Lumea Satului

Lumea Satului

Stația de producție a semințelor a companiei internaționale de agricultură Corteva Agriscience, situată în Afumați, județul Ilfov, a încheiat cu succes sezonul de producție agricolă din 2023. Peste 2 milioane de unități de semințe de porumb și floarea-soarelui au fost produse pentru sezonul următor pe o suprafață de peste 11.000 de hectare.

În acest an, au fost recoltați și sunt în curs de procesare un total de 42 de hibrizi de porumb, 7 hibrizi de floarea-soarelui și un soi de soia. La stația de la Afumați a Corteva Agriscience, hibrizii produși în România sunt procesați și utilizați pentru peste 20 de țări diferite din Europa, cu cel mai mare volum în România, Bulgaria, Polonia, dar și în Ucraina, Franța și Ungaria. În plus, în vara acestui an au fost tratate și însăcuțite 32.000 de unități de rapiță care alimentează în principal piața din România și Republica Moldova, contribuind la creșterea și dezvoltarea durabilă a agriculturii în aceste țări.

„Corteva investește constant in dezvoltarea capabilităților oamenilor și echipamente de ultimă generație la stația din Afumați. Angajamentul nostru se extinde la susținerea fermierilor români în atingerea rezultatelor optime din punctul de vedere al productivității, prin valorificarea tehnologiilor inovatoare în România. Echipa noastră dedicată vine cu o expertiză extinsă, cu un accent deosebit pe siguranța și protecția muncii, prin care asigură desfășurarea fiecărei operațiuni într-un cadru sigur pentru obținerea unor rezultate superioare“, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova, Corteva Agriscience.

Inaugurată în 2002, stația de condiționare de la Afumați reprezintă un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Cu o investiție care depășește 74 de milioane de euro în cei 21 de ani de existență, unitatea de producție este echipată cu utilaje de ultimă generație, inclusiv sortere optice și mașini de tratare performante. Susținută de o echipă dinamică de aproximativ 300 de angajați permanenți și sezonieri, stația asigură un ciclu de producție fără probleme pentru hibrizii Pioneer®.

Fabrica Corteva din Afumați este una dintre cele mai mari și moderne facilități de producție Corteva din lume, este cea mai mare stație de procesare a semințelor din România, producând semințe de porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță cu tehnologii avansate pentru clienți de pe întreg teritoriul Europei, iar de curând și Asia. Fabrica Corteva din Afumați folosește tehnologii avansate pentru a aplica semințelor de porumb și floarea-soarelui tratamente care stimulează creșterea și sănătatea plantelor, oferind fermierilor soluții inovatoare și sustenabile.

Cu o investiție suplimentară de 14 milioane de euro în 2021, fabrica Corteva din Afumați și-a extins capacitatea de producție de semințe de floarea-soarelui, soia și rapiță, pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea fermierilor, la nivel național și internațional.

Această facilitare rămâne un simbol al investițiilor susținute, progresului tehnologic și dedicării colaborative, servind drept model global pentru producția modernă de semințe.

Anual, Corteva Agriscience lansează în medie 10 hibrizi de porumb și floarea-soarelui pe piața din România, cu un ciclu de lansare foarte rapid.

Un hibrid premium în portofoliul Corteva rămâne pe piață timp de maximum 5 sau 6 ani, după care este înlocuit pentru a oferi soluții adaptate nevoilor fermierilor în condițiile climatice în schimbare.

Rapița ocupă în continuare suprafețe importante, în ciuda riscurilor din ce în ce mai mari, care pot duce la compromiterea acestei culturi. În următorii ani, perspectivele sunt aceleași, prin urmare majoritatea fermierilor își vor asuma riscurile și vor semăna rapița și în următorii ani. Una dintre problemele peste care, de cele mai multe ori, se trece cu vederea este cea cu samulastra de rapiță din culturile postmergătoare.

În majoritatea cazurilor, în țara noastră, după rapiță se seamănă orz sau grâu. Rapița este o premergătoare foarte bună pentru cerealele de toamnă deoarece eliberează terenul devreme, iar spectrul de boli, dăunători și buruieni ale rapiței și cerealelor de toamnă este diferit. De exemplu, în cazul grâului semănat după rapiță sunt șanse foarte mici să fie probleme cu atacul gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau al viermilor sârmă (Agriotes spp.). Numai că, dacă ne uităm puțin la structura culturilor din majoritatea fermelor ce se găsesc în țara noastră, putem observa că numărul de specii cultivate este unul redus, cauza principală constituind-o rentabilitatea acestora. În majoritatea cazurilor, într-o fermă sunt doar 4 sau 5 culturi.

Ce înseamnă asta? În multe cazuri, sola cu rapiță este amplasată în vecinătatea unei sole în care această cultură a fost semănată anul trecut. Iar aici încep problemele. În cele mai multe cazuri, în sola unde rapița a fost premergătoare și acum sunt semănate cereale poate să existe samulastră de rapiță, iar aceasta este focarul perfect pentru înmulțirea majorității speciilor de insecte dăunătoare acestei culturi. Cu cât avem mai multă samulastră de rapiță, cu atât speciile de insecte dăunătoare au mai multă hrană la dispoziție și populațiile acestora pot să crească nestingherite de la un an la altul. Insectele din samulastra de rapiță pot trece „la vecini“, unde este cultura rapiței pentru anul în curs. În general, samulastra de rapiță din cultura de grâu sau orz, este prezentă „la pachet“ cu diferite specii de buruieni dicotile.

De obicei, fermierii erbicidează grâul sau orzul în primăvară pentru combaterea buruienilor (inclusiv cele dicotile și samulastra de rapiță), ceea ce înseamnă că plantele de rapiță din cultura de grâu sau orz se dezvoltă nestingherite, fiind gazdele perfecte pentru puricii de pământ (Phyllotreta spp.), puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala), larvele viespii rapiței (Athalia rosae), larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), larvele buhei verzei (Mamestra brassicae), larvele moliei verzei (Plutella xylostella), musca verzei (Delia brassicae), etc. Insectele pot ierna fie la baza plantelor sau în apropierea acestora, în stratul superficial al solului, fie se pot găsi sub formă de pupă, într-un cocon mătăsos, pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (molia verzei). Chiar atunci când fermierii erbicidează grâul în toamnă, pentru combaterea samulastrei de rapiță, insectele au timp să parcurgă tot ciclul până la momentul hibernării, caz în care nu mai sunt afectate de distrugerea samulastrei.

În primăvară, după ce samulastra de rapiță din grâu sau orz este erbicidată, insectele pot migra în solele vecine, în care se găsește rapița cultivată. În acest mod, samulastra de rapiță din culturile de grâu sau orz de toamnă poate contribui la creșterea rezervei biologice de specii de insecte dăunătoare. În câmp, există fel și fel de situații, pot să existe sole unde avem samulastră de rapiță într-o proporție redusă, dar sunt și situații (din ce în ce mai multe) unde samulastra de rapiță se găsește într-o proporție destul de mare. De ce avem samulastră de rapiță? În primul rând din cauza pierderilor de la recoltare sau a întârzierii recoltării. Știm cu toții că silicvele de rapiță sunt foarte dehiscente, iar cu cât se întârzie recoltarea cu atât riscul ca acestea să se deschidă este mai mare. Este drept că, în prezent, există mulți hibrizi de rapiță toleranți la scuturare sau avem la dispoziție produse care se pot aplica pe cultură cu câteva săptămâni înainte de recoltare (acționează ca un fel de adeziv) pentru a întârzia deschiderea silicvelor, dar aceste soluții nu pot face „minuni“.

Cu cât întârziem mai mult recoltarea rapiței, cu atât cresc șansele ca să avem mai multă samulastră în grâu sau orz în următoarea toamnă. În teorie, rapița se recoltează prima, înaintea grâului, dar „practica ne omoară“. După cum bine știți, în momentele recoltării, Murphy este „cel mai bun prieten al fermierilor“. Se pot întâmpla N situații la recoltare, fie vine o furtună, fie se strică combina în brazdă, fie mecanizatorul merge prea repede cu combina în brazdă, rezultând pierderi mai mari de recoltă. Însă, în cele mai multe cazuri, momentul recoltării rapiței de toamnă se suprapune cu momentul recoltării grâului, caz în care flota de combine dintr-o fermă este solicitată la maximum. Am enumerat doar câteva din multiplele cauze care pot avea drept rezultat creșterea riscului de a avea multă samulastră de rapiță în solele cu cereale de toamnă.

Un alt factor care contribuie la dezvoltarea samulastrei de rapiță sunt condițiile meteo din timpul toamnei. În ultima vreme, toamnele sunt din ce în ce mai lungi și mai călduroase. Temperaturile medii din lunile de toamnă, precum și din luna decembrie sunt mai mari decât mediile multianuale, ceea ce înseamnă condiții favorabile atât pentru rapiță, care crește ca samulastră în lanurile de grâu sau orz de toamnă, cât și pentru diferitele specii de insecte dăunătoare care se găsesc în samulastra de rapiță.

Dar există și un factor uman. În anii trecuți, în unele articole din ziarele de popularizare, unii fermieri declarau că au avut multă samulastră cu rapiță în solele unde după această cultură nu au urmat cereale de toamnă. Așa că au decis să o lase să vadă ce iese, apoi se lăudau că au scos o producție mai mare de 2 tone la hectar!!?? După câțiva ani, aceiași fermieri, dar și vecinii lor, se plângeau că nu mai pot cultiva rapița din cauza atacului insectelor dăunătoare din perioada toamnei. Pe acești fermieri eu i-am poreclit „înmulțitori de insecte“. În condițiile unei agriculturi intensive, aceste practici pot contribui la formarea unei „bombe entomologice“, iar apoi nu înțelegem de ce avem presiune mare de infestare la rapița de toamnă în următorii ani.

Din păcate, sortimentul de insecticide folosit pentru tratamentele foliare, în vederea combaterii speciilor de insecte dăunătoare rapiței, va fi din ce în ce mai redus. De asemenea, în momentul de față, în țara noastră sunt omologate două substanțe active, folosite pentru tratamentul semințelor de rapiță, în vederea protejării plantelor aflate în primele faze de vegetație (BBCH 10 - BBCH 13) împotriva atacului dăunătorilor ce-și fac simțită prezența imediat după răsărirea rapiței. Ei bine, în aceste condiții, nu ne permitem să contribuim, fără să vrem, la creșterea rezervei biologice a dăunătorilor acestei culturi. Din contră, ar trebui să luăm toate măsurile preventive pentru a ține sub control populațiile dăunătorilor rapiței de toamnă. Iar principala măsură preventivă ar fi distrugerea samulastrei de rapiță.

Cum putem să reducem riscurile de a avea multă samulastră de rapiță? În primul rând, să acordăm o atenție și mai mare recoltării și reglajului combinelor, precum și instrucției permanente a mecanizatorilor. Scopul este de a încerca să avem pierderi cât mai mici de rapiță la recoltare. O altă soluție ar fi erbicidarea în toamnă a grâului sau a orzului, în cazul în care gradul de îmburuienare (inclusiv samulastra de rapiță) este ridicat. Este important să distrugem toamna, samulastra de rapiță pentru ca dăunătorii acestei culturi, aflați în samulastră, să nu apuce să își facă ciclul complet și apoi să se retragă pentru iernare. Fără un control al samulastrei de rapiță, rotația culturilor își poate pierde din eficacitate în ceea ce privește scăderea rezervei de dăunători.

În următorii ani se anunță vremuri destul de grele pentru fermieri, pe de o parte prețurile la inputuri s-au mărit foarte mult (inclusiv la produsele de protecția plantelor), pe de altă parte opțiunile de combatere a insectelor dăunătoare, a bolilor sau buruienilor vor scădea. Prin urmare, va trebui acordată o atenție cât mai mare aspectelor care, în general, sunt ignorate, cum ar fi samulastra de rapiță!

Explicații foto:

Foto 1 și 2 – Samulastră de rapiță din orz

Foto 1

Foto 2

Foto 3 – Samulastră de rapiță din orz, atacată de dăunători

Foto 3

Foto 4 și 5 – Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) pe samulastra de rapiță din orz

Foto 4

Foto 5

Foto 6 – Larva fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) prezentă pe samulastra de rapiță din cultura de orz

Foto 6

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Cred că observăm cu toții cât de repede a început să se miște totul în jurul nostru, dar mai ales tehnologia. Eu sunt tânăr și pot spune că m-am născut în plin avans tehnologic... Iar, până acum, am avut ocazia de a experimenta diverse competențe ale acesteia. În primul rând, electrocasnicele au acum cu totul o altă formă și eficiență... aspiratorul cu o formă bizară înlocuiește aspiratoarele bunicii, cuptorul – soba pe lemne, frigiderul – beciul și tot așa. Acestea sunt doar câteva exemple ușor de înțeles pentru toată lumea, care ne arată cum am evoluat și cât mai putem evolua.

În al doilea rând, interacțiunea cu calculatorul mi-a arătat o adevărată demonstrație de forță prin faptul că jocurile video de divertisment au ajuns să fie o alternativă a realității, având un aspect uluitor și arătând aproape ca în viața reală.

Este genial, nu?

Aici sunt două variante, și anume certitudinea că tehnologia este cu adevărat benefică omului și că evoluția pare a fi nelimitată, iar cea de-a doua este distrugerea noastră ca oameni.

Din punctul meu de vedere, cea de-a doua este corectă, pentru că o exemplificare cât mai veridică a realității pe un ecran te face să rămâi conectat ore în șir acolo, în acea lume, fiindcă nu mai vezi sensul ieșirii în adevărata realitate care te înconjoară. Din experiența proprie pot spune că acesta este rolul jocurilor și al companiilor de jocuri video. Ele trebuie să te facă pe tine prin tot felul de tertipuri să rămâi conectat tot timpul și să uiți de toate nevoile omenești – mâncat, băut, comunicare cu cei din jur.

Într-adevăr, așa cum spuneam mai sus, este incredibil nivelul la care a ajuns tehnologia să creeze noi lumi virtuale, să scrie texte de orice fel, să livreze informații oricând și să ne domine prin simpla sa prezență.

Din păcate, noi nu ne putem opune trendului tot mai ascendent, dar putem să folosim tehnologia în scopuri productive, iar când vine vorba de timp liber, să ne reîntoarcem la perioada de acum nu mult timp, cea în care citirea unei cărți domina lumea. Ea era rețeaua de socializare, ea, ziarele, gazetele și așa mai departe.

Ne relaxează creierul și, mai mult de atât, ne desparte, câteva minute sau ore dintr-o zi, de tehnologie.

Astfel văd eu lucrurile în privința avansului digitalizării tuturor lucrurilor din jurul nostru.

Alexandru OPREA-BANU

Dragoș Mihai Ababei îngrijește în localitatea Vad, comuna Dragomirești, județul Neamț, un efectiv de câteva zeci de bovine. Zilnic livrează unui mare procesator din regiune o cantitate satisfăcătoare de lapte. Cu toate că tânărul în vârstă de 20 de ani a absolvit un colegiu cu profil mecanic, studiile superioare nu au fost o prioritate, pentru că a ales să rămână acasă ca să dezvolte ferma familiei.

„Am 20 de ani, am absolvit Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamț, cu profil mecanic, iar pentru mine facultatea nu a fost o prioritate, deoarece am ales să rămân acasă ca să îmi ajut familia la fermă. Părinții au avut câteva vaci o bună perioadă de timp, din 2000 până în 2007. Ulterior au decis să mărească efectivul în 2007 și de atunci tot în creștere este efectivul.

În prezent, avem în fermă 28 de vaci adulte și 11 juninci, rasele Bălțată Românească, Bălțată cu Negru Românească, Holstein, Brună și Angus. Distribuția laptelui are loc în fiecare zi, în afară de ziua de duminică; laptele îl depozităm în tancul de răcire și de acolo îl ia procesatorul cu mașina și îl duce la fabrică“, adaugă Dragoș Mihai.

O fermă care se vrea automatizată

Productivitatea vacilor de lapte este influențată de mai mulți factori, iar dintre aceștia furajarea are un rol esențial, după cum adaugă tânărul.

„În ceea ce privește furajarea vacilor, acestea primesc trei mese pe zi; una la prima oră a dimineții: balot de lucernă uscată; a doua la ora prânzului: tain de porumb + ovăz + grâu + secară (5-7 kg pe cap de vacă), borhot de sfeclă de zahăr (10 kg pe cap de vacă), siloz din porumb (15 kg pe cap de vacă), plus un balot de lucernă verde, iar pe la ora 17:00 primesc ultimul prânz, balot de fân/paie.“

O astfel de investiție se ridică la o sumă destul de mare, ținând cont de utilajele necesare fermei, specifică fermierul din județul Neamț.

„Recent am achiziționat un tractor nou, cu încărcător frontal, să ne ușureze munca fizică. Nu lucrăm mult teren, doar câteva hectare, și tot ce producem utilizăm în furajarea animalelor.“

Cei care doresc să se apuce de o astfel de investiție, deși sunt puțini la număr, în primul le trebuie multă, multă răbdare, dar și să le placă animalele și ceea ce fac, mai adaugă nemțeanul.

„Am crescut printre animale de mic și de aceea am și drag de ele. Nu mi-e rușine cu ceea ce fac. Să crești animale nu este o rușine, este o satisfacție unică. În următorii ani vreau să modernizez adăpostul, ferma să fie mai mult automatizată și să ajung la un efectiv de 70 de vaci adulte. Pe viitor chiar mai urmează câteva achiziții“, a încheiat Dragoș Mihai Ababei.

Noua subvenție pentru bovine

Crescătorii de bovine beneficiază, începând de anul acesta, de două noi scheme de plată referitoare la condițiile pentru bunăstarea animalelor. Este vorba despre cele două eco-scheme dedicate sectorului zootehnic pentru vacile de lapte, respectiv pentru tineretul bovin la îngrășat.

În cadrul expo-conferinței Meat Milk, directorul general adjunct al APIA, Paul Eduard Kmen, a prezentat pe scurt aceste două scheme de plată pe care fermierii crescători de bovine le pot accesa începând din 2023.

„Eco-schema 4 se referă la creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 28,5 milioane de euro. Cuantumul unitar va fi stabilit în momentul în care se știu exact efectivele de animale, dar în momentul de față este estimat la 100,18 euro/UVM. Sunt trei componente: 50,26 euro/UVM pentru evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului, 29,09 euro/UVM pentru sănătatea ongloanelor și 20,83 euro/UVM pentru îmbunătățirea zonei de odihnă.“

„Eco-schema 5, bunăstarea tineretului bovin la îngrășat, este destinată să acopere pierderile de venit, precum și costurile suplimentare pe care le generează aplicarea unor măsuri superioare de bunăstare a animalelor. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 21 de milioane de euro, se estimează un cuantum unitar de 109,52 euro/UVM, împărțit în două componente: 98,71 euro/UVM pentru creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat fiecărui animal și 10,81 euro/UVM pentru asigurarea condițiilor de confort sporite în zona de odihnă a animalelor. Aceste două condiții se vor solicita împreună. Beneficiarii sunt fermierii activi care dețin animale înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor“, a precizat oficialul APIA.

Beatrice Alexandra MODIGA

Într-un an dificil din punct de vedere climatic, predominat de seceta și arșiță, ceea ce a determinat ca în majoritatea zonelor din țară producțiile să fie mai mici față de anul trecut, compania Corteva Agriscience anunță o nouă serie de fermieri campioni la floarea-soarelui. Este vorba despre fermieri din diferite zone ale țării, care au ales hibrizii de top Pioneer® și nu au dat greș, fiind mulțumiți la proba cântarului de producțiile obținute în condițiile unei campanii problematice.

În cadrul societății Vasidora, din localitatea Dochia, județul Neamț, domnul ing. Justin Popovici lucrează 550 ha și a devenit fermier campion la floarea-soarelui datorită hibridului P64LE163 care i-a oferit o producție de 4.800 kg/ha.“Am avut anul acesta floarea-soarelui pe  95 ha, iar hibridul P64LE163 l-am semănat după triticale. Astfel că terenul a fost dezmiriștit și apoi arat, după care în primăvară am fertilizat cu îngrășământ triplu 15 – 200 kg/ha, plus DAP – 100 kg/ha și carbonat de calciu – 200 kg/ha și apoi am intervenit cu combinatorul, o trecere sau două, după caz. Am semănat la începutul lunii aprilie, am erbicidat cu Express și am avut două treceri cu insecticid, iar la cea de-a doua trecere cu insecticid am adăugat un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. La prașilă, în stadiul de 8 frunze, am mai administrat uree –      60 kg/ha. Am recoltat la începutul lunii septembrie și am fost foarte mulțumit de acest hibrid,     l-am avut pentru prima oară în cultură și îl voi semăna și anul viitor pe 30 ha”, a precizat fermierul campion.

justin popovici

Tot în județul Neamț își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, domnul Alexandru Cepreagă. Acesta a ales hibridul P64HE144 și a obținut o producție de 4.450 kg/ha. “Lucrăm în familie 330 ha, floarea-soarelui am avut pe 48 ha și am semănat după cultură de porumb. Noi arăm terenul, apoi am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ triplu 15, după care am intervenit cu combinatorul. Anul acesta am semănat în jurul datei de 20 aprilie, atunci când am aplicat nitrocalcar 250 kg/ha și îngrășământ microgranulat 25 kg/ha. Am erbicidat preemergent, apoi am administrat Express. Cultura a mai primit un insecticid și un fungicid, atâta tot. Am recoltat după data de 20 septembrie și din punct de vedere al producției a fost un an bun, nu și din punct de vedere al prețurilor, ceea ce a făcut ca anul agricol să fie foarte dificil”, a afirmat domnul Cepreagă. Fermierul campion a mai declarat că va semăna anul viitor același hibrid pe o suprafață de 40 ha, adică toată suprafața pe care o va ocupa cultura de floarea-soarelui în ferma sa.

cepreaga alexandru

Fermier campion la floarea-soarelui a devenit și domnul Gheorghe Bogdan Axânte din localitatea Vorona, județul Botoșani. Acesta a ales hibridul P64LE162 și a obținut o producție de 4.280 kg/ha.

Următorul fermier campion este domnul Sandor Kozel din județul Mureș, localitatea Grindeni. Acesta lucrează o suprafață de 100 ha, floarea-soarelui a avut pe 22 ha, hibridul P64LE99 oferindu-i o producție de 4.000 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după cultură de porumb, astfel că terenul a fost arat și pregătit cu combinatorul, una sau două treceri în funcție de cât este necesar. Am fertilizat cu îngrășământ NPK – 150 kg/ha la pregătirea patului germinativ și cu 150 kg/ha la semănat, între 15 și 20 aprilie, atunci am adăugat și îngrășământ microgranulat 20 kg/ha. Am erbicidat preemergent, apoi am administrat Express, am aplicat  un insecticid preventiv în stadiul de 3 perechi de frunze. Atunci când plantele aveau în jur de 1 metru am administrat cu drona un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. Aceasta este toată tehnologia, iar recoltatul a avut loc în prima parte a lunii septembrie. Anul viitor încă nu știu ce suprafață de floarea-soarelui voi semăna, dar sigur voi alege din nou hibridul P64LE99, pentru că este un hibrid tardiv, dar stabil, cu producții bune”, a declarat fermierul campion.

kozel sandor

În județul Suceava, localitatea Stamate, fermier campion a devenit domnul Andrei Claudiu Ursu, care a ales hibridul P64LE162 și a obținut 3.750 kg/ha. “Lucrăm în familie     170 ha, floarea-soarelui am avut pe 55 ha, iar cultura premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, pregătit minim cu un cultivator în primăvară și am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie, atunci am administrat pe rând NPK - 200 kg/ha. Am erbicidat atât preemergent, cât și postemergent și am administrat un singur tratament format din fungicid, insecticid și îngrășământ foliar pe bază de bor. Recoltatul a avut loc în perioada 15 septembrie – 10 octombrie, a fost al doilea an când am ales acest hibrid și am fost mulțumit de producția obținută”, a punctat domnul Ursu.

ursu claudiu

Un alt fermier campion este domnul Florentin Vișinoiu din localitatea Săceni, județul Teleorman, care a cultivat hibridul P64LE99  și a obținut o producție de 3.350 kg/ha. “Lucrez 500 ha, floarea-soarelui am avut pe 135 ha, iar pe o suprafață de 50 ha am obținut 3.350 kg/ha cu hibridul P64LE99. Am semănat mai timpuriu, respectiv 14 – 15 martie, cred eu că așa se pretează acest hibrid și a fost și cel mai productiv din fermă, iar cultura premergătoare a fost grâul. Am arat în toamnă, am pregătit în primăvară cu combinatorul, la semănat am aplicat și îngrășământ complex 20.20.0 – 170 kg/ha, apoi la prașilă, aproape de apariția butonului floral, am administrat azotat de amoniu – 200 kg/ha. Pentru mană am mai aplicat cu tratament format din cupru sistemic, în stadiul de 3-4 frunze. În ceea ce privește erbicidele, am aplicat Express și am mai intervenit o dată cu un alt erbicid, la fiecare trecere am adăugat și insecticid sistemic și de contact. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august, am avut parte de deficit mare de apă în zonă, însă producția a fost mulțumitoare pentru aceste condiții. Am semănat și alți hibrizi, am aplicat aproximativ aceeași tehnologie, dar nu s-au ridicat la această producție. Cultiv hibridul P64LE99 de când a apărut pe piață și îl voi semăna în continuare. Pe lângă acest hibrid am ales și P64LE162, în total voi semăna 100 ha cu hibrizii Pioneer”,  a declarat domnul Vișinoiu.

visanoiu florentin

O tânără din Crocna, județul Arad, în vârstă de 18 ani, a spart tiparele tinerilor de vârsta ei și a îmbrățișat o meserie nobilă. În ciuda vârstei, Iasmina Mustea păstorește, alături de familia sa, o turmă de oi și are planuri mari.

Adolescenta din Crocna, județul Arad, este în clasa a XII-a la profilul matematică-informatică. În fiecare an este premiantă și ceea ce o motivează sunt doar mioarele. Pe viitor își dorește să urmeze și o facultate în domeniu, deoarece vede în zootehnie luminița de la capătul tunelului.

Mieluți crescuți cu biberonul

„Eu și părinții mei avem o mică fermă, aceasta însemnând 20 de bovine, 50 de ovine, o mânză, porcine și alte animale prietenoase! De mic copil, animalele fac parte din familia noastră, chiar dacă noi suntem doar trei, eu, mama și tata. Sunt în clasa a XII-a la profilul matematică-informatică, în fiecare an sunt premiantă și asta se datorează animalelor. Îmi place la școală, dar abia aștept să vin acasă pentru a-mi îngriji animalele. Sunt singură la părinți, iar pe strada mea nu erau copii de vârsta mea. Astfel, când eram mică, ai mei îmi aduceau câte un mieluț pe care îl creșteam cu biberonul ca să am cu cine să mă joc, iar de Sărbătorile Pascale îl vindeau. Plângeam atât de mult după ei...“, ne spune tânăra din Arad.

Studiile superioare, ajutor pentru o... turmă mare

În schimb, în urmă cu 3 ani, „a luat mieluțele de coarne“ și s-a gândit să înceapă să-și facă propria fermă, bineînțeles cu ajutor din partea familiei.

„Am adus eu două mieluțe pe care le-am crescut cu biberonul și nu i-am mai lăsat pe ai mei să le dea. Apoi, în urmă cu doi ani, am cunoscut un tânăr crescător care are aproximativ 400 de oi. Mergând la el, m-am îndrăgostit și mai tare de oi. Așadar, în fiecare an creștem mielușei împreună cu biberonul.

Le iubesc atât de mult, pentru mine fiecare oiță are o poveste de viață și un suflet la fel ca și un om. Astfel, am ajuns în trei ani de la două oi la zeci de oi și ne dorim să ne mărim efectivul. Rasa noastră este Țurcană, dar avem și Oacheșă, Brează și Bucălăie. Avem multe hectare de lucernă semănate. În fiecare vară o strângem ca să o oferim iarna animalelor. Desigur, avem și cereale semănate: porumb, orz, ovăz și grâu. Tatăl meu este un om deosebit, lucrează atât la ferma noastră, cât și la locul lui de muncă. A ridicat toate construcțiile noastre, grajduri, căpițele de fân și săivanul. Banii proveniți pe animale i-am investit înapoi pentru animale“, adaugă Iasmina.

Tânăra mai adaugă faptul că în zona lor funcționează foarte greu distribuția produselor.

„Produsele au prețuri mici, iar ca produse lactate vindem brânză, smântână și lapte. În fiecare an lână de la oi o aruncăm, deoarece nu avem unde să o dăm.“

Pentru Iasmina Mustea animalele înseamnă enorm și sfătuiește orice tânăr care le iubește cu adevărat să nu renunțe la ele, la acest sector.

„Dacă noi suntem doar trei și ne descurcăm cu atâtea animale, cred că oricine poate să facă același lucru. Planurile mele de viitor sunt să urmez studiile superioare în legătură cu ceea ce iubesc. Apoi, îmi doresc să îmi fac o turmă mare, cât mai mare, pe care să o iubesc din tot sufletul, mai ales pentru că am reușit să o construiesc de la zero. În următorii 5-10 ani mă văd alături de familia mea, alături de copiii mei pe care o să îi învăț să iubească animalele, exact așa cum le iubesc eu!“, încheie crescătoarea de ovine din județul Arad.

Beatrice Alexandra MODIGA

Utilizarea tehnologiilor inovatoare reprezintă din ce în ce mai mult realitatea în fermele de creștere a animalelor din Europa, unde tehnologia modernă a menținerii sănătății ajută și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, mai degrabă decât la creșterea veniturilor.

Extinderea utilizării inovațiilor, ca parte a strategiei UE de la fermă la furculiță, va fi esențială pentru realizarea obiectivelor agendei Green Deal, asigurându-ne că viitorul producției alimentare europene funcționează pentru oameni și planetă.

Așa cum echipele de elită folosesc cea mai recentă tehnologie pentru a maximiza rezultatele și a evita accidentările pe terenul de joc, la fel și în fermele crescătorilor de animale din Europa se încorporează din ce în ce mai mult o gamă de produse pentru sănătatea animală, atât pentru a minimiza impactul bolilor, cât și pentru a maximiza durabilitatea alimentelor pe care le produc.

Proiectul SmartAgriHubs al UE pentru a construi un ecosistem de inovare agricolă pe continent poate stimula și susține adoptarea acestor produse vitale. Astfel de inițiative nu numai că vor contribui la reducerea barierelor existente la intrare și a costurilor în accesarea acestor tehnologii de ultimă oră pentru fermieri, dar, la rândul lor, vor contribui la atingerea obiectivelor de mediu ale UE.

De exemplu, aditivii speciali pentru hrana animalelor, care sunt încorporați în rațiile de hrană ale animalelor, prezintă beneficii clare pentru mediu și susțin un standard ridicat de sănătate și bunăstare pentru animalele din fermă, pe termen lung.

Aditivii folosiți în hrana animalelor pot reduce volumul de metan emis de animalele, un gaz cu efect de seră (GES) puternic cu un efect de încălzire semnificativ mai mare decât dioxidul de carbon, din care animalele produc mai mult de jumătate din emisiile anuale ale UE. În același timp, atunci când aditivii sunt combinați cu alte tehnici de gestionare a creșterii animalelor în ferme, se poate reduce amprenta de carbon înregistrată în dreptul animalelor cu aproape o treime.

Încurajarea dezvoltării unor astfel de aditivi nu numai că ar aduce beneficii fermierilor în mod direct prin îmbunătățirea productivității în fermă și a sănătății animalelor, însă ar contribui mai mult la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de pe întregul continent.

În al doilea rând, platformele autonome de monitorizare a animalelor, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială care încorporează monitorizarea vizuală și audio a semnelor cheie ale bolii animalelor, oferă, de asemenea, beneficii duble pentru fermieri și mediu.

De exemplu, tehnologiile de învățare profundă și IA pentru monitorizarea mobilității vacilor în ferme pot ajuta la reducerea șchiopătării prin detectarea timpurie de la 25% la 13,5% în decurs de șase luni. Acest lucru nu numai că îmbunătățește bunăstarea animalelor din ferme, dar oferă și beneficii economice fermierilor și încurajează o producție mai durabilă.

După cum arată cercetările Direcției Tehnice pentru Sănătatea și Bunăstarea Animalelor din Marea Britanie, o scădere cu 10% a șchiopătării într-un efectiv mediu de vaci de lapte economisește 91,25 de lire sterline pe vacă/an. De asemenea, tratamentul timpuriu poate îmbunătăți eficiența și poate reduce amprenta de carbon a animalelor cu o jumătate de tonă de carbon per animal.

În cele din urmă, descoperirile în cercetarea genetică a animalelor ar putea duce la beneficii semnificative de durabilitate pentru fermele europene. După cum a arătat un studiu al înregistrărilor din fermă și al datelor genetice ale animalelor, primele 25% dintre vacile cu genetică superioară au produs cu 10% mai puține emisii de metan în timpul vieții lor. Aceste vaci au prezentat, cu 44% mai puțină inclinare spre utilizarea antibioticelor pe parcursul vieții lor și cu 5% au consumat mai puțină hrană pentru întreținere, comparativ cu grupul vacilor cu o genetică inferioară.

Având în vedere aceste dovezi, guvernele trebuie să ia în considerare cu seriozitate investițiile în programele de cercetare genetică a animalelor și de reproducere ca mijloc de a deschide calea pentru ca următoarea generație de animale să fie și mai durabilă, oferind, în același timp, beneficii de productivitate și eficiență fermierilor europeni.

În cele din urmă, dovezile tot mai mari indică potențialul tehnologiilor moderne de sănătate a animalelor de a reduce emisiile de GES și de a îmbunătăți durabilitatea, ca să nu mai vorbim de a oferi standarde mai înalte de bunăstare a animalelor, de a sprijini fermele să devină mai productive și de a reduce răspândirea bolilor între specii.

Ca atare, creșterea disponibilității și utilizării produselor de sănătate animală în UE, dintre care multe încep deja să își pună amprenta pe întreg continentul, este un obiectiv deschis pentru creșterea durabilității.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Primul muzeu literar din România își va deschide din nou porțile pentru vizitatori. Este vorba despre Bojdeuca lui Ion Creangă de la Iași, care a trecut printr-un amplu proces de reabilitare.

Din imagini se poate observa că pereții au fost îndreptați, ca la o clădire modernă, iar noul parchet înlocuiește pardoseala originală care, potrivit documentelor istorice, era din lut. De asemenea, grădina și scările au fost complet modificate. Dacă scările originale aveau o balustradă din lemn, acum aceasta este din metal vopsit în alb.

Constructorul susține că a încercat să păstreze elementele autentice

Gheorghe Baian, directorul firmei de construcții care s-a ocupat de reabilitarea muzeului, a declarat că s-a încercat păstrarea cât mai multor elemente autentice.

„Au fost păstrate materialele aferente pereților, inclusiv tencuieli și varuri, care urmează să fie folosite la finisaje. Avem, într-adevăr, un sistem modernizat de încălzire în pereți, peste care va fi aplicată tencuiala. Am păstrat cuptorul vechi, vatra veche, ce va suferi un mic proces de restaurare, dar vom folosi în rest tencuiala specifică pentru clădiri monument. Va fi construit și un cerdac precum cel inițial, iar cel din spatele monumentului va fi reabilitat“, a explicat Gheorghe Baian.

Președintele Consiliului Județean, mândru de proiect

Conform conducerii Consiliului Județean Iași, lucrările au fost finalizate, iar, în scurt timp, ieșenii vor putea să pătrundă, din nou, în universul literar pe care marele scriitor Ion Creangă l-a creat în căsuța din Iași, din cartierul Ţicău.

„«Călător pe meridiane culturale», așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat“, a precizat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Lucrările aveau nevoie de aviz de la Ministerul Culturii și era necesar să fie supervizate de specialiștii ministerului în patrimoniu, prin Direcția de Cultură Iași.

De cealaltă parte, senatorul USR de Iași, Marius Bodea, cere o anchetă în acest caz.

„Schingiuirea memoriei și o oroare marca Costel Alexe. Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, redată în folosință după ce s-a intervenit cu materiale de la magazinele de bricolaj, a încetat să mai existe. Nu doar legi s-au încălcat aici, ci s-a călcat efectiv istoria în picioare. Bojdeuca ni se arată astăzi mutilată, fiind reabilitată parcă pe baza standardelor dictate de construcția vilelor baronilor locali moderni. Totul în România pare că a devenit o butaforie. Avem o Comisie Națională a Monumentelor Istorice care trebuie să se pronunțe. Solicit experților în patrimoniu, Ordinului Arhitecților, să facă un pas în față și să își exprime punctul de vedere. Ministerul Culturii are o responsabilitate directă și el, prin Direcția Județeană pentru Cultură Iași, fără avizele căreia lucrările nu puteau demara“, a declarat acesta.

Primul muzeu literar din ţară

Situată în cartierul Ţicău, din Iaşi, Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Căsuţa are două camere, dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, şi a devenit muzeu pe data de 15 aprilie 1918. În această casă, marele povestitor a trăit între anii 1872 şi 1889, pragul ei fiind călcat şi de Mihai Eminescu, bunul prieten al „bădiei“ Creangă. Bojdeuca de la Iaşi a mai avut parte de restaurări în 1942 şi 1985 şi este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor care veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.

La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara, botezată după mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești (Neamț).

Beatrice Alexandra MODIGA

La Iași se găsește prima și singura pâine din maia certificată ecologic. Este făcută de morărița Cecilia Țugulia, cu făină măcinată la moara ei din Probota. Gustul este delicios, iar ingredientele folosite sunt 100% naturale, fiind certificate ecologic de un operator agreat de Ministerul Agriculturii.

Atestat de „produs tradițional“

Producătorul local ieșean și-a dorit să continue afacerea pe care părinții săi i-au încredințat-o. Și anume, o moară aflată în comuna Probota din județul Iași. De aici și-a dorit să scoată produse cât mai naturale, până a ajuns să creeze pâinea din maia 100% naturală.

„M-am uitat puțin în piață și atunci am văzut că nu exista un producător de pâine curată, cu eticheta curată, cu ingrediente curate și atunci am zis: «Ok, hai să facem o astfel de pâine care să respecte principii de alimentație sănătoasă». Adică să folosim doar apă, făină, sare, eventual drojdie, dacă vorbim de o pâine cu drojdie sau maia. Am reconstruit un cuptor cum văzusem la bunica mea, cuptor tradițional cu lemne, și am început să fac primele teste. În momentul în care am scos primele pâini, lumea a fost foarte încântată pentru că era foarte diferită și era evident că se află în fața unei pâini care necesită o altfel de atenție. Procesul de fabricare este mai îndelungat, durează undeva la 30 de ore până faci o pâine cu maia. Nu este ca la o pâine cu drojdie pe care o faci în trei-patru ore“, a adăugat Cecilia Țugulia.

Deși morărița Cecilia a obținut atestarea de „produs tradițional“ pentru pâinea ei cu maia încă din 2019, puțini sunt cei care îi cunosc povestea și care știu că Iașul are produse de panificație 100% naturale. De curând, morărița a fost prezentă la un eveniment organizat de Academia Română din Iași, unde s-a discutat despre un ecosistem de cunoaștere, care are la bază practicile alimentare ale omului urban din Iași, dar și din regiune, totul pentru a promova și susține o hrană și un comportament alimentar mai sănătos. Tot de aici am aflat și ce trebuie să facă producătorii locali din Iași dacă își doresc să obțină certificarea ecologică.

„În primul rând, e necesară seriozitatea producătorului și a operatorului care certifică, pentru că sistemul ecologic în România este reglementat pentru a comercializa produse ecologice, bio. Mulți își prezintă produsele pe social media, în campaniile dumnealor de marketing, ca fiind certificate. Trebuie să ia legătura cu un certificator, să urmeze anumiți pași, tehnici, prin care se ajunge la certificare. Morărița Cecilia Țugulia este singurul producător local din județul Iași care a făcut acest pas în industria morăritului și a panificației. Este un exemplu că legătura dintre Academie, mediul universitar academic și micul antreprenor dă roade, de aceea sperăm că, un număr cât mai mare de producători se vor alătura acestei comunități. De asemenea, trebuie să înțeleagă rolul pe care noi îl avem în societate“, a precizat Sebastian Brumă, cercetător la Academia Română Filiala Iași.

Să cunoaștem familia morăriței...

Morarul, dom’Mircea, cum îi spun cei care-l cunosc, are 72 de ani, macină, repară orice, conduce orice mașină, și-a făcut adresă de mail, are cont de Facebook, face shopping online și e bunic.

„Mi-a spus că vrea să facă o rețetă de pâine după cum știe el de la un brutar bătrân, din altă zonă a țării. Nu a acceptat decât să o modelez eu și să o coc. A așteptat cu emoție rezultatul și opinia mea. Ce a ieșit a fost bucurie pură. Nu ne puteam opri din mâncat, așa de bună a ieșit. Așa că a intrat în producție. Cum se numește? Cum a ales el, Pâinea Bunicului“, adaugă Cecilia Țugulia despre tatăl ei.

În desele momente când Cecilia rămâne fără oameni la brutărie, mama ei se transformă în ajutorul ei de nădejde.

„Ori de câte ori vreau să dau înapoi, ea mă împinge din spate și îmi spune: «Eu te susțin! Ești descurcăreață, tu poți! Dumnezeu nu ne lasă niciodată!» Credința ei e de netăgăduit, e credința bunicii mele și a tuturor celor de dinaintea mea. De dragul lor, eu sunt astăzi morărița. Dar, de fapt, ea este o adevărată morăriță, bunica mea este adevărata brutăriță, iar eu nu sunt decât fata lor. Când e vorba de treabă, de muncă, de lucru bine făcut e aspră și iute ca un prâsnel. Dacă vă plac sărățelele din Magazia Morăriței, ea m-a învață să le fac. Dacă vă plac fursecurile, tot ea m-a învățat să le fac. Dacă vă place zâmbetul de pe chipul meu, tot ea l-a făcut! Despre mama aș putea scrie multe, dar vă las pe voi să vedeți ce vă spune chipul ei, ce vă spun mâinile ei. Toate vorbesc când te uiți la ea! Dar ce nu se vede în poză este faptul că mama nu mă refuză niciodată, că e în stare la aproape 72 de ani să mute munții din loc pentru mine“, mai spune morărița, Cecilia Țugulia.

În prezent, morărița a ajuns să producă mai multe produse de panificație din ingrediente naturale și să aibă propriul magazin unde să-și vândă marfa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, a fost onorată cu Premiul de Excelență la Gala Premiilor Business Press Agricol 2023, un eveniment anual dedicat valorilor în agricultură și recunoașterii realizărilor remarcabile în industria din România. Gala reprezintă un moment semnificativ, evidențiind eforturile susținute ale companiilor din agribusiness, asociațiilor agricole și fermierilor care contribuie la dezvoltarea agriculturii moderne.

Corteva Agriscience a fost distinsă cu acest premiu pentru angajamentul și contribuția semnificativă aduse agriculturii românești într-un an marcat de provocări pentru fermieri. Prin urmare, compania și-a consolidat reputația ca jucător-cheie în furnizarea de soluții agricole inovatoare și durabile, adaptate nevoilor fermierilor români.

În 2023, compania internațională de agricultură a fost un pilon al excelenței în industria agricolă din România, susținând agricultura durabilă prin furnizarea de soluții tehnologice de înaltă performanță și genetici avansate. În acest context, compania și-a consolidat poziția promovând utilizarea semințelor de calitate și a produselor de protecția plantelor pentru optimizarea producției agricole.

„Suntem cu adevărat onorați să primim acest premiu, o dovadă a eforturilor echipei noastre și a colaborării de succes cu clienții noștri finali, fermierii. Gala a reprezentat un moment emoționant, iar recunoașterea și șansa de a consolida parteneriatele noastre valoroase ne bucură. Pe măsură ce avansăm, Corteva Agriscience rămâne un partener de încredere pentru fermieri și o forță dinamică ce propulsează sectorul agricol spre o eficiență și sustenabilitate sporite. Acest premiu confirmă determinarea noastră de a continua să fim pionieri în soluții inovatoare care contribuie la progresul agriculturii în România. Vă mulțumim pentru aprecierea eforturilor noastre în modelarea viitorului agriculturii”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience.

„În acest moment, Corteva Agriscience este lider în furnizarea de inputuri integrate, incluzând semințe și produse de protecția plantelor. Compania continuă să dezvolte tehnologii, inovații și capacități de cercetare care o poziționează în mod unic pentru a transforma sistemul alimentar, ajutând fermierii să producă mai mult și mai sănătos, utilizând o cantitate mai redusă de resurse naturale. Prin urmare, Premiul de Excelență Business Press Agricol pentru susținerea agriculturii durabile cu genetică avansată, produse, soluții integrate și tehnologii digitale de ultimă oră este acordat companiei Corteva Agriscience. Felicitări echipei Corteva Agriscience și mult succes în continuare!”, a declarat Geo Beldiman, Directorul Grupului Business Press, la Gala Premiilor.

Evenimentul a oferit oportunitatea de a aduce împreună peste 100 de jucători-cheie din agricultură, oferindu-le recunoaștere bine meritată și, în același timp, consolidând parteneriatele existente.

Premiul de Excelență primit la Gala Business Press Agricol 2023 întărește contribuția esențială la progresul și sustenabilitatea agriculturii din România a companiei Corteva Agriscience. Compania continuă să fie un partener de încredere pentru fermieri și este angajată în aducerea de soluții inovatoare care duc la o agricultură mai eficientă și sustenabilă.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti