Despre lupi, din nou, doar că de data aceasta vă supunem spre citire un studiu menit să facă lumină asupra multor aspecte legate de importanța lupilor în ecosisteme și asupra populațiilor existențe în România. Informațiile de față fac parte dintr-un studiu amplu întreprins de Fundația Conservation Carpathia, pe care îl redăm ca atare în rândurile următoare.

Au fost analizate mai multe tipuri de probe

La începutul lunii noiembrie, Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare din România, a finalizat studiul de monitorizare geneticã la specia lup (Canis lupus), determinând astfel numărul lupilor din Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km², zonă care se suprapune cu partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Leaota. Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare a faunei colectând 503 probe non-invazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi. Acestea au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, dar și un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu. Pe baza frecvenței cu care au fost observați indivizii pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundența și densitatea populației, parametri esențiali pentru protejarea acestei specii și pentru punerea în practică a unei strategii de conviețuire cu comunitățile locale.

Rezultatele indică schimbări neprevăzute în componența haitelor

În cadrul studiului au fost identificați 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele și un hibrid lup-câine. După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi și hibridul au fost grupați în șase haite. Ceilalți 7 lupi nu au putut fi atribuiți unei haite și sunt considerați animale aflate numai în tranzit sau animale care aparțin unor haite vecine și care au fost detectate întâmplător la limitele de teritorii ale haitelor noastre.

Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere și schimbări neprevăzute în componența haitelor. Astfel, de-a lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor reproducătoare la 2 din 6 haite.

Densitatea estimată de specialiștii Fundației Conservation Carpathia în zona studiată este 2,35 lupi/100 km² (BCI = 1,68-3,03). Aceastã densitate este mai micã față de cea din Parcul Național Yellowstone din SUA (5-9,8 lupi/100 km²; Mech & Barber&Meyer, 2015) sau din nordul Munților Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate (4,7 lupi/100 km²; Apollonio et al., 2004). În Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiții climatice diferite, unde populația de lupi încearcă să își revină după un declin genetic de amploare, densitatea lupilor este semnificativ mai mică față de cea indicată în acest studiu (0,18 lupi/100 km²; Milleret et al., 2021).

Hibridizare între lupi și câini

hibridizare lupi caini

Studiul confirmă prezența unui hibrid lup-câine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați. Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii. În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezența lor pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecții ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier apare și o detecție a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua acest fenomen cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate și probele ADN lăsate în urmă de lupi.

„Prin tehnicile și metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziție știința, putem să aflăm o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică multe necunoscute despre populația de lup din România. Este important să monitorizăm acești lupi pe termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice și al conflictelor cu fermierii să fie bazat pe date științifice. Astfel, putem lua decizii, putem crea modele de conviețuire și putem trage anumite semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni, cât și pentru lupi, așa cum este și cazul apariției fenomenului de hibridizării spre exemplu“, declară dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundației Conservation Carpathia.

Schimbările climatice, o provocare pentru echipa de studiu

Deși colectarea probelor pentru studiu a fost deschisă tot timpul anului, colectarea sistematică și intensivă a avut loc în perioada noiembrie–mai, folosindu-ne de zăpadă pentru a urmări activitatea haitelor, în timp ce în sezonul cald au fost colectate probe doar oportunist. Cantitatea tot mai redusă de zăpadă din ultimii ani a fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafața celor 1.400 km² din Carpații Meridionali, la altitudini între 600 și 2.400 m.

„Studiul este unul pe termen lung și nu se limitează la perioada anunțată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvențiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să colectăm probe și în iarna aceasta“, continuă dr. Ruben Iosif.


  • Estimările oficiale arată că populația de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la calcularea efectivelor pentru această specie nu s-au utilizat metode științifice de monitorizare.
  • Deși la nivel european România pare să aibă o populație viabilă de lupi, Munții Carpați rămân în continuare printre cele mai puțin studiate ecosisteme montane din Europa.
  • Absența lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecințe asupra biodiversității și sănătății ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii, au rămas puțini lupi, iar elanii distrug pădurea.
  • În Carpații Meridionali, într-o zonã pilot de 1.400 km², sunt 47 de lupi și un hibrid între lup și câine, împărțiți în șase haite, arată datele studiului de monitorizare genetică realizat de echipa Fundației Conservation Carpathia în perioada 2018–2020. Studiul arată pentru prima dată în România prezența hibridizării dintre lupi și câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei.

Laura ZMARANDA

„De gustibus non est disputandum“. Cam în această cheie putem privi diversele clasamente ale celor mai frumoase sau înalte căderi de apă din România. Deocamdată domină părerea că izbucul Bigăr este de departe în topul cascadelor memorabile. Există însă voci care susțin că celebritatea s-ar datora exclusiv nominalizării acesteia în articolul „8 cascade unice din întreaga lume“, din revista The World Geography, care a analizat unicitatea căderilor de apă, dar că, în realitate, Cascada Beușnița ar fi cel puțin la fel de frumoasă, dacă nu cea mai grozavă din România. Alți turiști pun pe primul loc Cascada Cailor. În fine, ideea este că nu avem o ierarhizare realizată de specialiști sau cel mult aceasta ține de felul în care s-au format căderile de apă, înălțimea șuvoaielor, spectaculozitate etc. Și nici nu avem oficial o listă completă a cascadelor din țară. În articolul de față am numărat numai în Carpații Meridionali 20 de astfel de locuri incluse în trasee turistice, pe care le-am grupat cumva pe zone.

Caraș-Severin și Mehedinți

- Cascada sau izbucul Bigăr (Caraș-Severin) este situată între localitățile Anina și Bozovici, pe Cheile Minișului, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Accesul este facil, cascada aflându-se la câțiva metri de șoseaua DN57B, în punctul „Paralela 45“. Unicitatea acesteia constă în evantaiul extraordinar pe care-l formează apa pe un mușchi verde.

- Cascadele Beușniței (Caraș-Severin) reprezintă un real monument al naturii, cu o însemnată valoare turistică, geologică și peisagistică. Este formată din mai multe cascade succesive, din care cea mai mare are 15 m înălțime, fiind amplasată pe râul Beu (sau Beiu), în amonte de lacul Ochiul Beiului, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. Înălțimea însumată este de 30 de m, având un front de desfacere a apei de 15 m. În acest loc se poate ajunge în 2 ore de la podul Beu, pe un drum forestier, fără pante abrupte.

- Cascada Văioaga sau La Văioaga (Caraș-Severin)  se formează tot pe râul Beiu, pe porțiunea dintre podul Beu și Beușnița. Particularitatea este că apa cade într-o perdea îngustă, într-un ochi de culoare turcoaz. Înălțimea nu depășește 6 m. Traseul de pe Valea Cascadelor este unul lesne de parcurs, iar peisajul merită tot efortul.

- Cascada Vânturătoarea (Caraș-Severin) este poziționată în Munții Cernei, având o cădere liberă de 40 m, de pe o stâncă în surplombă, astfel că turistul se poate strecura sub perdeaua de apă. Traseul începe de la podul peste Cerna, aflat la coada lacului Prisaca, în amonte de Băile Herculane, fiind însă un drum greu, cu pante abrupte, ce necesită echipament specific.

- Cascada Fecioara Maria (Mehedinți), amplasată în Munții Cernei, este în două trepte, prima de 5-6 m, a doua, de 2-3 m. Interesant este că, între cele două cascade, apa pică într-un mic iaz săpat în stâncă. Traseul pornește tot din amonte de Băile Herculane, urmând până la un punct același drum spre Vânturătoarea, având ca reper Lacul Prisaca.

- Cascada Cociu sau Roșeț (Mehedinți), nume împrumutat de la Ogașul lui Roșeț, pârâul pe care se formează, ce se află în Munții Mehedinți, nu foarte departe de Băile Herculane. Are o înălțime a căderii de 120 m, ceea ce ar face-o cea mai înaltă din țară. Traseul (2 ore), moderat ca dificultate, pornește de la DN 67D Băile Herculane -Târgu Jiu, de undeva din apropiere de Crucea Ghizelei și Ștrandul 7 Izvoare, pe un marcaj roșu, într-un piesaj sălbatic.

Vâlcea, Sibiu și Argeș

Cascada Lotrișor (Vâlcea) este o cădere de apă de 30 m, formată pe Valea Lotrișorului, în Munții Căpățânii, parte a Parcului Național Cozia. Este, se spune, singura cascadă antropică din România, rezultată în urma amenajării unui drum forestier, cu o deviere a cursului pârâului printr-un tunel săpat în stâncă. Traseul pornește din Căciulata, fiind unul scurt, de cam 5 km.

Cascada Apa Spânzurată (Vâlcea) se află pe versantul drept al Văii Latoriței, pe pârâul Turcinu Mare. Are o cădere de pe o stâncă de calcar cristalin, șuvoiul este unul subțire, de unde și numele dat de localnici, înălțimea fiind de aproximativ 35 m înălțime. În anotimpul rece cascada dispare din cauză că apa îngheață înainte se a se forma șiroiul.

Cascada Bâlea sau Urlătoarea Bâlei (Sibiu) este situată în Munții Făgărașului, între vârfurile Moldoveanu și  Negoiu, la peste 1.200 m altitudine. Este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m. Accesul se poate face pe Transfăgărășan, până la cabana Bâlea Cascadă, iar de acolo pe jos, circa 50 minute, pe un traseu marcat cu punct roșu.

Cascada Șerbota (Sibiu) are cca 80 m înălțime, 10 m lațime și o înclinație de 65 de grade. De preferat este să fie vizitată în perioada mai-octombrie; pe timpul iernii apa îngheață și nu mai oferă imaginea unei căderi de apă. Accesul se face pe DN1, spre Porumbacu de Sus, pe malul Râului Mare, iar de aici începe un drum forestier în lungime de 18 km, plus încă 2 km pe jos, prin pădure.

Cascada Capra sau Iezerului (Argeș) este plasată între cabana cu același nume și Lacul Bâlea, la altitudinea de 1.690 metri, pe Transfăgărășean, în versantul sudic al Munților Făgăraș. Are în jur de 35-40 m înălțime și nu îngheață pe timp de iarnă.

Dâmbovița, Prahova și Brașov

Cascada Obârșia Ialomiței (Dâmbovița) cea mai înaltă din Carpații Meridionali și a doua sau a treia din România, cu o cădere a apei de aproape 100 m. Este plasată pe Valea Ialomiței, în apropiere de Vârful Omu, fiind una dintre destinațiile preferate din Parcul Național Bucegi. Turiștii pot ajunge aici prin intermediul numeroaselor trasee marcate, dar cele mai scurte sunt cele cu pornire fie de la Peștera, fie de la Vf. Omu.

Cascada Valea Spumoasă (Prahova) este poziționată pe versantul opus al Văii Jepilor, la altitudinea de 1.700 m. Se mai numește și „cascada fantomă“ din cauză că nu este permanentă. Aceasta poate fi văzută când se merge cu telecabina de la staţiunea Buşteni spre Babele.

Cascada Urlătoarea (Prahova) este formată de pârâul Urlătoarea, la altitudinea de 1.100 m, în apropierea traseului turistic care duce din Bușteni spre Platoul Bucegi, pe Valea Jepilor. În afara principalei căderi de apă, care măsoară 15 m, există și alte mici cascade, pe cursurile Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică.

Cascadele Vânturiș (Prahova) sunt situate în Munții Bucegi sau, mai exact, pe cursul Izvorul Dorului, apă ce izvorește de la Piatra Arsă, curge apoi pe Platoul Bucegi, până în avenul Vânturiș, unde cade peste abruptul Văii Izvorului Dorului, în trei trepte mari și altele mai mici. Cascadele au cel mai mare debit în lunile mai-iunie, când se topesc zăpezile și cad ploile de primăvară. În lunile de vară însă apa poate să dispară complet.

Alte cascade din Prahova: Izvoraș, apărută pe apa cu același nume, relativ aproape de Vânturiș și Schinda, deasupra satului Slon, în Cerașu.

Cascada Moara Dracului (Brașov) este situată pe versantul vestic al munților Vlădeasa, în apropiere de Stâna de Vale și Valea Drăganului. Are 2 trepte și o înălțime de 25 de metri. Traseul urmează drumul forestier de la Coada Lacului-Drăgan (Floroiu), până la cantonul Ciripa (se poate merge cu mașina), iar de aici încolo, pe jos, pe marcajul albastru, drumul durează o oră și jumătate.

Alte cascade din Brașov: Canionul Șapte Scări (160 m însumat), de pe pârâul Valea Șurii de Piatră și La Chișătoare, între Moeciu de Jos și Moeciu de Sus, pe pârâul Turcului.

(Va urma)

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti