Lumea Satului

Lumea Satului

Mai zilele trecute, cineva, nume ilustru în rândul gânditorilor români, îmi atrăgea atenţia cum că, fiecare dintre noi, oricât de modest am fi, ne înfruptăm, aproape fără să bănuim, din tezaurul energiei universale.

Cu alte cuvinte, lumea ca lume, parte a Universului fără de sfârşit, sălăşluieşte aici unde îi e locul graţie porţiei de energie pe care o consumă perpetuu, asigurându-şi mişcarea şi, prin urmare, rostul.

Chiar nevinovata rostire a unor vorbe trimise către semeni este posibilă graţie bobului de energie pe care şi-l atrage din belşugul de energie universală.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Gheorghe VERMAN
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Prin introducerea în 2010 şi 2011 a “Sprijinului financiar pentru Agricultura Ecologică” numărul fermierilor ecologici înregistraţi la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a crescut de 8 ori de la 3150 în 2010 la peste 24.000 în 2012 şi astfel am devenit prima ţară din lume din punct de vedere al creşterii numărului de fermieri.

În acest context Asociaţia operatorilor din agricultura ecologică – “BIO ROMANIA” a organizat în perioada 31 Octombrie – 04 Noiembrie 2012, în incinta pavilionului E1 din cadrul Romexpo, Salonul de Eco-Agricultură din cadrul târgului Indagra/Alimenta 2012,găzduind peste 40 de firme din domeniul alimentar, precum şi din domeniul îngrijirii corporale (cosmetice bio), detergenţi, confecţii, artizanat şi arta meşteşugărească populară, certificate de asemenea ecologic. Punctul culminant al evenimentului, atât ca fluenţă a publicului cât şi ca interes al jurnaliştilor, l-a constituit ziua de sâmbătă, atunci când premierul României, domnul Victor Ponta, a vizitat pavilionul Bio-România, împreună cu soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, de altfel una dintre cele mai importante susţinătoare ale agriculturii ecologice româneşti. Imaginile vizitei oficiale au fost mediatizate pe larg în presa scrisă şi jurnalele de ştiri, ceea ce a constituit o bună oportunitate pentru operatorii ecologici români de a se face cunoscuţi consumatorilor şi potenţialilor parteneri de afaceri români dar şi străini.

În cadrul aceluiaşi eveniment, în cea de-a doua zi a Salonului de Eco-Agricultură, Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - “BIO-ROMÂNIA” a organizat pentru cel de-al patrulea an consecutiv conferinţa internaţională Romanian Organic Forum.

Romanian Organic Forum şi-a propus să aducă împreună operatorii din agricultura ecologică, alături de specialişti reputaţi din ţară şi străinătate, pentru a face cunoscute ultimele tehnologii utilizate în sistemul agriculturii ecologice, strategii de marketing, legislaţia din domeniu precum şi viziunea viitoarei Politici Agricole Comune în domeniul Agriculturii Ecologice.

Cu acest prilej Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Daniel Constantin, şi domnul Claus Rättich - reprezentantul Nuremberg Messe, au semnat convenţiile prin care România va fi declarată „ŢARA ANULUI” la cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume, Nuremberg „BIOFACH” – 2013, statutul de „Ţara Anului” oferind ţării noastre şansa unică de a fi în centrul atenţiei tuturor celor preocupaţi de acest sector la acest mare eveniment mondial.

Sursa: Asociația Bio România

 

Odată cu scăderea dramatică a producţiei de miere din acest an, apicultorii britanici sunt din ce în ce mai frustraţi de lipsa de fonduri guvernamentale şi ale UE. După un an dezastruos pentru miere, ei se întreabă de ce nu ajung şi la ei mai mulţi bani ai UE şi ai guvernului, în contextul în care fondurile alocate unor ţări precum Ungaria şi România au contribuit la o creştere semnificativă a producţiei de miere în ultimul deceniu, relatează vineri The Telegraph.

Asociaţia Britanică a Apicultorilor a anunţat recent o scădere de 72% în producţia de miere din acest an, din cauza vremii nefavorabile. O cercetare recentă a Asociaţiei Fermierilor din Albinărit a relevat că producţia s-a redus la jumătate în 2012, echivalentul unei pierderi de 7 milioane de lire sterline pentru industria din Marea Britanie.

Comercianţii apicoli, precum James Hamill de la ''Hive Honey Shop'' din sudul Londrei, cred că finanţarea UE ar putea îmbunătăţi productivitatea, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări din Europa "Am dori să vedem că fondurile guvernamentale sunt plătite direct apicultorilor şi nu unor firme de cercetare, organizaţii de caritate şi universităţi, ci direct oricui creşte albine şi întreţine un stup", a afirmat Hamill.

Apicultorii din România, care primesc deja finanţare directă de la UE, şi-au dublat coloniile de albine în ultimul deceniu. Între 2000 şi 2010, ţara a produs 24.700 de tone de miere. Apicultorilor români li s-a promis continuarea finanţării UE până la sfârşitul lui 2014. Ţara va primi 3,4 milioane de euro pâna la sfârşitul lui 2012, la fel şi în 2013. Această creştere a producţiei pare să progreseze în anii următori, în contextul în care o continuare a finanţării UE, îmbinată cu programe educaţionale, măsuri ale agriculturii ecologice, registre ale apicultorilor şi factori geografici se dovedesc esenţiale pentru succesul mierii în această ţară, subliniază ziarul britanic.

În condiţiile în care peste 80% din produsele apicole de pe rafturile din Marea Britanie sunt importate din ţări ale UE, printre care şi România, Patrick Robinson, directorul de operaţiuni de la compania ''Rowse Honey'', a constatat avantajele programelor apicole, cum ar fi cele din România.

''Noi folosim tipuri de miere din România, cum ar fi cea de salcâm şi tei, precum şi cea polifloră. Prin finanţare UE, România încurajează apicultura iar numărul apicultorilor este, credem noi, în creştere", a afirmat el.

Francisc Eget, 65 de ani, este din Maramureş, în nordul României, şi foloseşte metodele apicole tradiţionale. Deplasându-se spre sud pentru nectarul din Delta Dunării şi până la dealurile din Transilvania, a fost prompt în a sublinia beneficiile fondurilor UE pentru nivelul său de trai.

"În prezent, în Maramureş există aproximativ 400 de comercianţi apicoli, deoarece guvernul a intervenit pentru a ajuta stimularea industriei apicole. Aproape toţi sunt înregistraţi şi ne împărtăşim toate constatările. Noi primim aproape 4.500 de euro la fiecare trei ani, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile", spune el.

Această distribuire a fondurilor între toţi apicultorii înregistraţi a avut un impact pozitiv asupra apiculturii locale şi comerciale. Într-o ţară în care preţul mediu lunar de închiriere a unui apartament cu trei camere este de doar 240 de lire, aceste fonduri relativ modeste au contribuit la distribuirea de tratamente împotriva paraziţilor şi la costurile de întreţinere a stupilor. Au creat, de asemenea, programe educaţionale accesibile. 

În timp ce beneficiile pot fi văzute in Europa, apicultorii britanici sunt încă confuzi legat de unde merg fondurile UE în ţara lor. Gill Maclean, de la Asociaţia Apicultorilor, împărtăşeşte această îngrijorare. "Banii de la UE intră în Trezorerie, dar nu există o transparenţă privind modul în care sunt distribuite fondurile europene legate de apicultură", a afirmat Maclean.

În timp ce producţia de miere este dependentă de vremea caldă pentru a avea florile care dau nectar şi condiţiile meteorologice adecvate de căutare pentru albine, experţii în apicultură şi albinărit sunt de părere că se poate face mai mult pentru a încuraja floricultura sălbatică în întregul Regat Unit. 

James Hamill este convins că aceste condiţii pot fi ameliorate dacă banii vor fi disponibili. "Vrem să vedem mai multe fonduri pentru plantarea pajiştilor cu flori sălbatice şi flori agreate de albine de-a lungul liniilor de cale ferată, în parcuri şi de-a lungul autostrăzilor. Consiliile şi companiile private trebuie să facă disponibile zone deschise pentru amplasarea de stupi pe acoperişuri, în parcuri auto, terenuri virane şi plante de apă", a afirmat Hamill.

Francis Ratnieks, profesor de apicultură la Universitatea din Sussex, consideră că Marea Britanie ar putea învăţa de la România şi cultiva mai multe flori sălbatice, în scopul de a oferi albinelor o şansă mai bună pe viitor. 

"O zonă despre care cred că are un mare potenţial este cea a pajiştilor. Fânul este cea mai mare recoltă din Marea Britanie şi foloseşte cele mai multe terenuri. Ar trebui să fie mult mai uşor să se încurajeze floricultura pe terenuri cu pajişti decât pe terenuri arabile având în vedere că animalele pot paşte plantele care produc florile pe care le vizitează albinele, cum ar fi trifoiul", a spus el.

În timp ce apicultorii britanici se uită la vecinii europeni pentru modalităţi de ameliorare a producţiei de miere, profesorul Ratnieks consideră că această schimbare de atitudine faţă de natura sălbatică se va dovedi semnificativă. Creşterea de mai multe albine şi sporirea numărului de apicultori este fără valoare în absenţa florilor cu nectar care să le hrănească pe albine.

"Terenurile agricole reprezintă 75% din teritoriul Marii Britanii, probabil la fel de mult ca în oricare altă ţară din lume. Tot aşa cum sunt o sursă de hrană, ele trebuie să fie şi o casă pentru natura sălbatică. A le face pe amândouă se va dovedi o provocare", a subliniat Ratnieks.

Sursa: AGERPRES

Terenurile agricole din România se vor scumpi odată cu apariţia reglementărilor ce vor permite comasarea acestora, preţurile urmând să fie similare cu cele practicate în alte ţări ale Uniunii Europene, respectiv de 8.000 - 10.000 de euro pe hectar, a declarat, joi, Victor Emanuel Ciupercă, director zonal AMB Holding, într-o conferinţă de specialitate.

În acest context, el le-a recomandat fermierilor şi oamenilor de afaceri participanţilor la eveniment să achiziţioneze şi să compacteze cât mai multe terenuri, în condiţiile în care, în prezent, preţurile acestora variază între 1.000 şi 5.000 de euro/hectar, scumpirea urmând să se producă, în opinia lui, într-un termen scurt.

Ciupercă a explicat că, în următorii doi ani, preţurile terenurilor agricole în România vor fi influenţate de trei factori: specula, comasarea şi productivitatea terenurilor.
"Specula este un termen pe care îl auzim din ce în ce mai des şi toată lumea se teme că vor veni speculanţii de terenuri şi asta va afecta agricultura din România. Dacă terenurile agricole din România ar face obiectul unor reglementări legate de obligativitatea exploatării lui într-un anumit termen sau întreţinerea lui, specula nu ar mai exista", a spus acesta.

În ceea ce priveşte comasarea, specialistul a amintit că, la finele lui 2011, la Senat a fost depusă o iniţiativă legislativă ''destul de bună", respectiv Legea comasării terenurilor.

"Pentru un investitor străin, cred că este cel mai important lucru să ştie că poate cumpăra o suprafaţă mare de teren pe care să o administreze uşor şi să o exploateze uşor. În prezent, în România, undeva la 90% dintre subiecţii care apelează la subvenţii au ferme agricole sub 10 hectare. Asta înseamnă că proprietăţile majorităţii fermierilor din România sunt sub 10 hectare, adică foarte mici, neatractive pentru a fi cumpărate şi exploatate ulterior de către un agent economic instituţional. Prin legea comasării aşa cum a fost ea propusă, însă dată uitării, se dădea posibilitatea, şi compensaţii, persoanelor fizice care deţin suprafeţe mici de teren să le poată fie arenda pe termen lung, fie să le vândă vecinilor, care să constituie suprafeţe mai mari de teren. Această iniţiativă trebuie încurajată şi, odată cu apariţia unei asemenea legi, vă garantez că cele peste două milioane de hectare nelucrate în România vor intra în circuitul economic. Poate că vor fi într-o primă fază speculate, dar chiar şi asta va atrage fonduri, taxe, statul va câştiga de pe urma acestor tranzacţii şi, în ultimă instanţă, ele vor fi exploatate de investitorii din agricultură", a arătat Victor Ciupercă.

De asemenea, un teren agricol va deveni mai bun, deci mai scump, pe măsură ce productivitatea lui va creşte. În opinia reprezentantului AMB Holding, în viitor vor deveni mai atractive terenurile care au fost mai înainte lucrate, ale căror origini şi calităţi sunt cunoscute. 

"De exemplu, dacă un teren este propice pentru agricultură, dacă are studii pedologice, adică are un istoric, atunci acel teren se va vinde mai scump'', a precizat el.
Astfel, plecând de la cei trei factori menţionaţi - specula, comasarea şi productivitatea terenurilor - în România preţurile la terenurile agricole variază între 1.000 şi 5.000 de euro/hectar. 

"În Uniunea Europeană, aproape de noi, preţurile la terenuri depăşesc 8.000 - 10.000 de euro/hectar. Consider că şi în România tendinţa va fi aceeaşi, de asta recomand să achiziţionaţi şi să compactaţi terenuri cât mai mult şi asta pe termen scurt. Astăzi, dacă discutăm despre achiziţiile bucăţilor mici de teren, ele nu devin riscante, pentru că sunt convins că, până la urmă, se va trece la comasarea lor. Sunt convins că statul şi MADR vor trebui să lucreze pentru a promulga o lege prin care să permită comasarea terenurilor. Momentul apariţiei acestor reglementări va fi şi momentul în care preţurile vor creşte şi acesta este beneficiul micului fermier sau ţăran care are una sau mai multe suprafeţe de teren pe care nu le poate lucra pentru că sunt disparate, a moştenit un hectar aici şi unul la un kilometru. În acel moment, cred că agricultura va avea şi o altă faţă, va produce mai mult, va aduce mai multe beneficii statului", a conchis Victor Ciupercă.

Sursa: AGERPRES

• Interviu cu Cristina Mateescu, director general al Institutului de Cercetare–Dezvoltare pentru Apicultură

Albina – model de organizare

- De unde vorba aceea, „harnic ca o albină“?

- Conform instinctului ei de acumulare, albina nu are odihnă până nu îşi adună suficiente rezerve de hrană, polenul pe care îl transformă în păstură şi mierea pe care o obţine din nectarul florilor. În acelaşi timp, albina face treburile casei, curăţenie, creşte copii, deci este neobosită.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Gheorghe Verman
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Pentru micii producători, Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti (ASAT) ar putea fi un ajutor nesperat în lupta pentru valorificarea muncii lor. Deşi teoretic drumul de la producător la consumator ar trebui să fie unul foarte scurt, realitatea demonstrează că pe acest traseu se găsesc mulţi interpuşi, care măresc de 2-3 ori preţul produsului, păgubind astfel atât consumatorul care primeşte o marfă cu adaosuri uriaşe, dar şi producătorul care obţine o mică parte din preţul final.

Din toată această ecuaţie, de cele mai multe ori „prostit“ este orăşeanul, nevoit să cumpere ce i se oferă şi la preţul cerut de piaţa mafiei intermediarilor.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra Pop
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

La bogăţiile naturale exploatate mai mult sau mai puţin judicios şi care, iată, se apropie, nu în puţine locuri, de epuizare, pământul Moldovei oferă o resursă inepuizabilă şi gratuită – energia eoliană – care atrage tot mai mulţi investitori străini, dar şi societăţi comerciale româneşti, aflaţi într-o aprigă concurenţă.

Un fapt este semnificativ: din cele aproape 2,5 miliarde de euro ce vor fi investite în acest an în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, sute de milioane sunt alocate obţinerii de „energie verde“.

Numai în comuna botoşăneană Păltiniş, unde au început lucrările la unul dintre cele mai mari parcuri eoliene, vor fi investiţi peste 500 milioane de euro. La rândul lor, comunele ieşene Româneşti şi Dumeşti beneficiază de o investiţie prin care o firmă din judeţul Vaslui va construi un parc eolian cu putere de 130 MW.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian CIOCOIU
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Consiliul Judeţean Prahova, împreună cu Agenţia pentru eficienţă energetică şi de energii regenerabile – AE3R, Prahova a inaugurat sistemul fotovoltaic din comuna Ariceştii Rahtivani, al doilea din judeţ şi din ţară, aparţinând unei autorităţi publice locale. Cele 19 panouri fotovoltaice, realizate în tehnologie siliciu policristalin, dezvoltă o putere de 4,5 KWp, câte 240 Wp fiecare. Ele au fost instalate în faţa primăriei şi vor avea ca scop asigurarea alimentării cu energie electrică a instituţiei pe întreaga perioadă a anului.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Micul iaz din vârf de munte

Moroieni, Parcul Naţional Bucegi. Avem un cadru natural bogat, într-un ochi de la marginea unui gol alpin, cu relief accidentat şi un peisaj desenat în linii puternice. Proprietarul (Sorin Ioniţă) de la Pensiunea Lin Cota 1000 a avut de rezolvat o problemă de compoziţie peisagistică, să contrapună naturii ample mici elemente de design vegetal şi floristic, într-o curte puţin generoasă pentru construcţia unor astfel de elemente. Specialiştii au găsit soluţii potrivite: au spart grădina în două trepte largi, printr-un zid de piatră neşlefuită, care să nu iasă prea mult din decorul specific ruralului.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria Bogdan
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Am petrecut câteva zile într-un sat „dezvoltat“ pe pilonul doi şi pe fondurile de dezvoltare regională. Scuzaţi! Am petrecut într-un „spaţiu rural“ …etc. Cum unde? La o pensiune agroturistică (v. SAPARD), vecină şi cimotie (v. Şăineanu, ed. I, Craiova, 1896) prin alianţă (v. ex-cumnat de vară de-a doua) cu nevasta proprietarului senatorial al Centrului de formare profesională (v. SAPARD + AXA 3, Măsura 3.1.2. + un praf de Axa 2, Măsura 2.1.5.). Care-i legătura formării profesionale cu Măsura 2.1.5. – Plăţi în favoarea bunăstării animalelor? În lobby se lăfăiau acvarii, terariul unui constrictor şi altul cu porcuşori de Guineea! Desfid pe oricine încearcă să demonstreze că mai sus numitele nu sunt animale!

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Tot io!
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti