Lumea Satului

Lumea Satului

Brutarii români vor încerca, sâmbătă, să pregătească dintr-o cantitate de 100 de kilograme de făină cea mai mare pâine din România, care va fi coaptă pe vatra unui cuptor de cărămidă ridicat în incinta Complexul Expoziţional Romexpo.

"Cea mai mare pâine din România va fi produsă tradiţional, sâmbătă, la Complexul Expoziţional Romexpo, în cadrul Târgului Internaţional pentru agricultură - Indagra 2012. Aceasta va fi realizată din aproximativ 100 de kilograme de făină de grâu, însă nu putem aprecia cantitatea totală a produsului final", a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN), Aurel Popescu. 'Pâinea uriaşă' va mai conţine pe lângă făină şi 5 kg de drojdie, 2,5 kg de sare şi apă.
Brutarii vor începe prepararea pâinii sâmbătă dimineaţa, la ora trei, iar în jurul prânzului va fi servită bucureştenilor prezenţi la târg.

La eveniment sunt aşteptaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Reprezentanţii Rompan au pregătit la ediţia din 2011 o pâine de peste 56 de kilograme din care au degustat peste 300 de bucureşteni.

Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa AGERPRES

România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv a reuşit să intre şi în cartea de istorie, a declarat vineri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, cu ocazia Topului Naţional al Firmelor Private.

Premierea celor mai bune firme a fost organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), la Palatul Parlamentului din Capitală.

"România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv am reuşit să intrăm şi în cartea de istorie. Pe de altă parte, ţara noastră beneficiază de stabilitate macroeconomică, lucru care este foarte important pentru situaţia generală a unui stat. Mesajul pe care doresc să îl transmit din partea domnului prim-ministru Victor Ponta este acela că toate instituţiile statului şi-au fixat ca obiectiv major promovarea creşterii economice, România având nevoie, la ora actuală, de un buget de investiţii, şi nu de un buget de austeritate. Bugetul de investiţii poate stimula creşterea economică şi crearea a noi locuri de muncă", a afirmat Valeriu Zgonea.
Potrivit acestuia, au fost identificate cinci zone-cheie pentru a asigura dezvoltarea susţinută a României.

"Este vorba în primul rând de modernizarea administraţiei, pentru a deveni cât mai flexibilă şi a răspunde nevoilor cetăţenilor. De asemenea, trebuie promovate investiţiile în tehnologia informaţiei şi în sectorul digital, în paralel cu modernizarea agriculturii şi accesul la energie cât mai ieftină. De asemenea, în perioada imediat următoare, vrem să facem un parteneriat între Parlament şi asociaţiile care reprezintă mediul privat, pentru a beneficia de asistenţă bazată pe experienţa din piaţă în procesul de întocmire a noilor proiecte legislative", a mai spus Valeriu Zgonea.

Ministerul Agriculturii a finalizat studiile de fezabilitate pentru proiectul Canalului Siret-Bărăgan, în colaborare cu cei de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF), urmează integrarea cu studiile realizate de Ministerul Transporturilor şi de cel al Mediului.

"În prezent, la proiectul Canalului Siret-Bărăgan lucrează trei ministere pentru că odată ce va fi realizat va deservi ca şi canal de transport, pentru combaterea inundaţiilor şi ca sistem de îmbunătăţiri funciare. Ministerul Agriculturii a terminat studiile de fezabilitate, unde am lucrat cu cei de la ISPIF, care au experienţa a zeci de ani în astfel de studii, dar se mai lucrează şi la Ministerul Transporturilor şi la cel al Mediului. Sper să avem în scurt timp acest proiect integrat", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la Indagra.

Acesta a precizat că proiectul a stârnit interesul investitorilor străini, care şi-au exprimat disponibilitatea de a investi în echipamente, dar şi de a intra în parteneriate public-private.
"De când am vorbit de aceste investiţii foarte mulţi investitori au venit şi şi-au exprimat disponibilitatea de a livra echipamente, dar şi de a intra în parteneriate public private. Există şanse foarte mari să facem acest proiect, fie că mergem pe zona chineză de investiţii, fie pe cea a SUA, ţări care şi-au exprimat deja interesul în acest sens, pentru că statul nu îşi permite o finanţare care se ridică la nivelul miliardelor de euro. Este o prioritate naţională şi mai devreme sau mai târziu aceste proiect va fi implementat", a spus Daniel Constantin.
Potrivit datelor MADR, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 de hectare din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 40-60% la energie deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare. Canalul reprezintă o investiţie de mare amploare, estimată la circa 3,4 miliarde euro pentru 190 de kilometri, conform unor evaluări făcute încă din 2003 şi care include şi sistemele de irigaţii. Doar realizarea canalului implică costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 miliarde euro.

Studiile realizate arată că magistrala Siret-Bărăgan va asigura fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate.

Proiectul fost aprobat încă din anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II -a, pe o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, urma să fie aprobat ulterior.

Până în prezent au fost construiţi 11 kilometri, iar pentru finalizarea primilor 50 de kilometri sunt necesare fonduri de aproximativ 350 de milioane de euro.

Sursa AGERPRES

O nouă sesiune pentru două măsuri va fi lansată în luna noiembrie, fiind vizate măsura 121 - investiţii în fermă cu accent pe rasele de carne şi măsura 123 - pentru industria agroalimentară, în care sunt vizate şi depozitele de legume şi fructe, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

"Recent, am făcut o vizită la Vişina, în Olt, şi vreau să vă spun că la 6 seara, duminică, era un depozit plin de produse de foarte bună calitate, iar ei nu aveau unde să le vândă. Îmi spuneau că pe vremuri, până în '90, zilnic trimiteau cu trenul 70 de tone de legume din zonă. România importă actualmente, conform statisticilor, 60-70% din legume şi noi avem produse care nu ajung pe piaţă. Este o tragedie efectiv. Este marea nenorocire care s-a produs în România: s-a rupt legătura între producător şi piaţă. Deci, vom crea depozite care să strângă produsele din sectorul legumicol şi astfel se va crea o legătură cu piaţa", a spus Irimescu, la conferinţa "Industria cărnii".

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro, a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a spus Turtoi

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.
"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.

Sursa AGERPRES

Zona produselor alimentare din România înregistrează în continuare deficit, deşi nu pot spune că suntem nemulţumiţi de cum funcţionează piaţa, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei /CC/, la prezentarea raportului 'Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale 2012'.

'Aprob interesul statului român de a dinamiza agricultura internă, de a face să avem cât mai puţine importuri de produse alimentare. În esenţă, România să ajungă să aibă un sold pozitiv pe comerţul cu produse alimentare, să exportăm mai mult decât să importăm. Situaţia actuală se îmbunătăţeşte, dar avem în continuare un deficit pe zona produselor alimentare', a afirmat Chiriţoiu.

Şeful CC a precizat, totodată, că va analiza propunerea Ministerului Agriculturii referitoare la vânzarea de legume şi fructe numai de origine autohtonă la tarabe, precum şi faptul că, la ora actuală, nu există o problemă concurenţială pe piaţă.

'Ce propun dânşii /MADR, n.r./ vom analiza, dar n-am văzut deocamdată propunerea. Nu pot să vă dau acum un cec în alb pentru ceva ce n-am văzut. Altfel, din punct de vedere concurenţial, nu pot spune că suntem nemulţumiţi de modul în care funcţionează piaţa. Problemele nu sunt de concurenţă aici, ci trebuie utilizate alte pârghii şi politici utilizate. La comercializarea produselor alimentare, cum am zis şi în raport, lucrurile stau relativ bine pentru că avem o cotă în creştere a comerţului modern, avem mulţi operatori faţă de alte state membre şi vedem că preţurile, cel puţin până de curând, erau mai mici în România şi creşteau mai încet decât în restul Europei. Momentan, monitorizăm situaţia în cazul preţurilor din piaţă', a apreciat Bogdan Chiriţoiu.

La jumătatea lunii octombrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a afirmat că una dintre preocupări este asigurarea unor spaţii speciale pentru ca producătorii să îşi poată vinde produse la preţuri decente.

Sursa AGERPRES 

Preţurile la carnea de porc ar putea creşte cu maximum 15% în preajma Sărbătorilor de iarnă, însă ce se va întâmpla cu exactitate este greu de estimat, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi.

"Este o chestiune speculativă. Nu cred că pot creşte (preţurile - n.r.) cu mai mult de 15%, pentru că se vorbeşte despre suportabilitate. Preţurile vor creşte atât cât suportă piaţa, cât poate omul să ducă şi să cumpere", a spus Ladoşi, întrebat despre o eventuală majorare a preţurilor la carnea de porc în preajma Crăciunului.

Preşedintele APCPR a explicat că, în prezent, preţurile la carnea de porc practicate în România nu diferă de cele din străinătate, însă la noi există o particularitate care dereglează piaţa, mai exact faptul că înainte de Crăciun ţăranii încep să taie porcii din gospodăriile proprii pe care îi vând.

''Pot să vă spun că la ora actuală preţurile nu diferă de ce-i afară. Suntem pe linia preţurilor din afară şi aşa vom merge în continuare. Însă, noi, în România, avem o particularitate şi anume că în preajma Sărbătorilor de iarnă se mai taie câte trei milioane (de porci n.r) în fundul curţii şi atunci se dereglează piaţa în mod direct. Nu avem cum să estimăm cât vor tăia ţăranii înainte de Crăciun. Asta este diferenţa majoră între noi şi ei, pentru că există încă pe atâţia porci. Nu ştim ce se întâmplă cu ei şi unde ajung'', a spus Ioan Ladoşi.
El a estimat că preţurile cu care se vor vinde aceşti porci vor fi mai mari decât cele practicate de producătorii de carne de porc.

"Ca în fiecare an, preţurile la aceşti porci pe care îi taie ţăranul s-ar putea să fie mai mari decât cu ce vindem noi la ora actuală. Deci, noi vindem cu circa 6 lei/kg în viu la poarta fermei, or, pe marginea drumului, dacă mergeţi şi vă uitaţi prin satele României, veţi vedea că au început să apară acele oferte cu 'vând porc pregătit pentru Crăciun cu cereale bio' şi aşa mai departe la preţuri mai mari, de 8-9 lei /kg", a subliniat el.

În altă ordine de idei, Ioan Ladoşi a adăugat că producătorii de carne de porc ar trebui să majoreze preţurile cu 10 - 15% pentru a-şi acoperi costurile şi să nu apeleze la credite.
"Ar trebui să creştem preţurile cu 10-15% pentru a acoperi cheltuielile şi să nu trăim din credit", a încheiat Ioan Ladoşi.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi Claus Rattich, membru al consiliului director al Nuremberg Messe au semnat joi acordul prin care România va fi 'Ţara Anului' la ediţia din februarie 2013 a târgului internaţional de agricultură ecologică.

"Efortul financiar pe care îl va face ministerul pentru aceste eveniment este estimat la 800.000 de euro însă eu cred că acesta se va vedea în primul rând în planul imaginii şi al promovării produselor autohtone şi al schimburilor de experienţă. Noi avem o obligaţie faţă de participanţi de a asigura amenajarea pavilioanelor şi transportul produselor", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la semnarea acordului. Prezenţa României în calitate de "Ţara Anului" reprezintă o oportunitate deosebită pentru agricultura ecologică din România deoarece va exista posibilitatea de a expune produsele pe un spaţiu mult mai mare, dar şi mai multe posibilităţi de promovare.

În ceea ce priveşte procesarea materiei prime ecologice în România, Constantin a precizat vă aceasta a fost sprijinită doar prin măsurile 123 şi 121 din PNDR, iar cei din agricultura ecologică care au accesat aceste măsuri au avut punctaje preferenţiale.

"Din păcate în momentul în care s-a deschis măsura 123, aceasta a fost acaparată de marii procesatori din România cu forţă financiară mult mai mare, iar în anii 2008-2010 când s-au epuizat fondurile agricultura ecologică nu era dezvoltată atât de puternic. Dacă în 2010 erau 3.100 de operatori, azi vorbim de 26.000 de operatori înregistraţi în agricultura ecologică şi de o suprafaţă de 450.000 de hectare. De asemenea, şi zona de procesare era mai puţin dezvoltată, fiind mai mult o afacere de familie. Au intrat uşor pe zona comercială, dar încă nu sunt proiecte foarte mari", a adăugat şeful MADR.

În România consumul de produse ecologice nu este foarte ridicat pentru că puterea de cumpărare este scăzută şi nu se ridică la nivelul Germaniei, iar preţurile sunt ceva mai ridicate decât produsele din agricultura tradiţională.

"Nu avem un consum mare de produse ecologice pe piaţa românească ci mai mult un potenţial uriaş pentru export pentru că în jur de 80% se exportă", a adăugat ministrul Agriculturii.

La rândul său, Claus Rattich, membru al consiliului director al Nuremberg Messe, a subliniat e important faptul că România va fi "Ţara Anului" la BioFach 2013 pentru că ţara are multe de oferit în acest domeniu.

"Sectorul bio al României are multe de oferit, iar oferta ei de consum cuprinde printre altele cereale, plante medicinale şi ciuperci. Suntem încântaţi să întâmpinăm România la cel mai mare eveniment de produse ecologice", a spus Rattich.

Biofach reprezintă cea mai mare expoziţie mondială de produse ecologice, ce se caracterizează prin diversitatea produselor, prin prisma participării în fiecare an peste 2.500 de firme expozante, din peste 90 de ţări, o suprafaţă de expunere de 88.500 metri pătraţi şi peste 44.500 de vizitatori, din care peste 20.000 din afara Germaniei.

Potrivit datelor Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - 'Bio-România", piaţa internă de produse ecologice totalizează în prezent circa 80 de milioane de euro, în timp ce exporturile de astfel de produse sunt estimate la o valoare de 200 de milioane de euro pentru 2011, de două ori mai mare decât în 2010.

La fel ca în anii trecuţi cele mai exportate sunt cerealele, mierea, fructele de pădure şi foarte puţin produsele procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie. Ţările europene sunt principalele pieţe de export ale României pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre ţările care importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, dar şi principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească.

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic a crescut de la 260.000 hectare în 2010 la aproximativ 300.000 de ha în 2011 şi la 450.000 în 2012, dar raportat la suprafaţa agricolă de 9 milioane de hectare este încă o suprafaţă nesemnificativă. Şi numărul operatorilor din agricultura ecologică a înregistrat o creştere de opt ori de la 3.150 în 2010, la peste 26.000 în acest an, cei mai mulţi deţinând însă suprafeţe mici şi animale puţine.

Nu mi-am imaginat vreodată că am să pot vedea atâta dezmăţ economic într-o Românie care nu se anunţa nicicum „vedetă fără nume“ într-o lume a nimănui şi, în acelaşi timp, a tuturor. Nu credeam că într-un timp aşa de scurt să se poată înregistra pagube într-o ţară ca asta, de zeci de ori mai mari ca după cel mai aprig război. S-a ruinat şi apoi s-a construit. Dar ce şi în detrimentul ori folosul cui?

Nu mai încape îndoială că din producători am devenit consumatori. Şi încă unii importanţi pentru marile companii. Cumpărăm tot, multe din produse având „origini“ româneşti (a se vedea produsele din fier, multe rezultate în urma demolării fabricilor şi uzinelor în perioada postdecembristă), oferite cu multă generozitate spre prelucrare de beneficiarii privatizării în masă. Ce grijă au avut unii să ne... democratizăm! 

Agricultura a fost şi ea păgubită, poate cea mai păgubită dacă se iau în calcul distrugerile din teren, furturile, privarea de dreptul de a-şi produce, în colaborare cu industria, mijloacele necesare desfăşurării activităţii, faţă de care nimeni n-a luat atitudine.

Industria producătoare de tractoare, maşini agricole, pesticide a fost privatizată, oferită pe mai nimic unora care nu şi-au propus nicicum să continue activitatea, ci să facă bani mulţi şi ieftini. Cercetarea agricolă a fost treptat marginalizată, lăsându-se loc firmelor străine de profil. Aşa se face că în locul multor unităţi de producţie au apărut zone rezidenţiale şi... mulţi şomeri.

Consecinţele? Accentuarea şi perpetuarea sărăciei. Cumpărăm tot şi mult prea scump de-afară, suportăm întreţinerea nemuncii de la... buget, în fine, am devenit ai nimănui într-o ţară parcă neguvernată.

Achiziţionăm acum tractoare şi maşini agricole, apoi pesticide, seminţe, instalaţii, echipamente şi servicii de la reprezentanţele marilor companii de profil din lume. Spre aducere aminte, industria de tractoare a început să producă imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, în Braşov, apoi la Craiova şi Miercurea-Ciuc, după care alte câteva unităţi producătoare de maşini agricole au luat fiinţă şi au produs la nivelul cerinţelor agriculturii. În 1989 se produceau 70.000 de tractoare.

Între anii 1989 şi 1992 producţia era de numai 25.000 tractoare pe an, din care mai bine de jumătate se exporta. Ceea ce rămânea nu acoperea necesarul pieţei interne. Se impuneau importuri masive cu costuri mari. Mulţi se întreabă încă dacă nu era mai eficientă modernizarea fabricilor româneşti şi continuarea producţiei pe plan intern. Cu siguranţă, da. Dar cine avea acest interes? Companiile străine nu, guvernele noastre nici atât. Sub masca ajutoarelor de la Bruxelles plătim acum înzecit pentru aceleaşi echipamente pe care ni le puteam asigura de pe piaţa internă. Ei, dar cum altfel s-ar fi putut îmbogăţi marile corporaţii într-un timp atât de scurt?

Editorial
Ion BANU
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Caracteristici termice şi hidrice

În acest interval va predomina o vreme normală sub aspect termic, în majoritatea regiunilor agricole, iar în zonele de cultură din sud-estul ţării valorile termice vor putea depăşi mediile multianuale.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Dr. Maria COŞCONEA, Oana OPREA,
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Noile hotărâri de guvern referitoare la subvenţiile acordate în agricultură au fost prezentate recent de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cuantumurile sunt cele deja cunoscute, prezentate anterior de revista noastră, dar cu aplicarea unui coeficient de corecţie la sprijinul pe suprafaţă. Suma totală necesară aplicării celor trei scheme de plăţi directe este 1.052.061.360 de euro (4.774.570.070 de lei), sprijinul financiar fiind alocat de la bugetul de stat, prin sumele alocate temporar Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de către Ministerul Finanţelor Publice.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti