Un prădător enigmatic se deprinde din umbra pădurilor. Mișcările lui sunt de mătase. În afara urmelor lăsate pe zăpadă, nimic nu îi trădează prezența. Este al treilea mare prădător al României, un animal pe care extrem de puțini oameni, doar cei mai privilegiați dintre noi, au șansa de a-l vedea. Este Lynxul European, pantera Carpaților, o specie amenințată cu dispariția, declarată monument al naturii. Un vânător singuratic care a găsit refugiu pe continentul european. Aproximativ 2.400 de râși trăiesc aici, iar țara noastră adăpostește aproximativ 1.600 de exemplare. Carpații românești sunt așadar un sanctuar al acestei specii. Dar până când? Din nefericire, România este încă una dintre puținele țări în care este permisă vânătoarea râsului. Așa că numărul 1.600, contestat de activiștii pentru natură care susțin că vânătoare este o industrie, ar putea scădea vertiginos. Și atunci mă întreb, ce importanță are că ești declarat monument al naturii dacă asta nu te ajută să rămâi în viață?

Silviu Matei

„Ca fotograf wildlife am avut privilegiul de a vedea multe animale sălbatice. Însă, când a apărut râsul în cadrul obiectivului meu, am avut un sentiment pe care nu pot să-l descriu. Primul râs l-am fotografiat în 2007 din pură întâmplare, pentru că subiectul era de fapt cocoşul de munte. În 2012 am avut a doua şansă de a-l vedea, iar în primele secunde m-am întrebat dacă să îi fac poze sau doar să-l privesc. L-am privit fără să fac nimic aproape un minut. Am vrut să mă bucur de prezenţa lui, pentru că este un animal extrem de greu de văzut. Teritoriul lui este foarte vast, parcurge distanţe mari în căutarea hranei, dar are abilitatea de a rămâne nevăzut.“

Text: Laura Zmaranda

Foto: Silviu MATEI

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 - pag. 58