Lumea Satului

Lumea Satului

Comuna Bistra, situată în nord-vestul judeţului Alba, în Munţii Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Arieş, este cea mai întinsă comună din România, având în componenţă 35 de sate, peste 1.000 ha de teren intravilan şi o populaţie de 5.200 de locuitori. Traversată de DN 74 ce face legătura între oraşele Câmpeni şi Turda, comuna Bistra se învecinează cu Roşia Montană şi se află pe traseul vechiului drum roman ce lega Apulum de Alburnus Maior, păstrând vestigii importante ale trecutului naţional, dar şi tradiţii specifice Ţării Moţilor.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Daniel Plăiaşu
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

• Grădina zoologică a familiei Grămadă
• De la struţi la o pensiune

 Cu un centru străjuit de o biserică pe care localnicii, şi nu numai ei, o denumesc „Catedrala munţilor“, comuna Pipirig a făcut paşi mari pe calea urbanizării. Aducţiunea apei, canalizarea, gazul metan, principalele drumuri asfaltate sunt doar câteva dintre realizările din ultimii ani care situează comuna nemţeană în topul localităţilor bine gospodărite.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Străjuind de peste cinci veacuri ţinutul legendar al Bucovinei, Mănăstirea Putna este prima şi cea mai mare ctitorie ştefaniană. După cucerirea cetăţii Chilia, voievodul moldav a început la 10 iulie 1466 ridicarea lăcaşului cu hramul Adormirea Maicii Domnului, aşa cum avea obiceiul să construiască câte o biserică după fiecare bătălie. Zice cronicarul: „Ştefan Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârf de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în altariu.“

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Munteanul falnic cu-n mirabil neastâmpăr al glasului, veşnic fremătând a triluri, a moştenit harul de a atinge sufletele prin cânt de la bunica maternă, de loc dintr-un sat situat în apropiere de Snagov. De fapt doar o jumătate de har, de cealaltă jumătate făcându-se „vinovată“ bunica dinspre tată, bulgăroaică la origine, de la care a deprins taina cântecelor de la sud de Dunăre.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Camelia MOISE
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Var este o localitate din judeţul Sălaj unde toţi localnicii împletesc nuiele de când se ştiu, iar coşeritul a devenit un simbol al judeţului.

În localitatea sălăjeană Var toţi localnicii împletesc din nuiele coşuri, piese de mobilier, accesorii şi cam tot ce este necesar prin casă, inclusiv scaune sau paturi pentru copii. Unul dintre cei mai cunoscuţi împletitori din nuiele este sălăjeanul Petru Teglaş, pe care ori de câte ori avem ocazia îl găsim nu doar în curtea casei din Var lucrând la coşuri, ci şi la târguri de meserii sau la evenimente dedicate în întregime valorificării obiceiurilor locale.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Adrian LUNGU
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Plouă şi cu siguranţă va mai ploua, de parcă rezervele de apă ar fi inepuizabile. Cum e posibil acest lucru? Datorită unui extraordinar circuit. Chiar şi o scurtă trecere în revistă a celor trei etape principale ale acestui circuit de care depinde viaţa, şi anume evaporarea, condensarea şi formarea precipitaţiilor, ne ajută să înţelegem că e vorba de un proces complex, ce se desfăşoară potrivit unor legi precise şi imuabile (constant, permanent, etern). Picăturile de ploaie au în general diametrul cuprins între 2 şi 5 mm şi, mai rar, până la 7 mm.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Vasile Alexandru
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Rata de absorbţie a fondurilor europene pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este de 48,3%, din care circa 42% provin din plata efectivă efectuată prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pe Axa 2 şi 58% sunt plăţi efectuate prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi autoritatea de managment, a declarat, joi, Cornel Ştefan, consilier, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din Ministerul Agriculturii - AM PNDR, într-o conferinţă de specialitate.

"În prezent, cu acest program stăm destul de bine ca număr de proiecte contractate, însă ca plăţi efectuate mai avem de recuperat", a spus Cornel Ştefan. 
Numărul total de proiecte depuse pe PNDR este de 139.000, valoarea lor fiind de 17 miliarde euro, depăşind alocarea financiară pentru program, care a fost de circa 10 miliarde euro. 

Până în prezent, au fost contractate 64.505 proiecte, având o valoare totală de cinci miliarde euro. Numărul proiectelor finalizate se ridică la 3.563, în valoare totală de 758 milioane euro.

"Din păcate, avem şi proiecte reziliate, în valoare totală de 364 milioane euro, din diverse motive. Ca şi plăţi efectuate, suntem undeva la 48,3%, efectiv plătiţi 4.129 milioane euro", a precizat directorul AMPNDR. Potrivit acestuia, suma încasată de la Comisia Europeană depăşeşte trei miliarde euro.

Cele mai accesate măsuri de investiţii au fost măsura 322, unde principalii beneficiari - autorităţile locale - au investit în drumuri, apă şi canalizare, dar şi măsura 125, unde există şi componente de irigaţii.

Reprezentantul MADR a subliniat că în perioada septembrie - octombrie a avut loc o sesiune privind investiţiile în sistemul de irigaţii, prilej cu care au fost depuse în jur de 90 de proiecte, suma alocată pentru această sesiune fiind de circa 60 milioane euro.

O altă măsură foarte accesată a fost 121, care a permis achiziţionarea de utilaje şi modernizarea exploataţiilor agricole, dar şi măsura 123 care vizează procesarea produselor agricole.

PNDR a fost aprobat în martie 2008, când au avut loc şi primele lansări. Tipurile de beneficiari ai acestui program sunt fermierii, IMM-urile, grupurile de producători, ONG-urile precum şi autorităţile publice locale. 

Programul a avut o alocare financiară de circa 10 miliarde euro, sumă ce a fost depăşită de valoarea totală a proiectelor depuse.

Directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Nicolae Popa, preciza, la începutul acestei luni, că sumele ce vor fi plătite din fondurile europene pe dezvoltare rurală, până la finele anului 2012, sunt estimate la 1,079 miliarde euro. Din alocarea totală pe PNDR 2007-2013, de 7,343 miliarde de euro, au fost efectuate plăţi de 2,39 miliarde de euro până la 31 octombrie 2012, reprezentând 32,61% din alocare, dar, ţinând cont şi de valorile aferente măsurilor delegate către APIA, pentru care s-au plătit 1,733 miliarde euro, procentul plăţilor efectuate a atins aproape 42%.

Pachetul financiar al României 2007-2013 este de 13,5 miliarde de euro, din care 8,5 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi 5 miliarde de euro pentru plăţi directe.

Sursa: AGERPRES

Fondurile de investiţii merg din poartă în poartă şi întreabă cu cât îţi vinzi pământul şi spun că dau mai mult decât alţii. În zona mea, în Ialomiţa, terenurile se vând cu 3.000 sau 3.000 şi ceva de euro/hectar. Nouă, fermierilor români, cel mai rău ne pare de terenurile care pleacă către fondurile de investiţii care iau terenul pentru speculaţii", a spus ieri Nicolae Sitaru la ZF Live.

El a adăugat că nu toţi străinii reprezintă un pericol pentru agricultura locală, ci doar fondurile de investiţii, care cumpără terenurile speculând creşterile de preţ posibile în viitor.

"Avem prieteni străini în agricultură fie că sunt francezi sau portughezi, care s-au stabilit şi au ferme aici. Fondurile de investiţii nu lucrează terenurile, îl dau în arendă şi abia când strâng mai mult încep să lucreze." Investitorii străini sunt atraşi de plasamentele în terenuri agricole pe piaţa locală pentru că preţurile din România sunt şi de 4-5 ori mai mici decât în economii precum cea germană sau olandeză, dar şi pentru că legislaţia locală în domeniul achiziţiei de terenuri este mai relaxată decât cea a altor ţări din Uniunea Europeană. Aceşti investitori mizează pe terenurile agricole româneşti în speranţa că în viitor preţurile de pe piaţa funciară locală le vor ajunge din urmă media europeană.

Singura statistică dată publicităţii în urmă cu un an de Ministerul Agriculturii a arătat că investitorii străini controlează 700.000 de hectare de teren, adică active de 1,4-1,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. Miza este însă imensă în condiţiile în care cele 8,3 milioane de hectare de teren arabil ale României valorează 16-17 miliarde de euro. "Eu lucrez terenuri din 1995, dar nu am îndrăznit să întreb pe cineva vreodată dacă îşi vinde terenul. Ăştia (fondurile de investiţii - n. red.) vin şi iau de la primării liste, dau ciubucuri, iau numere de telefon şi se duc din uşă în uşă şi îi mai păcălesc pe unii."

Informaţiile disponibile arată că printre cei mai mari investitori străini în terenuri agricole (exploatate în proprietate sau în arendă) se numără gigantul olandez Rabobank, cu un portofoliu de terenuri de 20 de milioane de euro, libanezii de la Maria Trading (25.000 de hectare), fondurile de investiţii germane Germanagrar (8.000 de hectare) şi Agrarius (3.700 ha) sau companii daneze precum Ingleby, FirstFarms sau Agriinvest (30.500 ha).

Interesul pentru agricultură al acestor grupuri este justificat de faptul că profiturile generate în ultimii ani de agricultură au atras ca un magnet atât investitorii străini, cât şi români cu business-uri în alte domenii. Spre exemplu, în 2011, anul record al agriculturii, firma lui Nicolae Sitaru a avut, la 2.600 de hectare de teren arabil, o cifră de afaceri de 2,9 milioane de euro şi un profit net de un milion de euro. Pe scurt, fermierul a făcut din grâu, porumb şi rapiţă un business cu o maijă de profit comparabilă cu cea din industria de IT&C sau telecom.

Sitaru spune că, în pofida unor reduceri de recoltă cauzate de secetă, nu a pierdut bani nici anul acesta pentru că preţurile au compensat o parte din reducerile din volum. "Pentru mine anul 2012 a fost aproape normal, producţiile au fost mai mici decât anul trecut, dar au fost compensate de un preţ mai bun. Am avut o productivitate de 3,5 tone/hectar la grâu, dar nu am vândut din el şi sper ca prin diferenţa de preţ să ajung la veniturile de anul trecut, când am făcut o producţie de 5,5 tone/hectar". O producţie de 3,5 tone la hectar este cu 30% mai mare decât productivitatea medie pentru grâu pe economie de anul acesta. Recolta de grâu este evaluată în acest an la 1,1 miliarde de euro, în scădere cu 9% faţă de recolta record de anul trecut.

"Agricultura poate fi câteodată un business foarte bun. Este adevărat (că se fac profituri bune - n.red.), dar fermele noastre sunt extrem de tinere, şi deşi societatea noastră este înfiinţată în 1993 timpul acesta nu înseamnă foarte mult având în vedere că în 20 de ani a trebuit să rezolvăm situaţia terenurilor sau a capitalurilor de lucru."

Totuşi, fermierul spune că cei care au început afaceri în agricultură la începutul anilor 1990 au avut şanse care nu se întâlnesc de două ori într-o singură generaţie. "Şansa noastră a fost că mult timp terenurile au fost la preţuri accesibile."

Agricultura este o piaţă care s-a încadrat pe o tendinţă de creştere de cinci ani, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, avansul venind pe fondul subvenţiilor plătite fermierilor de Bruxelles. Producţia agricolă acoperă în fiecare an aproximativ 6-6,5% din PD3, anul trecut sectorul contribuind la PIB cu 13,6 miliarde de euro, iar primele calcule arată că în acest an contribuţia se va ridica la 11-12 miliarde de euro.
Nicolae Sitaru proprietarul fermei Elsit tm.f , Ś' larii Avem prieteni străini în agricultură fie că sunt francezi sau portughezi, care s-au stabilit şi au ferme aici. Fondurile de investiţii nu lucrează terenurile, îl dau în arendă şi abia când strâng mai mult încep să lucreze.


Măsurile pe care le-ar lua Nicolae Sitaru din fotoliul de ministru al agriculturii

1. REABILITAREA IRIGAŢIILOR. Nicolae Sitaru a spus că reabilitarea sistemului de irigaţii ar fi prima măsură pe care ar lua-o dacă s-ar afla în poziţia de ministru al agriculturii.
"Primul lucru care trebuie făcut pentru stabilizarea producţiei agricole sunt irigaţiile", spune el.
Poziţionarea pe primul loc a irigaţiilor în lista de priorităţi a fermierului arată interesul producătorilor agricoli locali pentru a-şi pune la adăpost recoltele din fiecare an. în prezen puţini fermieri pot spune că sunt feriţi pe deplin de secetă, având în vedere că doar 1,5%-2% din terenul arabil al ţări este irigaţ. De cinci ani statul nu a direcţionat niciun euro către sistemul de irigaţii, iar rezultatul este acela că numai 120.000 de hectare au avut acces la apă anul acesta.


2. SIMPLIFICAREA LEGISLAŢIEI. Fermierul din Ialomiţa subliniază că ar schimba anumite legi care au impact direct asupra afacerilor agricultorilor având în vedere că acum 'sunt multe legi care te zăpăcesc". "Anul trecut, a fost o lege sau o hotărâre de guvern pe care am încercat şi am şi reuşit să o oprim. Eram obligaţi să cântărim pe cântar electronic producţia din câmp, iar aşa ceva nu se poate".
Măsura luată şi suspendată ulterior a fost introdusă de autorităţi pentru a evita supraîncărcarea camioanelor ce transportă materii prime agricole în timpul verii şi, implicit, deteriorarea şoselelor.


3. LIMITAREA FURTURILOR DIN AGRICULTURĂ. Fermierul spune că dezvoltarea agriculturii şi a irigaţiilor nu este posibilă fără o lege care să limiteze furturile de materii prime agricole sau utilaje. 'Furturile sunt o plagă periculoasă care fac ca nici irigaţiile să nu fie posibile decât cu costuri foarte mari. La utilaje ai nevoie de pază non-stop, altfel rămâi fără ele. în ţările civilizate se lasă tractorul în câmp. La noi dacă nu ai paznic în câmp a doua zi nu mai găseşti nici roata tractorului."

 

4. CONSULTANŢĂ PENTRU FERMIERI. Fermierul spune că micii fermieri nu se pot dezvolta în lipsa unei instituţii care să ghideze afacerile micilor producători agricoli.

"Este nevoie de o instituţie care să îi înveţe pe micii fermieri să îşi folosească forţa de muncă. Satele sunt pline de oameni care nu fac nimic şi asta se întâmplă pentru că instituţiile statului nu au făcut nimic în ultimii 20 de ani." Şi actualii oficiali de la Ministerul Agriculturii au o iniţiativă în acest sens în sensul înfiinţării de anul viitor a aşa-numitelor camere agricole, instituţii care ar trebui să îi consilieze pe micii antreprenori agricoli.


5. DEPOZITE PENTRU LEGUME Şl FRUCTE. Nicolae Sitaru explică că piaţa de legume şi fructe poate fi susţinută prin construirea unei reţele de depozite de legume şi fructe.
"Am făcut 12 ani legume, ajusesem captiv al unei pieţe nefiscalizate şi era foarte periculos. Legea îţi permite greu să ai zilieri. Este complicat să dai zvon la ţară să zici mâine mergem să culegem ceapă că nu ştii cine vine. Te trezeşti că unii s-au îmbătat şi n-au mai venit." Daniel Constantin, actualul şef de la Agricultură, a anunţat în public în mai muite rânduri că vizează construirea unei reţele de depozite pentru legume şi fructe pentru a conecta micii producători de pieţe, însă proiectul nu a trecut până acum de stadiul de declaraţii.


CE A MAI SPUS FERMIERUL NICOLAE SITARU LA ZF LIVE 

Este foarte greu de spus acum cum va fi anul viitor, dar pot să vă spun că arată mult mai bine decât în perioada similară din anul trecut. Grâul este înfrăţit, iar rapiţa intră în iarnă în condiţii bune.

  • Noi, fermierii români spunem că nu trebuie să vindem terenul străinilor care nu se stabilesc aici. Cei care gestionează terenul din afară nu ar trebui să îl vindem şi ar trebui să luăm exemplul altor ţări.
  • Dacă am lua rezultatele fermei mele şi le-am extrapola, iar eu nu am o fermă extrem de performantă, am avea o medie de 5 tone de cereale/hectar, ceea ce înseamnă că în total ar trebui să facem lejer 40 de milioane de tone de cereale la nivel de economie.
  • Sunt zone cu terenuri foarte fărâmiţate şi acolo producţiile sunt extrem de mici. Din păcate, o medie de 3 tone de porumb la hectar este ruşinos de mică pentru România.
  • Fermele noastre sunt extrem de tinere deşi societatea noastră (firma lut Sitaru - n.red.) este înfiinţată în 1993, timpul acesta nu înseamnă foarte mult, având în vedere că a trebuit să rezolvăm situaţia terenurilor, a capitalurilor de lucru şi 20 de ani sunt ani destul de puţini.
  • 2011 a fost un an cu producţie bună, dar şi cu preţuri la fel. Putem avea o producţie mai mare dacă vom avea condiţii mai bune sau dacă condiţiile sunt şi mai bune decât în 2011 sau dacă irigăm.
  • Neavând exerciţiu şi expertiză, mulţi o dau în bară în agricultură. Este o meserie şi dacă nu te pricepi, o dai în bară. Agricultura se învaţă greu şi de multe ori se învaţă cu sânge, cu pierderi mari.
  • Spre deosebire de alte afaceri, aici în pământ bagi totul şi dacă nu faci lucrurile cum trebuie, poţi pierde tot. Ţine şi de noroc şi de şansă.
  • La anul producţia de rapiţă ar trebui să fie bună, cel puţin în zona noastră, în Dobrogea şi Oltenia s-ar putea să fie probleme şi anul viitor.
  • Am cultivat legume 12 ani şi am renunţat, mi-am dat seama că devenisem capitv pe o piaţă total nefiscalizată.

Sursa: Ziarul Financiar

Produsele ecologice româneşti nu se comercializează pe piaţa autohtonă din cauza preţurilor destul de mari şi merg în proporţie de 90% la export, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

Şeful de la Agricultură a precizat că, în prezent, dincolo de calitatea produselor, foarte importantă pentru consumatori, este preocupat să asigure producătorilor agricoli din România o piaţă de desfacere, fie că este vorba despre piaţa internă, fie despre cea externă. Acesta a subliniat că România importă foarte multe produse pentru că cele autohtone nu ajung pe rafturi.

"Mi-aş dori să echilibrăm în primul rând balanţa, pentru că este deficitară. Importăm foarte multe produse pentru că produsele româneşti nu ajung pe rafturi. Iată că acum încercăm să îmbunătăţim acest lucru; s-a îmbunătăţit. Avem de lucrat mult în continuare, iar după ce vom echilibra şi vom găsi toate produsele româneşti pe rafturi, cred că ne vom putea gândi şi la export'', a spus acesta. 

Daniel Constantin a subliniat că, pe zona de export, sunt produse de nişă care merg foarte bine şi în momentul de faţă, cum ar fi produsele ecologice în primul rând.
"În special producţia din agricultura ecologică merge mai mult la export. 90% din producţia respectivă nu se comercializează pe piaţa din România pentru că sunt preţuri destul de mari", a arătat şeful MADR.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat, miercuri, la lansarea de către Metro România a programului "Bunătăţi din România", susţinut de ministerul de resort, care vizează încurajarea consumului de produse româneşti prin realizarea de parteneriate cu producătorii români.

În program participă peste 90 de producători autohtoni, care oferă diverse categorii de produse precum peşte, carne, preparate din carne, lactate, brânzeturi, legume şi fructe, pâine şi produse de panificaţie, vinuri şi conserve.
Condiţia principală pentru participarea la program este respectarea standardelor de calitate impuse de Metro România, precum şi utilizarea unor procese care pot asigura trasabilitatea produselor.

"Bunătăţi din România" continuă direcţia iniţiată de programul "D-ale Noastre", primul program din România cu susţinerea producătorilor locali de legume, lansat în luna mai de companie, în cadrul căruia Metro România asigură distribuţia produselor în reţeaua sa şi oferă asistenţă pe tot parcursul producţiei.

"Alături de legumele autentice ale noastre, proiectul "Bunătăţi din România" completează oferta de produse româneşti disponibile în Metro Cash&Carry România atingând astfel aproximativ 75% din totalul sortimentului comercializat pentru categoriile de produse menţionate (circa 4.000 de articole din totalul sortimentului românesc)", a declarat Anca Vizireanu, director Cumpărări produse alimentare Metro Cash&Carry România.

Prin întreaga platformă de susţinere a producătorilor români, Metro România încurajează dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei.

Sursa: AGERPRES

Producătorii agricoli vor avea la dispoziţie, începând cu sfârşitul lunii noiembrie, 80 de milioane de euro pentru crearea unor centre de colectare, sortare, ambalare, etichetare, dar şi condiţionare a produselor agricole, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

"În această lună alocăm o sumă extrem de importantă pentru crearea acelor centre de condiţionare, etichetare, sortare şi ambalare a produselor agricole. Toate aceste lucruri sunt menite să ajute producătorii agricoli. Nu mai puţin de 80 de milioane de euro vor fi disponibile de la sfârşitul acestei luni pentru agenţi economici, oameni care se vor asocia cu producătorii agricoli pentru a ajuta la o mai bună desfacere a produselor agricole", a afirmat Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a subliniat că în ultimul timp s-a extins numărul hipermarketurilor care au intrat în programul de promovare a produselor româneşti iniţiat de ministerul pe care îl conduce, scopul fiind acela de a asigura o desfacere cât mai mare a producţiei autohtone. El a adăugat că, în acest scop, au fost luat şi alte măsuri, precum modificarea legislaţiei pentru certificatele de producător, dar şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare, astfel încât să se dea tuturor producătorilor posibilitatea de a comercializa şi de a păstra produsele româneşti nu doar pe perioada de durată a acestora fără să fie în atmosferă controlată.

"Au mai cedat şi unii şi ceilalţi şi putem vorbi despre un grad mai mare de asociere în agricultură, de conştientizarea faptului că trebuie să atingem anumite puncte de calitate pentru a comercializa produsele româneşti. Pe de altă parte, şi hipermarketurile au înţeles că au nevoie de produse româneşti. Astăzi, suntem undeva în zona de mijloc, în condiţiile în care 50% din produsele româneşti care se comercializează în medie pe an în zona de legume-fructe sunt de origine românească", a arătat Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, în zona de legume-fructe, comparativ cu 1 ianuarie - 31 august 2011, anul acesta balanţa comercială pe produse agroalimentară s-a îmbunătăţit "vizibil".

În ceea ce priveşte condiţia ca un producător român să poată pătrunde într-un hipermarket cu produsele sale, ministrul a precizat că acesta trebuie să îndeplinească nişte cerinţe impuse de unitatea comercială, cerinţe care, însă, nu mai sunt atât de mari, ca în anii trecuţi. În plus, Daniel Constantin a îndemnat consumatorii să aleagă produsele româneşti, pentru că acestea sunt cele mai bune.

Susa: AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti