Caprele dobrogene, „sculptorițe peisajere“ în vegetația lemnoasă din pajiști
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Magazin
Într-una dintre recentele mele deplasări pe teren pentru caracterizarea habitatelor de pajiști permanente din Podișul Nord Dobrogean din cadrul unui proiect POIM – cod SMIS 116964, coordonat de Asociația de Dezvoltare Durabilă DAKIA din București, la vegetația lemnoasă (tufărișuri și puieți de arbori) am remarcat diferite forme de expresie artistică asemănătoare sculpturilor vegetale peisajere din grădinile botanice și parcurile noastre de agrement. Evident că mi-am pus întrebarea cine este autorul sau autorii acestor creații sculpturale de o infinitate de forme, unele mai frumoase decât altele.
În peregrinările mele în Grecia am remarcat astfel de forme sculpturale vegetale pe arbuștii din pajiștile permanente, în special la cei care asigură furaje pentru capre și oi în sezonul de vară foarte secetos, cum este o specie de stejar (Quercus oxycoccus) și alte specii de tufărișuri, unele prevăzute cu spini.
La fel, în „dehesa“ spaniolă și „montado“ portugheză speciile de arbuști invadanți din dumbrăvile de stejar (Quercus suber, Q. faginea, Q. Pyrenaica etc.) sunt combătute „biologic“ cu ajutorul caprelor și oilor care le valorifică ca furaj în perioadele de secetă ale verii, când covorul ierbos este complet uscat.
În Dobrogea noastră speciile de stejari (Quercus pubescens, Q. pendunculiflora, etc.), cărpiniță (Carpinus orientalis), păr pădureț (Pyrus pyraster), majdrean (Fraxinus ornus) și altele în stadiul de puieți sunt consumate de capre și oi în special vara după uscarea ierburilor, realizând totodată diferite forme vegetale de expresie artistică. Dar cele mai spectaculoase „sculpturi“ peisajere vegetale le realizează tufărișurile de păducel (Crataegus monogyna) în formă de conuri și clepsidre cum le-am văzut pe pajiștile permanente ale localităților Camena și Neatârnarea.
Având în vedere fenomenele actuale de încălzire globală a climei, MADR în viitoarele proiecte sectoriale pentru agricultură 2019-2022 a prevăzut studiul și cercetarea mai atentă a vegetației lemnoase din pajiști ca resursă de furaj pentru unele specii de animale în perioadele de secetă prelungită, când covorul ierbos se usucă în totalitate.
Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajiști (ICDP) din Brașov și-a propus o astfel de tematică pe care urmează să o inițieze și să o dezvolte în cadrul mai larg al sistemului agrosilvopastoral, cu mari perspective și pentru condițiile schimbărilor climatice din țara noastră.
În viitorul nu prea îndepărtat, conform previziunilor climatologilor, odată cu încălzirea globală asemenea țărilor mediteraneene, va trebui să ne îndreptăm atenția și asupra altor resurse de furaje pentru animale cum sunt speciile lemnoase, care, printr-o înrădăcinare mai profundă, rezistă mai bine și rămân verzi în perioadele de secetă prelungită din sezonul de pășunat.
Dr. ing. Teodor MARUȘCA
Director tehnic ICD Pajiști - Brașov
Articole înrudite
-
Nutrețuri combinate pentru ovine și caprine
in Zootehnie -
Ferma de capre Saanen a familiei Popa, investiție de 100.000 euro
in Zootehnie -
Tânăr reîntors din străinătate pentru a produce tradițional
in Zootehnie -
Aproximativ 100 de rase locale au dispărut între 2000 și 2014
in Zootehnie -
La ferma „Caprele Irinucăi“ din Iași s-a pus lacătul!
in Zootehnie -
Cum a parcurs zootehnia românească drumul de la comunism la capitalism (II)
in Zootehnie -
Ferma de capre din Cefa. Locul unde „Ochii stăpânului îngrașă animalul!“
in Zootehnie -
Piață volantă, inaugurată de crescătorii de ovine și caprine la Botoșani
in Zootehnie -
Doi tineri au investit 10.000 de euro într-o fermă de capre
in Zootehnie -
Ferma de subzistenţă a familiei Mircu din împrejurimile Aradului
in Zootehnie
Articole recente - Lumea Satului
- 300 milioane euro capital de lucru pentru agricultură, pescuit și industria agroalimentară
- Fermierii din Moldova se adună la SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022
- Rolul stratului de mulci la îmbunătățirea fertilității solului
- Agricultura în zona montană, potențial de dezvoltare și limitări
- Cool Ice, o înghețată de familie cu o tradiție de 30 de ani
- O nouă specie de țestoasă fosilă, descoperită în Țara Hațegului
- Comuna Unirea oferă teren de pășunat pentru fermieri
- 65 de ani de la înființarea cercetării agricole la Fundulea
- Île-de-France, rasa care aduce profit în ferma unui tânăr
- O formă de artă populară pe cale de dispariție. Teatrul nescris de la Şanţ