reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Apr 2019

Peștera Movile, replica pământeană a planetei Marte

  • Publicat în Magazin

În 1986, în apropiere de Marea Neagră, au început să se facă săpături pentru construirea unei termocentrale pe lignit, la Movile, lângă Mangalia. Inginerii proiectanţi de atunci au cerul sprijinul specialiștilor de la Institutul de Speologie. Cristian Lascu a fost cel care a descoperit această peșteră în timpul inspecției puțurilor realizate de ingineri și primul om care a intrat acolo. Până la acel moment nimeni nu bănuia existența acestei peșteri pentru că nu avea intrare naturală. De la descoperirea ei și până acum doar 30 de cercetători au intrat în galeriile ei. Peștera Movile este considerată cea mai mare descoperire a secolului al XX-lea, iar ecosistemul inedit care s-a dezvoltat aici i-a intrigat și pe oamenii de știință de la NASA, care au venit aici pentru a-l studia.

Concluzia lor a fost că peștera, o întindere de 300 de metri de galerii, unele înalte și de doi metri, este practic o replică a foselor vulcanice de pe Planeta Marte. În tunelurile sale înguste și lungi, cufundate complet în întuneric și aproape lipsite de oxigen, dar bogate în hidrogen sulfurat, viața a găsit, totuși, modalități de a se insinua în acest mediul ostil. Surprinzător, oamenii de știință au descoperit aici 200 de specii de viețuitoare (viermi, scorpioni de apă, păianjeni, lipitori, bacterii și microbi), complet albe pentru că nu există lumină solară care să le pigmenteze corpul. Cele mai multe dintre aceste viețuitoare sunt lipsite de ochi și au antene foarte dezvoltate și se pare că 35 dintre aceste specii sunt o noutate pentru lumea științifică. Dar cum s-a dezvoltat această lume? Explicația pe care au găsit-o cercetătorii este că, atunci când a luat naștere caverna, viețuitoarele au căzut și au rămas captive în peșteră. S-au adaptat acestui mediu lipsit de oxigen și au găsit surse de hrană. Păienjenii, spre exemplu, țes pânze în care se prind insecte mici. O altă sursă de hrană o reprezintă milioanele de bacterii autotrofe care colonizează suprafața apelor peșterii. Spre deosebire de bacteriile care trăiesc la suprafața pământului, cele din peștera Movile nu folosesc fotosinteza, ci chimiosinteza, un proces prin care se obţine energie chimică din oxidarea compuşilor cu sulf şi amoniac.

Fiind un mediu în care omul nu poate supraviețui și pentru a evita accidentele, după ce peștera și-a devoalat o parte din mistere în fața științei, a fost din nou sigilată cu tot cu lumea ciudată și extraordinară pe care a ascuns-o milioane de ani. Cu toate acestea, spune Cristian Lascu, dacă un cataclism va lovi Terra viața va continua în peștera Movile, replica pământeană a planetei Marte.

Laura ZMARANDA