Despre lupi, din nou, doar că de data aceasta vă supunem spre citire un studiu menit să facă lumină asupra multor aspecte legate de importanța lupilor în ecosisteme și asupra populațiilor existențe în România. Informațiile de față fac parte dintr-un studiu amplu întreprins de Fundația Conservation Carpathia, pe care îl redăm ca atare în rândurile următoare.

Au fost analizate mai multe tipuri de probe

La începutul lunii noiembrie, Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare din România, a finalizat studiul de monitorizare geneticã la specia lup (Canis lupus), determinând astfel numărul lupilor din Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km², zonă care se suprapune cu partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Leaota. Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare a faunei colectând 503 probe non-invazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi. Acestea au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, dar și un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu. Pe baza frecvenței cu care au fost observați indivizii pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundența și densitatea populației, parametri esențiali pentru protejarea acestei specii și pentru punerea în practică a unei strategii de conviețuire cu comunitățile locale.

Rezultatele indică schimbări neprevăzute în componența haitelor

În cadrul studiului au fost identificați 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele și un hibrid lup-câine. După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi și hibridul au fost grupați în șase haite. Ceilalți 7 lupi nu au putut fi atribuiți unei haite și sunt considerați animale aflate numai în tranzit sau animale care aparțin unor haite vecine și care au fost detectate întâmplător la limitele de teritorii ale haitelor noastre.

Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere și schimbări neprevăzute în componența haitelor. Astfel, de-a lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor reproducătoare la 2 din 6 haite.

Densitatea estimată de specialiștii Fundației Conservation Carpathia în zona studiată este 2,35 lupi/100 km² (BCI = 1,68-3,03). Aceastã densitate este mai micã față de cea din Parcul Național Yellowstone din SUA (5-9,8 lupi/100 km²; Mech & Barber&Meyer, 2015) sau din nordul Munților Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate (4,7 lupi/100 km²; Apollonio et al., 2004). În Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiții climatice diferite, unde populația de lupi încearcă să își revină după un declin genetic de amploare, densitatea lupilor este semnificativ mai mică față de cea indicată în acest studiu (0,18 lupi/100 km²; Milleret et al., 2021).

Hibridizare între lupi și câini

Studiul confirmă prezența unui hibrid lup-câine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați. Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii. În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezența lor pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecții ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier apare și o detecție a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua acest fenomen cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate și probele ADN lăsate în urmă de lupi.

„Prin tehnicile și metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziție știința, putem să aflăm o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică multe necunoscute despre populația de lup din România. Este important să monitorizăm acești lupi pe termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice și al conflictelor cu fermierii să fie bazat pe date științifice. Astfel, putem lua decizii, putem crea modele de conviețuire și putem trage anumite semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni, cât și pentru lupi, așa cum este și cazul apariției fenomenului de hibridizării spre exemplu“, declară dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundației Conservation Carpathia.

Schimbările climatice, o provocare pentru echipa de studiu

Deși colectarea probelor pentru studiu a fost deschisă tot timpul anului, colectarea sistematică și intensivă a avut loc în perioada noiembrie–mai, folosindu-ne de zăpadă pentru a urmări activitatea haitelor, în timp ce în sezonul cald au fost colectate probe doar oportunist. Cantitatea tot mai redusă de zăpadă din ultimii ani a fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafața celor 1.400 km² din Carpații Meridionali, la altitudini între 600 și 2.400 m.

„Studiul este unul pe termen lung și nu se limitează la perioada anunțată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvențiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să colectăm probe și în iarna aceasta“, continuă dr. Ruben Iosif.

• Estimările oficiale arată că populația de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la calcularea efectivelor pentru această specie nu s-au utilizat metode științifice de monitorizare.
• Deși la nivel european România pare să aibă o populație viabilă de lupi, Munții Carpați rămân în continuare printre cele mai puțin studiate ecosisteme montane din Europa.
• Absența lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecințe asupra biodiversității și sănătății ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii, au rămas puțini lupi, iar elanii distrug pădurea.
• În Carpații Meridionali, într-o zonã pilot de 1.400 km², sunt 47 de lupi și un hibrid între lup și câine, împărțiți în șase haite, arată datele studiului de monitorizare genetică realizat de echipa Fundației Conservation Carpathia în perioada 2018–2020. Studiul arată pentru prima dată în România prezența hibridizării dintre lupi și câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei.

Laura ZMARANDA

Cu ocazia Zilei Mondiale a Solului pe 5 decembrie, atenția lumii se concentrează asupra importanței sănătății acestuia și promovează managementul sustenabil al resurselor pământului.

Relația esențială dintre sănătatea solului și productivitatea agricolă se referă la rolul central jucat de microorganism benefice în biodiversitate solului și stocarea carbonului. Aceste microorganisme, indicatori vitali ai sănătății ecosistemului, influențează fundamental productivitatea culturilor, stocarea carbonului și bunăstarea generală a sistemelor naturale și agricole. Promovarea diversității microbiene aproape de nivelurile naturale reprezintă o strategie cheie, favorizând o creștere cu 60% a ratei de regenerare a vegetației și formând rețele care facilitează încorporarea prelungită a carbonului. Această abordare holistică integrează dinamicile interconectate ale sănătății solului, fixării azotului și stocării carbonului și se aliniază cu practicile agricole regenerative adoptate de fermierii preocupați de viitor.

Legătura intrinsecă dintre azot și carbon capătă o importanță transformatoare în aceste practici regenerative, ilustrând impactul profund asupra sănătății solului. Realizarea echilibrului adecvat de azot și carbon în sol este crucială pentru optimizarea structurii acestuia, îmbunătățind retenția apei și a nutrienților - factori critici pentru culturile care necesită nutrienți diversificați și o structură de sol propice dezvoltării rădăcinilor. În contextul agriculturii sustenabile, gestionarea eficientă a azotului devine piatra de temelie pentru conservarea sănătății solului și asigurarea productivității pe termen lung. Echilibrul de azot nu doar îmbunătățește randamentele culturilor, ci contribuie activ și la retenția carbonului în sol, componentă vitală a eforturilor generale de sustenabilitate ambientală. Pe măsură ce fermierii din întreaga lume caută soluții care să armonizeze biodiversitatea și randamentele, integrarea gestionării eficiente a azotului și retenției carbonului la nivelul solului se evidențiază ca o abordare transformatoare, reflectând angajamentul față de productivitatea agricolă și conservarea mediului.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, ocupă un loc central în abordarea legăturii vitale dintre sănătatea solului și productivitatea agricolă. Din acest motiv, compania susține o abordare durabilă în agricultură, concentrându-se pe conservarea și îmbunătățirea solului și mediului pentru generațiile viitoare, prin soluții inovatoare din portofoliul său, cum ar fi biostimulatorul Utrisha™ N, recent lansat pe piața românească - un produs biologic inovator care promovează fixarea azotului atmosferic (N2), oferind plantelor o sursă suplimentară de azot care influențează creșterea și dezvoltarea acestora.

Utilizarea produsului are un impact pozitiv asupra mediului, deoarece reprezintă o sursă directă de azot suplimentar, fără riscul pierderilor prin scurgerea solului sau emisiile suplimentare de gaze cu efect de seră în atmosferă. De asemenea, problemele privind protecția mediului, optimizarea nutriției plantelor, conservarea și sporirea fertilității solului și crearea unor noi modalități de îmbunătățire a eficienței fixării biologice a azotului sunt extrem de importante în prezent.

Angajamentul în creștere al fermierilor pentru conservarea sănătății solului subliniază urgența adoptării de practici și instrumente inovatoare în agricultură, iar odată cu schimbările climatice care afectează productivitatea, devine tot mai evidentă imperativitatea adoptării măsurilor potrivite pentru conservarea sănătății solului. Inovația Utrisha™ N este concepută pentru a sprijini fermierii români să-și mărească productivitatea prin adoptarea practicilor agricole sustenabile. Utrisha™ N reprezintă un instrument eficient pentru optimizarea nutriției la plante, care ajută fermierii să evite impactul negative asupra solului sau mediului. Astfel, Corteva Agriscience se situează în frunte, aliniindu-se acestui angajament prin soluții inovatoare pentru fermierii care contribuie la un viitor agricol rezilient și durabil.

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager România, Republica Moldova și Ungaria, Corteva Agriscience

În vederea lansării sesiunilor de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul zootehnic și în unități de procesare a produselor agricole și pomicole, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat în data de 4 decembrie 2023 versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru DR-20 Investiții în sectorul zootehnic și pentru DR-22 Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole. Ambele intervenții sunt finanțate prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Valoarea maximă a fondurilor europene care se pot obține pentru investiții în sectorul zootehnic prin DR-20 este de 2.000.000 euro/ proiect, iar în cazul investițiilor care își propun exclusiv simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole, valoarea maximă a sprijinului public este de 300.000 euro/ proiect. Sprijinului public nerambursabil, raportat la costurile eligibile per proiect, este de maximum 65% din costurile eligibile.

Dintre investițiile eligibile prin intervenția DR-20, amintim înființarea, extinderea și modernizarea adăposturilor de animale, dotarea exploatației cu utilaje agricole, cu remorci și semiremorci tehnologice specializate pentru activitatea agricolă, precum și cu utilajele agricole necesare asigurării bazei furajere. Sunt eligibile și investițiile pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de condiționare și depozitare, investițiile necesare reproducției, înființarea sau dezvoltarea componentei de comercializare la nivel de exploatație – inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole.

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate este de maximum 10.000.000 de euro/ proiect pentru înființarea unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate. Tot prin DR-22 se pot obține fonduri de cel mult 7.000.000 de euro/ proiect pentru alte investiții de înființare decât cele menționate anterior și de maximum 3.000.000 de euro/ proiect pentru investiții de modernizare.

Prin intervenția DR-22, sunt eligibile investiții în construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, în infrastructura internă şi în utilități, precum și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor etc.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare și soluționare a contestațiilor pentru proiectele aferente intervențiilor de dezvoltare rurală din PS 2023 – 2027, sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare se deschide după 15 zile calendaristice de la publicarea pe site-ul AFIR a Ghidului solicitantului și a fișei de evaluare generală a proiectului.

Pentru elaborarea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente DR-20 (click aici pentru acces direct) și DR-22 (click aici pentru acces direct).

Pe fondul evoluției unor fenomene meteorologice severe (temperaturi scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

• Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;
• Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ, cât şi calitativ;
• Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia;
• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electric, în cazul fermelor comerciale;
• La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor, precum şi la apariția unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgență primăria sau DSVSA local, pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

• Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;
• Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;
• Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului;
• Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie, înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă cât mai repede, pentru a micşora durata călătoriei;
• La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, vârstă şi stare fiziologică;
• În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;
• Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;
• Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care, în timpul călătoriei, temperatura ambientală coboară sub 0°C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;
• Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport, să nu existe curenţi de aer rece;
• Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri, precum şi vârstei animalelor transportate;
• Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului autovehiculului;
• Din cauza condiţiilor meteorologice, există riscul apariţiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi, totodată, identificarea simptomelor acestora. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps;
• Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi a responsabilităţile legale, care le revin în astfel de situații.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

• Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;
• Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazarea, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.

Sursa: ansvsa.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 decembrie 2023 inclusiv, se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2024, cereri avizate de către ANZ.

Valorile maxime ale ajutorului :

- pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

- pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Informații suplimentare privind documentele necesare la depunerea cererilor sunt prezentate în Anexă.

Legislația națională:

OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

ANEXĂ

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b)acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Produsul din categoria Produse Biologice se adaptează la nevoile de nutriție ale plantelor și contribuie la maximizarea sustenabilă a potențialului recoltei

Corteva Agriscience a lansat optimizatorul cu rol în eficientizarea nutrienților Utrisha™ N în România, ca parte a portofoliului său de produse biologice, pentru a satisface cererea tot mai mare de soluții sustenabile în agricultură. Deși produsul și-a făcut debutul în România la sfârșitul acestui an, a fost prezent cu succes în Republica Moldova în ultimul an, cu planuri de extindere începând cu anul 2024.

Utrisha™ N furnizează o sursă suplimentară de azot care poate să ofere plantelor în creștere activă azot suplimentar pentru a facilita dezvoltarea acestora. Produsul microbiologic oferă fermierilor o soluție unică, furnizând natural mai mult azot culturii.

Această tehnologie revoluționară aduce valoare prin eficiența integrată a managementului nutrienților în condiții de teren, adaptându-se nevoilor de creștere ale plantelor și contribuind la maximizarea sustenabilă a potențialului de producție. Ca produs biologic, Utrisha™ N se bazează pe bacterie endofitică fixatoare de azot Methylobacterium symbioticum, capabilă să fixeze azotul din aer ca sursă adițională. Începând cu 2024, Utrisha™ N va fi disponibil în România pentru o gamă largă de culturi, inclusiv rapiță, cereale, porumb și floarea-soarelui.

„Lansarea Utrisha™ N în România și Republica Moldova este o dovadă a angajamentului nostru în promovarea practicilor agricole sustenabile. Acest produs inovator se aliniază cererii tot mai mari pentru soluții care să aibă un impact cât mai mic asupra mediului în agricultură. Utrisha™ N nu abordează doar schimbările condițiilor de mediu, ci contribuie și la productivitatea și sănătatea culturilor într-un mod natural și eficient”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova.

Despre Corteva 

Corteva, Inc. (NYSE: CTVA) este o companie globală dedicată exclusiv agriculturii, care combină inovația de vârf în industrie, implicarea directă cu clienții și execuția operativă pentru a furniza soluții profitabile pentru cele mai urgente provocări ale agriculturii la nivel mondial. Corteva obține o preferință de piață avantajoasă prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul echilibrat și global diversificat de semințe, produse și servicii pentru protecția plantelor și produse digitale. Cu unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o linie tehnologică bine poziționată pentru a stimula creșterea, compania este angajată să maximizeze productivitatea pentru fermieri, colaborând cu părțile interesate din întregul sistem alimentar pentru a-și îndeplini promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând progresul pentru generațiile viitoare. Mai multe informații pot fi găsite la www.corteva.com.

Urmăriți Corteva pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter și  YouTube. 

Câţi dintre voi îşi doresc să consume alimente sănătoase? Denisa-Petronela Milea din Tecuci, județul Galați, şi-a dorit foarte mult acest lucru de mic copil, ceea ce a şi motivat-o să se gândească serios la un business în legumicultură. Aici, pământul este îngrijit cu suflet, motiv pentru care tânăra vrea să ducă mai departe tradiţia familiei, fapt care a determinat-o în urmă cu patru ani să urmeze studiile universitare de licență la Facultatea de Agricultură din Iași.

„Supermarketurile umbresc producătorii locali“

În ultimii ani, legumicultura a evoluat, s-a dezvoltat şi a devenit de interes pentru că oferă multe perspective de business pentru tineri. Ca în orice alt domeniu, succesul se măsoară în rezultate, iar pentru rezultate este nevoie de inspiraţie și know-how, specifică tânăra din județul Galați.

„Împreună cu părinții mei dețin o mică afacere legumicolă înființată în anul 2007, reprezentată de două solarii și care, în ciuda faptului că nu se extinde pe o suprafață foarte mare, rezistă și dă randament și în prezent. Aș vrea să pun accent pe încurajarea consumului local de la toți micii producători din țara noastră, care fac eforturi foarte mari pentru a se menține pe piață din cauza marilor supermarketuri care ne umbresc și care ar dori ca noi, micile afaceri tradiționale, să dispărem puțin câte puțin. Cu toate acestea, afacerea noastră mică de familie a rezistat datorită legumelor de calitate și faptului că le oferim clienților noștri siguranța pe care nu mulți le-o pot oferi, respectiv aceea de a consuma un produs natural și sănătos.“

Tânăra inginer agronom a ales acest domeniu pentru că din copilărie a luat contact cu agricultura, iar pe viitor își dorește să continue pe partea de legumicultură la nivel dezvoltat.

„Altceva mai potrivit pentru mine nu există, agricultura nu numai că este o ramură esențială pentru existența noastră, ci este și un domeniu unde poți să te dezvolți în permanență“, a specificat tânăra gălățeancă Petronela-Denisa Milea.

Cultivarea legumelor în sistem protejat

În contextul în care consumul de legume proaspete, pe întreaga perioadă a anului, a crescut, cultivarea acestora în spaţii care să le protejeze de frig şi intemperii a devenit o necesitate, pentru asigurarea recoltelor bogate şi de calitate nu doar în perioada în care se produc, ci şi în extrasezon

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români s-a întrunit la sfârșitul lunii noiembrie, într-un nou format extins, denumit Consiliul Național de Coordonare, format din membrii Consiliului Director al Clubului și fermieri performanți din toate regiunile țării. Scopul este de a înființa o nouă structură de sprijin al conducerii operaționale a Clubului în activitățile sale la nivel regional, precum și de a stabili prioritățile și direcțiile strategice la nivel național. În cadrul întâlnirii au participat 33 de fermieri care și-au asumat deja roluri în comunitățile lor.

Demersul de a înființa Consiliul Național de Coordonare al Clubului Fermierilor Români vine în urma unei ample analize desfășurate în rândul fermierilor din România cu privire la problemele specifice cu care se confruntă diferitele regiuni ale țării noastre. Nevoile agriculturii nu pot fi satisfăcute doar prin politici agricole generale, rezultate exclusiv prin aplicarea politicilor europene în domeniul agriculturii și mediului. Este necesară punerea în valoare a elementelor specifice agriculturii românești, în contextul finanțărilor europene și din bugetul național, prin preluarea expertizei locale și regionale în dezvoltarea de politici și proiecte specifice unor domenii de specialitate, respectiv a unor zone și sectoare agricole din România. Noul organism este chemat să contribuie la identificarea unor astfel de abordări specifice, rezultate din expertiza acumulată la nivel regional, dar și pentru susținerea unor abordări integratoare economice – sociale – mediu pentru programele de dezvoltare ale agriculturii.

Deși Clubul este deja reprezentat prin peste 1.200 de ferme din toate județele țării, multiplicarea acțiunilor sale în teritoriu a făcut necesară stabilirea unei forme suplimentare de cooperare între fermierii membri ai Clubului, Unitatea Executivă, Consiliul Director, pe de o parte, și structurile de lucru la nivel regional și local, pe de altă parte.

Pe baza evaluării nevoilor reale ale fermierilor și a confirmării acestora de către Consiliul Național de Coordonare, Clubul Fermierilor Români oferă soluții concrete, care să contribuie la creșterea eficienței și randamentului activității în fermele din România și să promoveze modele de afaceri românești, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.

Membrii noului Consiliu Național de Coordonare au analizat situația agriculturii românești din perspectivă economică, a dinamicii cadrului politic de reglementare pentru agricultură și mediu la nivel european, precum și din perspectiva impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii. Au fost dezbătute și agreate propuneri concrete privind prioritățile de acțiune ale Clubului Fermierilor în 2024, pentru a răspunde provocărilor sistemice și la nivel de fermă, fiind agreate acțiuni care să susțină adoptarea unui cadru predictibil de dezvoltare a agriculturii românești, transpartinic și pe termen lung, precum și poziționarea agriculturii ca sector strategic în dezvoltarea României.

„Atât problemele agriculturii românești, cât și modernizarea sa nu pot fi rezolvate doar printr-un model unic, ci prin stimularea și planificarea unor abordări regionale, zonale și chiar locale. Pentru rezultate cuantificabile este nevoie de o viziune integrată care să asigure coerența și eficiența pe termen mediu și lung. Din acest motiv, s-a născut inițiativa de a extinde structura de coordonare a Clubului, prin proiecte și resurse generate la nivel teritorial, în echilibru cu legislația și măsurile adoptate la nivel național. Ne dorim să identificăm teme specifice din diferite regiuni ale României și, alături de fermierii din acea zonă, să putem crește puterea de reprezentare și să găsim soluții pentru aceste provocări în vederea creșterii competitivității membrilor noștri“, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Găsesc această inițiativă foarte utilă, mai ales în contextul actual în care trebuie să colaborăm mai mult ca niciodată și îmi asum, ca membru fondator al acestei organizații, să mă implic direct, alături de ceilalți fermieri prezenți la această întâlnire, în reprezentarea sectorului agricol prin identificarea temelor prioritare și stabilirea unor acțiuni concrete atât la nivel național, cât și la nivel regional în zona mea, Moldova Sud“, declară Pavel Vlad, președinte Clubul Fermierilor Români.

Printre principalele responsabilități ale Consiliului Național de Coordonare se numără:

• Contribuția la diversificarea și întărirea dialogului și a capacității de negociere cu autoritățile decidente din România și de la Bruxelles.
• Asigurarea – prin capacitatea și implicarea personală a membrilor – funcției de reprezentare la nivel național și regional a intereselor prioritare ale fermierilor.
• Participarea la punerea în practică a programelor și proiectelor Clubului la nivel național și regional, prin asumarea voluntară de către membri a unor responsabilități de coordonare în programe specifice.
• Contribuția la coordonarea tuturor activităților Clubului în vederea asigurării coerenței în raport cu legislația românească și directivele europene.
• Identificarea noilor teme de interes pentru viitorul agriculturii la nivelul regiunilor.
• Participarea la elaborarea luărilor de poziție ale Clubului în raporturile cu autoritățile române și europene.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermierilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

În perioada Postului de Crăciun, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca, pe parcursul lanțului alimentar, unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

• achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
• citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;
• păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
• evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă modificări în starea de sănătate sau leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
• păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);
• folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
• spălarea atentă a fructelor și a zarzavaturilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
• asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului protecție față de insecte, rozătoare sau alte animale;
• gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă, nu mai mult de 24 de ore.

Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.

• Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.

Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

• Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.

• Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
• Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă

Peștele în conserve și semiconserve, ambalat în cutii metalice sau din sticlă, este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.

• Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.

Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine nonanimală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate etc.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Fiecare dintre dumneavoastră, care ați fost în Occident, știe că, practic, în țările vestice nu mai există sat. Nu mai există gospodărie țărănească. Până acum câțiva ani am crezut că, în țările foste comuniste din Estul și Centrul Europei, satul va mai avea o viață lungă. Dar, la un moment dat, am vizitat o țară din Centrul Europei și am văzut cum, practic, nimeni nu mai creștea niciun animal în gospodărie, nicio plantă. Satele mai existau, dar în fața caselor era doar un gazon atent tuns. Am întrebat un localnic ce s-a întâmplat și mi-a răspuns sec: „Supermarketurile au făcut asta“.

Din păcate, și la noi procesul s-a declanșat... Prima etapă a fost depopulare satelor. A doua etapă, în desfășurare, prevede distrugerea tradițiilor. Nu pe toate odată... Ci încet, încet dar sigur. Dacă acum 10-20 de ani cineva ar fi afirmat că peste ani românii nu vor mai avea voie să crească porci i s-ar fi zis că e fie nebun, fie conspiraționist. Dar, de când a apărut așa-zisa Lege a Porcului în spațiul public oamenii par a se dezmetici. La finele acestui an, discuțiile legate de creșterea porcilor în gospodărie au revenit în forță, în contextul crizei legate de pesta porcină africană – se afirmă oficial, mai ales că se apropie și perioada Sărbătorilor de iarnă. Iar mulți români aleg să taie porcul în propria gospodărie. Printre altele, legea impune atât gospodarilor, cât și fermierilor circuite duble, încălțări sterilizate, nutrețuri ținute o lună la uscat și analize periodice. În plus, legea spune că „porcinele deţinute trebuie să fie identificate individual, înregistrate în Baza naţională de date (...), iar comercializarea porcinelor şi a produselor provenite de la acestea este interzisă“. Cu alte cuvinte, statul vrea să-i ia țăranului român „pâinea“ de la gură. De altfel, Legea Porcului a început să facă deja victime. La finele lunii octombrie, inspectorii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din Satu Mare l-au amendat pe un bărbat cu suma de 6.000 de lei după ce și-a tăiat porcul în curte. Motivul? Potrivit presei locale, care citează inspectorii, bărbatul nu a anuțat în prealabil medicul veterinar concesionar sau medicul veterinar oficial.

Ne-am putea întreba: ce minte ar fi putut imagina o asemenea lege? Aceeași minte care, în numele „civilizaței“, a eradicat satele din Vest. Aceeași minte care, ghidată de logica lăcomei, a inventat tot soiul de „probleme globale“ pentru a controla strict tot ce-i intră și iese din buzunare... Ș.a.m.d... 

Dar, autoritățile de la noi și-au dat seama că 2024 este an electoral. Și au dat-o la întors... „Tăierea și vinderea porcilor crescuți în gospodării nu va fi interzisă“, au anunțat oficialii. „Tradiția sacrificării porcului în gospodării poate fi păstrată cu siguranță și anul acesta“. Rețineți... „Și anul acesta...“ Că de la anul... Pentru că este inadmisibil, nu-i așa, ca la fiecare final de an supermaketurile să raporteze scăderi ale vânzărilor la carnea de porc...

Care ar fi următorul pas logic? Păi, din motive de securitate alimentară, logic ar fi să urmeze interdicția tăierii găinilor. Urmează sacrificarea oricărui animal în gospodărie, intezicerea wc-ului în curte, că de interzicerea lemnului de foc deja se vorbește că se va aplica de prin 2027, parcă... Și totul până când cuvântul „sat“ va dispărea din vocabular.

Să sperăm că, totuși, nu se va ajunge aici. Și probabil că nu se va ajunge dacă ne uităm la ce spun economiști vestiți cum că Occidentul este într-un colaps pe mai multe niveluri – economic, social, politic. Poate avem noroc și ne lasă în pace. Nu de alta, dar nu vor mai avea timp și de noi... Săracii...

Ion BOGDAN