 

cireasa marian

Un al fermier campion din județul Galați este domnul Cornel Basalic. Acesta lucrează 264 ha, dintre care 100 ha au fost destinate în acest an culturii de rapiță, iar hibridul Pioneer PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit acestuia o producție de 4.080 kg/ha. „Am semănat acest hibrid după cultura de grâu, astfel că terenul a fost arat la adâncimea de 30-32 cm, apoi, după 1-2 zile a fost discuit. Semănatul a avut loc în 20 august și am fertilizat cu îngrășăminte complexe 200 kg/ha. În toamnă am aplicat un insecticid, iar în primăvară, pe 8 martie, am administrat 150 kg/ha de uree; în jurul datei de 15 martie, la începutul alungirii tijei, am administrat primul tratament cu fungicid și insecticid, iar ultimul tratament a constat în aplicarea unui fungicid cu trei substanțe active și insecticide sistemice și de contact, la apariția butonului floral. A fost un an bun și în precipitații, iar hibridul s-a comportat foarte bine, este rezistent la boli și nu am întâmpinat probleme cu el“, a afirmat fermierul campion. Acesta a mai adăugat că pentru această toamnă a ales hibrizii Pioneer PT303, PT314, PT315, fiecare pentru câte 30 ha și PT298 pentru 10 ha.

basalic cornel

Domnul Dumitru Păun, din localitatea Chiraftei, județul Galați, a devenit fermier campion datorită hibridului PT303 Sclerotinia Protector, care i-a oferit o producție medie de 3.860 kg/ha. „Lucrez 800 ha, rapiță am avut pe 158 ha și am semănat după grâu. După recoltatul grâului am pregătit terenul corespunzător cu Tiggerul și Jokerul și am semănat în perioada 10-15 august. În toamnă am avut o singură intervenție în cultură cu un insecticid și un erbicid. Am fertilizat doar în primăvară, mai întâi cu 286 kg/ha de uree și apoi cu azot – 100 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele de primăvară, am administrat un fungicid, un îngrășământ foliar și insecticidul Inazuma. Am recoltat în perioada 24 iunie – 5 iulie și pot spune că a fost un an bun pentru rapiță“, a declarat domnul Păun. Acesta a mai precizat faptul că a fost foarte mulțumit de hibridul PT303 și intenționează să semene în această campanie cca 200 ha cu rapiță.

paun dumitru

În localitatea Brănești, din județul Galați, își desfășoară activitatea următorul fermier campion, domnul Ilie Banu. Acesta lucrează 800 ha de teren. A semănat rapiță pe 155 ha, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit 3.800 kg/ha. „Am semănat acest hibrid după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul în 2-3 treceri și combinatorul, apoi am semănat după data de 20 septembrie. În toamnă nu am administrat nimic, iar în primăvară am fertilizat cu azot 200 kg/ha, am administrat și două tratamente formate din fungicid, insecticid și îngrășământ foliar, primul a fost administrat înainte de îmbobocire și al doilea la scuturarea florilor. Aceasta a fost toată tehnologia, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie“, a punctat fermierul campion. În această campanie domnul Banu intenționează să semene rapiță pe 200 ha.

banu ilie

Mădălina Sîrghie este o fată cu păr de aur, ochi superbi și mai ales o tânără foarte curajoasă din comuna Negrilești, județul Galați, care administrează o întreprindere familială în domeniul agriculturii cu cca 330 de hectare în arendă și teren proprietate personală, alături de părinți.

Tânăra este pasionată de agricultură. Cu teoria este bine pusă la punct, iar la partea practică Mădălina nu stă la birou, ci se perfecționează sub îndrumarea tatălui său și a mamei, mulțumiți că au pe mâinile cui să lase moștenire ferma. Când vine vremea lucrărilor agricole o vezi conducând tractorul, semănătoarea sau alte utilaje agricole moderne deoarece, începând cu anul 2016, a accesat fonduri europene în valoare de 525 mii de euro.

Fermierul „i-a luat soției o bijuterie“

Un motiv în plus pentru care tânăra fermieră și-a dorit să continue ce a început familia ei a fost să nu plece din locul în care s-a născut.

„Părinții mei, născuți și crescuți în mediul rural, probabil li s-a întipărit dragul de glie în suflet și de aici a pornit totul. Sunt singurul copil la părinți, iar pasiunea pentru agricultură mi s-a transmis mie. În prezent dețin o întreprindere familială ce îmi poartă numele, alături de părinții mei. Începuturile au fost grele și anevoioase. Neavând istoric în domeniu, a fost destul de greu, dar cu muncă și perseverență mama și tatăl meu au reușit. Acum eu trebuie să duc mai departe acest business și să îi fac mândri, să le demonstrez că toate eforturile și sacrificiile lor nu au fost în zadar. Tatăl meu și-a achiziționat primul tractor în anul 1999, era un U445 cu motor de buldozer, pe care l-a lustruit și montat cu măiestrie și dedicare, alături de mama mea. Ușor, ușor, au început a lucra teren, iar în 2005 au accesat fonduri prin proiectul SAPARD și au achiziționat primul tractor performant, un Case de 135 cp cu plug, sau cum ar spune fermierii «i-a luat soției o bijuterie» pentru că mama mea a pus „stăpânire“ pe tractor, efectuând diverse lucrări de pregătire a terenului. Apoi, în 2016 am accesat fonduri europene în valoare de 525 mii euro, plus alte utilaje agricole. Am achiziționat 1 tractor cu încărcător frontal și cupă, 1 tractor cu plug, combină cu heder de păioase și cărucior transportor, mașină de erbicidat, semănătoare de plante prășitoare, cultivator, disc. Toate acestea le folosim pentru efectuarea tuturor lucrărilor necesare pentru înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor. De la an la an, tehnologia în agricultură avansează, iar achiziționarea acestor utilaje nu face decât să ușureze munca fermierului“, ne specifică Mădălina Sîrghie, fermier de succes în comuna Negrilești, județul Galați.

2022 - un an tragic

Culturile agricole de bază ale familiei Sîrghie sunt rapița, grâul, floarea-soarelui și porumbul.

„După cum spuneam, lucrăm o suprafață de 330 ha. Avem aproximativ 50 ha în proprietate, iar restul este luat în arendă. Avem ani în care mai schimbăm câte ceva și punem orz, triticale, mazăre, avem și lucernă, iar în urmă cu 2 ani am încercat și cultura de coriandru. În 2022 am avut parte de un an tragic, am vrea să rămână doar o amintire neplăcută. Cu toții ne-am lovit de costuri foarte ridicate la inputuri. Eu zic că am fost destul de cumpătați și nu ne-am avântat mai mult decât era cazul. Am reușit doar la cultura de grâu și rapiță să mai adunăm câte ceva, în timp ce culturile de floarea-soarelui și porumb au fost distruse în totalitate de seceta excesivă. În 2023 sperăm la mai bine. Momentan culturile de toamnă arată destul de promițător, iar noi facem tot ce ne stă în putință pentru a beneficia de producții satisfăcătoare, însă vom vedea și ce ne mai rezervă precipitațiile“, adaugă tânăra gălățeancă.

Ca să începi de la zero în agricultură trebuie să ai noroc

Pe viitor, Mădălina își dorește să mai acceseze încă un proiect, tot pentru îmbunătățirea și modernizarea fermei.

Sarghie

„În ziua de astăzi este foarte greu să pornești de la zero. Prețurile de achiziție a inputurilor sunt foarte mari, ca să nu mai vorbim de achiziționarea utilajelor. Sunt mult prea multe condiții de respectat pentru accesarea fondurilor europene. Deși cei sus-puși sunt de părere că oferă ajutor pentru mulți fermieri, doar noi știm de câte avize, hârtii, aprobări, atestări și drumuri este nevoie să poți face asta. Agricultura, după cum bine știm cu toții, este principala ramură a economiei românești. Cu toate acestea, nu este valorificată cum trebuie. Un bun exemplu îl avem anul acesta: exporturile Ucrainei și renunțarea taxei vamale au pus în cap prețurile cerealelor.“

Poate că, dacă tânăra din Negrilești, județul Galați, nu era crescută în acest mediu nu s-ar fi îndreptat spre agricultură.

„Momentan nu pot spune că sunt în totalitate implicată în atribuțiile fermei. Am noroc cu părinții mei, care sunt oamenii de bază. Eu și soțul meu suntem mici ucenici în această fermă, însă sperăm să putem duce mai departe tot ce mama și tata au început, iar pe viitor mi-ar plăcea să dezvolt mult mai mult ferma. Acum depinde și de oportunitățile pe care ni le vor aduce timpul“, încheie Mădălina Sîrghie, tânăra fermieră din județul Galați.

Beatrice Alexandra MODIGA

În apropierea celui mai mare bazin legumicol din România, comuna Corod, județul Galați, Mădălina Tenie este una dintre puținele femei fermier din sud-estul României, care de câțiva ani se ocupă de afacerea părinților legumicultori.

Mădălina face parte din tânăra generație de legumicultori care vrea să aducă un suflu nou acestui domeniu, tot mai dezvoltat în ultimii ani.

„Totul a început în anul 1990, când părinții mei s-au apucat să cultive legume în câmp, pe suprafețe mici. După aproximativ 2 decenii au fost construite primele solarii. Numărul acestora a crescut de la an la an, ajungând astăzi la suprafața de 1 ha de solarii destinate culturilor legumicole. Pe lângă solarii avem și o suprafață de 1.2 ha de teren în câmp. Solariile sunt construite pe structură din lemn de salcâm și brad, dar avem și un solar cu structură metalică, toate fiind acoperite cu folie de polietilenă“, adaugă Mădălina Tenie.

O metodă eficientă de a cultiva plante fără sol în spații protejate

Pe viitor, tânăra gălățeancă își dorește să construiască sere hidroponice, pe suprafețe mult mai mari.

„Cultura hidroponică se practică în întreaga lume, această metodă reprezentând de fapt modalitatea modernă de cultivare a plantelor fără a folosi solul ca mediu de înrădăcinare și hrană, fiind o metodă de cultură intensivă în agricultura modernă, folosind o tehnologie foarte avansată“, mai spune tânăra cultivatoare.

Gălățeanca a ales horticultura din pasiune pentru plante. „Am crescut printre legume, iar după absolvirea liceului am obținut calificarea de tehnician horticultor. Cea mai mare provocare în acest business este obținerea de produse de calitate și valorificarea lor pe piață. La noi în familie este valabilă sintagma «o nouă zi, o nouă provocare». Celor care doresc să înceapă o afacere în acest domeniu le recomand să se gândească de 2 ori înainte deoarece plantele au nevoie de multă îngrijire, iar o mare parte din timp trebuie dedicat lor“, specifică Mădălina Tenie.

Tot mai mult comune au prins gustul afacerii

Comuna Corod din județul Galați se află la doar 12 km de bazinul legumicol Matca, unul din cele mai mari și mai cunoscute bazine legumicole din România. O șesime dintre solariile din România se găsesc la Matca. Cifrele indică faptul că la nivel național sunt aproape 5.000 de hectare de solarii, dintre care 800 de hectare se găsesc în Matca.

Mai nou, tot mai mult comune din zonă (aflată în imediata apropiere a orașului Tecuci) au prins gustul afacerii cu legume în spații protejate, așa că solariile din Matca, Corod, Cudalbi, Drăgănești și Comeşti acoperă circa 1.000 de hectare, deci cam o cincime din suprafața cultivată „sub folie“ în România.

Beatrice Alexandra MODIGA

Deși multe zone rurale sunt aproape goale din cauza numărului mare de tineri plecaţi în străinătate pentru a-şi găsi un rost şi a avea un trai mai bun, la Matca, județul Galați, tot mai mulți tineri par legaţi de glie. Şi totul datorită pasiunii pentru legumicultură, dar şi a unei datorii faţă de înaintaşi de a menţine tradiţia. De la un capăt în celălalt al comunei, aproape că nu există casă fără măcar un solar sau familie fără câteva hectare în câmp cultivate cu legume. Matca este o adevărată „ţară“ a solariilor şi legumelor.

Realizarea unui solar, investiție de 20.000 euro

Geanina Negruț, o tânără din Matca, vrea să ducă businessul familiei la un alt nivel prin modernizare și tehnologizare. Tânăra de 21 de ani se ocupă de legumicultură de când se ştie. Tatăl, bunicul şi înaintaşii săi au cultivat legume și nici nu se gândeşte să facă altceva sau să rupă lanțul acestei tradiții de legumicultori.

„Am studiat la Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, profilul Horticultură, iar în urma studiilor am obținut diploma de tehnician horticultor. Acest lucru m-a convins mai ușor să aleg acest domeniu“, adaugă tânăra legumicultoare. În anul 1996 familia Negruț a început să cultive legume în câmp pe o suprafață mică, însă din anul 2000 au început să cultive plantele în solar.

„Primul solar a fost realizat pe o suprafață de 15 ari. De la an la an ne-am extins, iar în prezent avem un hectar de solarii unde cultivăm legume. Noi ne bazăm în special pe cultura de tomate, ardei și castraveți. Solariile sunt înființate din fonduri proprii și sunt realizate din structură de lemn, salcâm și brad, acoperite cu folie de polietilenă. Costurile pentru realizarea unui solar sunt destul de mari, având în vedere că toate materialele de construcție s-au scumpit în ultimii ani“, mai menționează aceasta.

Uneori trebuie să o iei de la capăt

În anul 2020, din cauza unui fenomen meteorologic extrem, un solar ce se întindea pe o suprafață de 30 ari a fost pus la pământ cu tot cu cultură, dar cu toate acestea familia Negruț a continuat cu capul sus.

„A trebuit să trecem peste acest necaz și să ridicăm de la zero construcția. Realizarea noului solar a costat 20.000 euro. Legumele obținute sunt ambalate și vândute en-gros în piața de legume din comună“, mai spune tânăra legumicultoare. Pe viitor, Geanina Mădălina Negruț dorește să își înființeze propriile solarii pe structură metalică.

„Vreau să duc afacerea familiei cât mai departe, dar și să îmi înființez o plantație pomicolă. Recomand acest domeniu deoarece este ceva de viitor, legumicultura nu va dispărea niciodată. Va fi greu la început, dar rezultatele se vor obține în timp“, încheie Geanina Mădălina Negruț, tânăra legumicultoare din Matca, județul Galați.

Mai multe solarii decât case

În comuna Matca, județul Galați, se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole din Regiunea Moldovei. Oricine ajunge aici observă cât de multe solarii sunt. S-ar putea spune că sunt mai multe solarii decât case. Matca este cel mai mare bazin legumicol din țară și una dintre cele mai mari localități din județ, cu peste 1.000 ha de solarii și 2.000 ha cu culturi în câmp. Legumicultorii de aici se ocupă de cultivarea legumelor din tată-n fiu şi spun că au „sacrificat“ cantitatea în favoarea calităţii. Pentru oamenii din Matca cultivarea legumelor reprezintă supravieţuirea, dar şi o pasiune care-i ţine legaţi, de generaţii întregi, de brazdă. În pieţele din judeţul Galați, legumele cultivate de oamenii din această comună sunt cele mai căutate. Fermierii au ajuns să aibă „abonaţi“ an de an la roşii, castraveţi, ardei sau cartofi. În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri horticultori care sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. În plus, fondurile europene în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Să învăţăm să ne producem singuri fructele, legumele

Andra-Andreea Rarinca cultivă în ferma familiei din comuna Matca, județul Galați, o suprafață de 0,5 ha de culturi legumicole în solarii. Aceasta spune că vede în horticultură un domeniu de viitor.

„Ai foarte multe opţiuni pe viitor. În principiu, ar trebui să învăţăm să ne producem singuri fructele, legumele şi să avem o rată mai mică de import“, a spus tânăra, mărturisind că şi pe ea o „urmăreşte“ gustul legumelor cultivate de părinți în propriile solarii.

Totul a început în anul 1998, când părinții tinerei s-au apucat să cultive legume în solarii și câmp, la început pe o suprafață mai mică.

„Solariile sunt construite pe structură de lemn de brad și salcâm, acoperite cu folie de polietilenă. Construirea a 10 ari de solar realizat pe structură de lemn costă în jur de 30.000 de lei și are o durată de 10 ani, dar cu 2-3 reparații între timp. În cazul celor cu folie de polietilenă, aceasta la cel mult 5 ani trebuie înlocuită cu alta nouă“, adaugă tânăra.

Cei care doresc să înceapă o afacere în acest domeniu trebuie să se gândească de mai multe ori deoarece sunt costuri mari, iar plantele au nevoie de îngrijire în permanență, adaugă Andra-Andreea Rarinca.

„Anul 2020 a fost cel mai greu pentru legumicultori deoarece o furtună a făcut pagube mari de mii de euro în doar câteva minute, spulberând mai multe solarii. După acest dezastru a trebuit să o luăm de la zero. Pe viitor îmi doresc să lucrez tot în domeniul legumiculturii, să îmi înființez propriile sere, mai rezistente, și să folosesc o tehnologie mai avansată.“

Când vorbim despre marfă perisabilă, aşa cum sunt ouăle de găină, nu-i deloc uşor să produci mult, să vinzi în timp real şi să mai câştigi şi bani buni din asta. De 12 de ani, Mihail Ovidiu Vechiu, inginer zootehnist, absolvent al Facultății de Zootehnie de la Iași, promoția 2008, reuşeşte să facă din SC Condor Matca SA cea mai mare fermă avicolă din judeţul Galați. Aici se obține de la găinile din rasa Lohmann Brown 50 milioane de ouă/an, ouă cu coajă maro.

Structura unității și caracteristicile rasei

„Ne aflăm la societatea comercială SC Condor Matca SA, din localitatea Matca, județul Galați, la o fermă de găini ouătoare. Societatea a fost preluată de acționari în anu+l 1991, ulterior fiind dezvoltată și modernizată cu fonduri europene în anul 2007. Apoi au mai deschis încă o fermă de 40.000 de capete. Cea în care ne aflăm acum este sediul central reprezentat prin hala de creștere tineret cu o capacitate de 80.000 de păsări, 3 hale de creștere și cazare a găinilor ouătoare cu o capacitate de 35.000 fiecare. Există și o magazie de sortare și ambalare a ouălor. În fiecare an producem 50 milioane de ouă, dar cantitatea poate varia în funcție de schimbarea seriilor de tineret cu cele bătrâne. Procentul ouălor produse poate fluctua“, ne spune înginerul zootehnist. Caracteristicile rasei crescute în această fermă sunt viabilitatea foarte bună și un procent de 96% în vârf de ouat. Păsările mențin un platou mai lung și un descendent la 55 de săptămâni – până la 77 de săptămâni, atunci când le scoatem de la ouat. Producția este contractată de firmele românești; expediem foarte mult la București, Suceava, în zona Moldovei, avem și în Ardeal diferite contracte.“

În vizita noastră la ferma de găini ouătoare, inginerul zootehnist ne-a arătat o hală de găini ouătoare în vârstă de 23 de săptămâni care „mai au până să ajungă în vârful de ouat“. Ne-a fost prezentată, de asemenea, bateria de creștere a găinilor ouătoare, cușca de cazare cu adăpătorile și jgheabul de furajare. Am asistat la colectarea ouălor din hală. Acestea sunt transportate pe o bandă automată până la magazia de colectare. În magazia de sortare ouăle sunt atent analizate. „Cu ajutorul mașinii de sortare, cu o capacitate de 25.000 de ouă/oră, ouăle sunt sortate în funcție de categorie, respectiv S, M, L, XL și XXL.“

Cum funcționează tehnologia implementată în fermă

Automatizarea este punctul forte al unei unități și aceasta asigură o rentabilitate pe măsură și în ferma de la Matca. Un alt avantaj este că o parte dintre furaje este obținută în ferma vegetală proprie. Acest lucru ajută la asigurarea producției scontate. „Apă au la discreție, cărucioarele de furajare, alimentate dintr-un buncăr exterior, sunt programate automat. În general, cărucioarele au o cantitate de hrană suficientă pentru 3-5 zile. Acestea se umplu automat, pornesc din oră în oră și lasă hrană în jgheabul de furajare. Cantitatea de furaj necesară unei păsări variază în funcție de vârsta ei, dar pornește de la 85-90 de grame și ajunge, când găinile sunt adulte, până la 120 de grame/cap de pasăre/zi. Furajele le producem noi, avem și terenuri proprii, dar și arendate în jur de 300 ha. Producem în principal porumb și grâu, iar restul materiei prime o procurăm de pe piața liberă. Costul furajului în prețul final al oului este de 70%, restul de 30% reprezintă celelalte cheltuieli, logistică, curent, salarii, carburanți“, încheie Mihail Ovidiu Vechiu.


  • „Am fost încă de la început șef de fermă în ferma-fiică. Am învățat ușor, ușor ce înseamnă creșterea găinii ouătoare. Facultatea te pregătește teoretic, dar practica o înveți la locul de muncă pentru că acolo te confrunți cu diferite situații sau probleme cărora trebuie să le faci față“ – Mihai Ovidiu Vechiu.
  • „În urmă cu 12 ani prețul oului la poarta fermei era 30 de bani și a rămas neschimbat până anul acesta, când a crescut prețul curentului și al materiilor prime. Pe piața liberă este între 40 și 50 de bani, în funcție de cantitatea contractată și mărimea oului

Ouăle aflate la comercializare trebuie să aibă inscripționate datele de producere și de expirare. Ouăle au o valabilitate de 28 de zile, dar proba prospețimii se poate face punând oul în apă. Dacă se ridică la suprafață oul nu mai este bun de consum, dacă e la mijloc sau la fundul vasului se poate consuma. E cel mai concludent test“ – Mihai Ovidiu Vechiu.

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând am ajuns la Eurofruct și punctul de lucru al cooperativei Livada soarelui din localitatea Viile, județul Galați. Adrian Nedelcu gestionează aici o suprafață de cca 80 ha de livadă și 120 ha de cultură mare. Pe partea de pomicultură, în momentul acesta are în jur de 20 ha de cireș, 16 ha de prun, vreo 26 ha de măr, 6,6 ha de cais, dar și struguri de masă și de vin. La o astfel de suprafață, soluția fermierului a fost înființarea unei cooperative.

Investiții în linii de sortare, ambalare și listări la hipermarketuri

Cooperativa Livada soarelui a fost înființată anul acesta. „Suntem în acest moment cinci membri și ne dorim să realizăm o vânzare integrată a producției fiecărui membru din această cooperativă. Ne gândim să facem investiții noi, să ne dotăm cu linii de sortare, ambalare și să ne listăm la hipermarketuri. Deja sunt discuții în acest sens. Am avut și experiența livrării către acestea, pentru că ne-am dorit ca astfel consumatorul să primească un produs de cea mai bună calitate. Este o activitate foarte dificilă, dar reușim să facem toate lucrurile la momentul oportun pentru a putea să avem un rezultat așa cum trebuie. Livada este plantată de 12 ani, iar pe parcursul timpului au mai fost suprafețe care s-au schimbat, s-au plantat altele noi. Există dorința de a ne extinde, au fost și proiecte pregătite în acest sens, dar până la momentul acesta nu au primit finanțare, așa că așteptăm să vină fonduri noi. Avem planuri de viitor și pe partea de cooperativă pentru că vrem să investim în ceea ce înseamnă linii de ambalare și de depozitare“, a specificat Adrian Nedelcu, președintele cooperativei Livada soarelui.

Eurofruct

Mărul românesc are de pierdut din cauza importurilor din Polonia

Prin comparație cu anul trecut, 2021 a fost un an mult mai bun, menționează gălățeanul. „Dacă ne uităm la perioada anterioară, constatăm că anul acesta a fost singurul în care nu am avut această problemă a înghețului târziu. Chiar și în condițiile acestea, de exemplu, în regiunea noastră caisul tot a avut de suferit. Nu au fost pagube totale pentru că am obținut ceva producție, dar a fost redusă față de potențialul pe care l-ar fi putut avea.“

Un alt subiect pe care fermierul ni l-a adus în atenție este cel al performanței cerute acum de toți clienții. „Dacă nu ai un fruct de calitate atunci ai o mare problemă cu desfacerea. De exemplu, la măr au fost recoltate în jur de 500 de tone și mai urmează încă vreo 200 de tone, iar toată această producție va fi comercializată în țară. În momentul acesta este un blocaj pe tot lanțul de comercializare a acestui fruct din cauza importurilor masive din Polonia. De curând am luat decizia să depozităm producția. În țările din vestul Europei, în momentul în care un producător local reușește să iasă pe piață, aproape niciun un consumator nu mai cumpără fructele din import. Acolo există o educație și o susținere a produsului tradițional, a produsului local și de asta există convingerea că lucrurile sunt altfel. Toată lumea spune că fermierii de acolo sunt asociați și că se înțeleg mult mai bine decât ne înțelegem noi. În ceea ce ne privește, în momentul acesta fiecare este pe cont propriu, de aceea vine pe piață cu o cantitate relativ mică și din cauza asta nu reușește să onoreze cantitățile cerute.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Nistor și Cristina Boșcu au în localitățile Barcea și Matca din județul Galați sere pentru legume moderne și spațioase, care au ajuns la o investiție ce a depășit cu mult 1,5 miliarde de lei vechi. Legumicultorul gălățean ne spune că lucrează în acest domeniu de 20 de ani și cultivă răsaduri de tomate și castraveți în două cicluri, an de an, pentru ca profitul să fie mai ridicat decât investițiile. Acesta mai precizează și că o parte dintre răsaduri ajung la export și la samsari.

Serele pentru legume, o tradiție de familie

– De cât timp lucrați în acest domeniu și ce v-a determinat să faceți sere pentru legume?

– Lucrăm în agricultură de 20 de ani, împreună cu părinții noștri, care la rândul lor lucrează în acest sector de încă 20 de ani. Legumicultura este o ocupație de bază în localitatea noastră, ceea ce ne-a și determinat să construim sere pentru legume încă din anul 1991. Această alegere se datorează faptului că o cultură protejată este în avantaj față de cea din câmp.

– La cât a ajuns investiția?

– Investiția s-a concretizat în timp și depășește 1,5 miliarde lei vechi, inițial din fonduri proprii și ulterior cu fonduri europene; suprafața actuală este de 10.000 mp.

– Ce ne puteți spune despre construcția serelor?

– Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat, lucru pe care l-am descoperit în timp. Primele sere le-am realizat din lemn de brad, iar drept consecință a fost faptul că durata de viață a fost mai scurtă. Apoi, am încercat să folosim lemn de esență tare (salcâm) ca durata de funcționare să fie mai prelungită. În prezent, lemnul s-a scumpit, iar următoarele sere vor fi realizate din metal.

– Despre ce răsaduri este vorba? Aveți un număr estimativ?

– În prezent, avem aproximativ 14.000 de răsaduri de tomate în ambele comune, dar și de castraveți (10.000 de răsaduri) și de ardei (3.000 de răsaduri).

slujba legumiculturii 2

– Cum realizați distribuția?

– O parte din răsaduri le distribuim în piața din comună. De multe ori răsadurile de castraveții ajung la diverse tiruri pentru export, iar cele de tomate și ardei la samsari. Dacă piața comunală este blocată, iar prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași).

– În acest moment sunteți pe plus sau pe minus?

– Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Pe scurt, câteva mărturisiri despre împliniri, dar și sfaturi despre cum să reușești în legumicultură de la Nistor și Cristina Boșcu.

  • Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat.
  • În prezent avem aproximativ 14 mii de răsaduri de tomate în ambele comune, castraveți – 10 mii de răsaduri, ardei –3 mii de răsaduri.
  • Distribuim recolta în piața din comună; castraveții la tiruri pentru export, tomatele și ardeii, la samsari. Dacă piața comunală este blocată și prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași etc.).
  • Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul Galaţi s-a întrunit joi pentru a aproba planul de măsuri preventive pentru înlăturarea efectelor pestei porcine africane confirmate de laboratorul de specialitate, din Bacău, la gospodăria unui cetăţean, situată în extravilanul municipiului Galaţi, în zona Bădălan - Zătun.

Potrivit directorului Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Galaţi, Carmen Stroia, gospodăria unde a fost confirmat focarul de pestă porcină africană se află în aceeaşi zonă în care, la începutul lunii, a fost găsit mort un porc mistreţ, bolnav de pestă porcină africană.

"Este vorba despre o gospodărie a unui cetăţean (...), gospodărie situată în zona Bădălan - Zătun. Proprietarul a solicitat medicul veterinar acum două zile, s-au prelevat probe şi ele au ieşit pozitive, buletinul de analiză fiind emis de Laboratorul acreditat pentru pestă porcină africană de la Bacău. Ca urmare, ne-am întrunit în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi am aprobat planul de măsuri. Procedăm, astăzi (joi n.r), la uciderea animalelor din specia suină, în gospodărie sunt patru porci adulţi şi 30 de purcei recent fătaţi. Urmează să se realizeze, odată cu această operaţiune de ucidere preventivă, şi evaluarea animalelor pentru despăgubire", a precizat Stoia.

Este al treisprezecelea caz de pestă porcină africană descoperită pe raza judeţului Galaţi, până acum fiind eutanasiaţi preventiv peste 300 de porci domestici.

Potrivit AJVPS Galaţi, la aceştia se adaugă alţi 44 de porci mistreţi, din care unul a fost găsit mort, cu pestă porcină, iar restul au fost vânaţi preventiv.

Reprezentanţii AJVPS Galaţi au precizat că niciunul dintre porcii mistreţi vânaţi preventiv nu au fost identificaţi ca purtând virusul pestei porcine africane.

Sursa: AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti