Rădașca, cel mai mare coleopter din fauna țării

Primele exemplare de rădașcă, nu foarte multe, le-am văzut în copilărie. Îmi aduc aminte și acum foarte clar sentimentele contradictorii, de teamă și intrigă, pe care acest gândac uriaș cu coarne asemănătoare celor de cerb mi le provoca. Îl vedeam cum stă încremenit între tufele de trandafiri, însă vigilent la orice mișcare ce anima plantele. Apoi a dispărut și nu am mai văzut rădașca până de curând, când am și aflat că este de fapt o insectă protejată prin lege, inclusă în anexele Convenţiei de la Berna ca specie rară şi ameninţată cu dispariţia. Așadar, capturarea sau uciderea lor este pedepsită prin lege. În momentul de față există măsuri de protecție și conservare a pădurilor bătrâne de cvercinee, a arborilor bătrâni din pădurile de foioase și interzicerea colectării speciei de către colecţionarii amatori.

Rădașca (Lucanus cervus) este cel mai mare coleopter din fauna ţării noastre, are o lungime de aproximativ 75 mm, iar existența ei este strâns legată de cea a  arborilor bătrâni și a lemnului mort, căzut la pământ sau rămas în picioare. Potrivit biologilor, larvele de rădașcă depind de acest lemn. Acestea trăiesc în interiorul lui și au nevoie de trei până la cinci ani pentru a se dezvolta complet. Însă viața lor în afara scutului de lemn este destul de scurtă. Rădașcele trăiesc din mai-iunie până în august-septembrie. În scurta lor viață, masculii oferă celor care îi surprind cu privirea un spectacol interesant de forță și încleștare a coarnelor. În speranța că oamenii vor înțelege cât de importantă este existența insectelor, Societatea Lepidopterologică Română și-a propus ca în fiecare an o insectă să fie numită insecta anului. Rădașca a fost numită insecta anului 2017.

(L.Z.)