Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2021

Plante uimitoare și metodele lor de supraviețuire

Dacă o singură clipă poți să te oprești și să privești natura, să îi înțelegi înțelepciunea ancestrală pe care o poartă cu sine, te poți considera deja mai bogat. În lumea vegetală, cu toate splendorile ei, poți descoperi o mulțime de lucruri uimitoare. Plantele comunică, se ajută reciproc, luptă pentru viața lor efemeră. În bula lor restrânsă de timp fiecare moment este prețios, așa că plantele au găsit tot felul de modalități pentru a supraviețui. Așadar, ce metode de supraviețuire aplică plantele?

foto 1 salcamul cornut Vachellia cornigera

Pentru a se apăra, salcâmul cornut (Vachellia cornigera, originar din Mexic – foto 1) a încheiat un parteneriat avantajos cu o specie de furnici agresive care îi asigură protecția. În natură această relație este cunoscută sub denumirea de comensalism. Practic, furnicile protejează copacii împotriva oricărui lucru care reprezintă o amenințare, dar au în schimb un loc unde locuiesc și care le asigură hrană.

foto 2 Planta de mustar

Planta de muștar (foto 2), spre exemplu, emite compuși organici volatili în aer pentru a avertiza plantele vecine că există o amenințare în apropiere. Când plantele de porumb sunt atacate, ele „eliberează substanțe chimice volatile din toate frunzele lor“ care „servesc ca un fel de apel de primejdie... pentru a atrage viespi“, potrivit cercetărilor din cadrul Departamentului Agriculturii din SUA. Odată ce viespile primesc apelul, ca să spunem așa, se adună la planta de porumb și elimină amenințarea, mâncând-o. Există și câteva tipuri de plante care cer ajutorul păsărilor atunci când dăunătorii se hrănesc cu ele. Practic, plantele vor emite COV, semnalând astfel că sunt atacate. Ca răspuns, păsările vin și consumă dăunătorii.

foto 3 Digitalis purpurea

Digitalis purpurea (foto 3) este pe cât de frumoasă, pe atât de periculoasă pentru că aceasta conține o toxină puternică numită digitoxină. Pentru oameni și insecte, consumul oricărei părți din această plantă poate duce la insuficiență cardiacă.

foto 4 nucul negru

Există anumite situații în care plantele trebuie să se apere împotriva altor plante pentru a supraviețui. Când nucul negru (foto 4), de exemplu, simte că o altă plantă începe să crească în apropiere, acționează astfel încât aceasta să nu se poată dezvolta. Drept urmare, rădăcinile nucului negru emit o toxină care otrăvește planta apropiată.

 foto 5 Litopii

Litopii (foto 5) profită de mediul înconjurător pentru a rămâne în siguranță. Deoarece aceste plante suculente arată ca niște roci sunt capabile să se camufleze perfect printre pietrele reale și să se protejeze astfel de prădători.

O altă modalitate a plantelor de a se proteja este folosind nectarul ca recompensă. Există plante care folosesc această substanță dulce pentru a atrage albinele și moliile. Prin insistența de care pot da dovadă, acestea alungă de multe ori erbivorele. Primesc, în schimb, substanțe nutritive. Este doar un alt exemplu de situație reciproc avantajoasă.

foto 6 Corydalis hemidicentra

Camuflajul este o tehnică de supraviețuire pe care și-o însușesc nu doar animalele, ci și plantele. Este și cazul plantei Corydalis hemidicentra (foto 6). Potrivit unui studiu publicat în revista Trends in Ecology and Evolution, această plantă imită cele mai neatractive elementele din jurul său cu scopul de a îndepărta astfel eventualii prădători. Având această caracteristică, genurile speciei arată diferit, în funcție de regiunea în care se găsesc.

foto 7 Inga Edulis

Plantele cu frunze cerate au găsit prin această modalitate nu doar o formă de protecție, ci și o soluție pentru a păstra umiditatea, cum este cazul celor care cresc în deșert. Stratul de ceară care le acoperă este dificil de mâncat de insecte și astfel plantele rămân integre. Alte plante mai ingenioase în materie de scuturi împotriva eventualilor devoratori au dezvoltat sisteme de apărare impenetrabile, la propriu. Este cazul arborelui Inga Edulis (foto 7). Cum funcționează sistemul lui de apărare? Pentru insecte frunzele sale sunt tari precum coaja de nucă de cocos. Sunt și plante care merg pe principiul că ofensiva este mai bună decât defensiva. Și atunci au dezvoltat tot felul de sisteme ingenioase de apărare cărora le cad pradă și victime colaterale. Sunt plante care în interiorul țesuturilor vasculare au o rețea complicată de canale cu seva din latex. Atunci când o insectă mănâncă frunzele, canalele sunt rupte, iar seva este eliberată pentru a prinde în capcana ei insecta. În esență, acest mecanism de apărare funcționează ca o pânză de păianjen. (D.Z.)