Coloranții utilizați în hrana păsărilor, ce sunt și când sunt folosiți

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a atras recent atenția asupra unui fenomen despre care spune că pune în pericol avicultura românească,

și anume faptul că sunt lansate multe dezinformări cu privire la siguranța alimentară din acest domeniu. Ca urmare, uniunea a făcut câteva precizări. În rândurile următoare aflăm din comunicatul de mai jos despre coloranții utilizați în hrana păsărilor.

Sectorul avicol, într-un echilibru foarte fragil

„Culoarea pielii puilor apare prin prezența sau absența a doi pigmenți: melanina și xantofila. În prezența genelor ce permit depunerea ambilor pigmenți, pielea este galben crem-cafenie și fluierele picioarelor sunt verzui. În lipsa ambilor pigmenți, pielea și fluierele picioarelor sunt albe. Pigmentul xantofilic singur face ca pielea și fluierele să fie galbene. Așadar, culoarea pielii puilor de carne este controlată de o genă care permite depunerea de pigment xantofilic (betacaroten) în dermă și puii vor avea culoarea pielii galbenă. Majoritatea covârșitoare a puilor de carne, care se cresc în lume și în România, sunt pui cu penaj alb și piele galbenă. Culoarea pielii variază de la un galben foarte puțin intens, la un galben aproape portocaliu, în funcție de materiile prime furajere care se folosesc în hrana puilor.

Printre materiile prime furajere bogate în betacaroten enumerăm: porumbul, făina de lucernă, făina de gălbenele, iarba verde în cazul puilor crescuți în aer liber. Utilizarea acestor materii prime în hrana puilor virează culoarea pielii spre un galben mai intens. În ultimul timp, au apărut și produse concentrate în betacaroten obținute din plante și autorizate de UE care pot fi utilizate în hrana puilor și care fac culoarea pielii puilor de un galben mai intens. De menționat că prin utilizarea acestor materii prime furajere bogate în carotenoizi se îngălbenește derma și grăsimea puilor. De altfel, carnea puilor este considerată carne albă, dietetică. Menționăm că 50% din grăsimea existentă în carcasă este distribuită în piele și sub piele și 50% în cavitatea abdominală pe viscere și în zona cloacală.

Poziția UCPR, agreată de toți membrii asociației, este de a se folosi doar materii prime furajere bogate în carotenoizi sau aditivi naturali obținuți din plante. UCPR nu agreează utilizarea de substanțe chimice în procesele tehnologice, iar fermierii respectă întru totul legislația europeană.

Pentru corecta informare a opiniei publice, UCPR precizează că, la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine din păsări crescute în tehnologii alternative: aer liber (tradițional), crescute în libertate totală (tradițional), crescuți în semilibertate sau în spații închise (sistem extensiv). Restul de 90% din totalul consumului de carne de pui provine din păsări crescute convențional, în adăpost fără ieșire în aer liber, cu microclimat și furajare controlate. În România, puii crescuți în tehnologii alternative în ferme reprezintă cca 3-4% din totalul producției realizate. Acest lucru se datorează condițiilor climatice din țara noastră și alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preț, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate și implicit prețuri de piață mai mari.

ANSVSA aplică un program de verificare a fermelor de creștere a păsărilor, a fabricilor de furaje combinate, prelevează probe de materii prime furajere și furaje finite și nu a comunicat niciodată că s-a identificat folosirea de substanțe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenușului ouălor.

Facem apel la autoritățile abilitate ale statului să-și profesionalizeze controlul pe produse agroalimentare, să respectă propria legislație și legislația europeană, iar comunicarea publică să fie făcută eficient atât în interesul consumatorilor, cât și al fermierilor .

Sectorul avicol din România se află într-un echilibru foarte fragil și foarte ușor de dezechilibrat.

Asigurăm opinia publică că produsele avicole realizate în fermele din România sunt sigure din punctul de vedere al sănătății publice, sunt competitive calitativ la nivel european și pot fi consumate de toate categoriile sociale de consumatori.“

Prof. univ. dr. Ilie VAN