În episodul patru al campaniei AIPROM - Plante sănătoase, oameni sănătoși!, ne aflăm în livada Familiei Popescu, alături de inginerul Adrian Popescu, unde vorbim despre principiile utilizării corecte a pesticidelor și impactul reglementărilor europene asupra producției de fructe.

Discutăm și despre reziduurile de pesticide din fructe și cum se asigură familia Popescu că obține fructe de cea mai bună calitate și sigure pentru consumatori.

Mai jos reportajul video

Un grup de 20 profesori de la liceele agricole au participat la o vizită de studiu care să le ofere posibilitatea să experimenteze în mod direct cum sunt folosite tehnologiile și echipamentele specifice pentru Agricultura 4.0. Vizita a fost organizată de către Fundația World Vision România, prin programul „Creștem prin Educație Agricolă“.

Ciprian Bodescu, inginer agronom cu specializarea în agronomie, și Cristinel Bodescu, inginer zootehnist cu specializarea în apicultură, au primit grupul de profesori în „Livada cu stupi“, o livadă realizată printr-un proiect cu finanțare europeană.

Livada cu stupi – o livadă super-intensivă și ecologică

Cei doi frați, Ciprian și Cristinel Bodescu, au deschis prima stupină acreditată ca stupină de multiplicare, dar și stupină didactică. Odată cu declinul familiilor de albine, fenomen denumit și sindromul dispariției subite, frații Ciprian și Cristinel Bodescu au fost nevoiți să se reinventeze și au luat decizia de a planta o livadă.

 004 Agricultura 4

În 2016, au depus un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru plantarea a 5 hectare de cireș, investiția de 660.000 de euro fiind finalizată în anul 2018. Încă de la momentul scrierii proiectului, Cristinel și Ciprian Bodescu și-au propus să folosească cele mai noi tehnologii pentru a pune bazele unei plantații super-intensive și ecologice. După o documentare asiduă, au inclus în proiect multe elemente inovatoare aduse sistemului de plantare, sistemului de susținere, pomilor și sistemului de irigații. Instalarea unui parc fotovoltaic, sistemul de irigare, echipamentele agricole și soiurile de cireș au fost atent selecționate astfel încât să valorifice caracteristicile locației și să producă cel mai bun randament economic. A fost și multă muncă: cei doi frați Bodescu au plantat, au recoltat și își fac în continuare singuri tăierile la pomi pentru că „tehnica formării coroanei la cireș și mugurele de rod înseamnă producție“, ne spun cei doi.

Dar frații Bodescu nu vor să țină tot ce au învățat doar pentru ei: livada este și o clasă în aer liber, unde profesorii și elevii de la liceele agricole sunt bine-veniți să vină, să vadă și să înțeleagă procesul de la pregătirea solului și plantare până la recoltare sau care e drumul de la o idee până la realizarea planului de afacere și materializarea lui în câmp.

Agricultura 4.0 – Un capitol care lipsește din manualele școlare din România

„Problema cea mai mare din educația agricolă, la momentul actual, este că profesorii încă mai predau din literatura de specialitate veche, nu dispun de material didactic actualizat. În manuale încă se prezintă pomii așa cum se plantau înainte. Acum, toți pomii vin altoiți. Stropirea se realizează cu drone“, explică Cristinel Bodescu. „Putem sta la birou, să facem muncă de birou și din birou să coordonăm toate sistemele care ne ajută să întreținem procesele agricole. Or, manualele școlare nu prezintă acestă realitate.“

Profesorii au recunoscut, la rândul lor, că au fost copleșiți de complexitatea informațiilor prezentate și au mărturisit că se simt descoperiți pentru că nu dispun de instrumentele necesare care să îi ajute în predarea noțiunilor specifice pentru Agricultura 4.0, o realitate a zilei de astăzi.

„În urma acestei vizite nu ai cum să nu pleci acasă cu un bagaj foarte mare de cunoștințe“, a declarat unul dintre profesorii participanți. „Vizita de ieri am perceput-o ca pe o lecție practică si tehnică. Totul a fost la superlativ“, este o altă mărturie venită din partea profesorilor.

„Este absolut necesară implicarea agenților economici care lucrează în domeniul Agriculturii 4.0, să se implice în actul educațional, stabilind parteneriate care să asigure transfer de cunoștințe atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor“, a continuat Cristinel Bodescu. „Noi vom continua să sprijinim atât școlile cât și liceele să efectueze vizite de studiu în livadă. Am avut alături de noi, în cadrul acestei vizite, reprezentanți de la companiile care comercializează sisteme și echipamente specifice pentru Agricultura 4.0, tocmai pentru că ne dorim să încurajăm implicarea acestora în sprijinirea tinerilor și elevilor. Ne-am bucurat să vedem că, în urma acestei vizite, am facilitat un alt parteneriat realizat între o companie care realizează software pentru drone de stropit și liceul agricol. Aceștia vor continua să colaboreze pentru a oferi profesorilor și elevilor mai multe oportunități de învățare.“

Deși suntem în era Agriculturii 4.0, calificările, materiile și manualele au rămas neschimbate de zeci de ani, fără să fie actualizate cu conținuturi referitoare la noile tehnologii și echipamanente, digitalizare sau automatizare.

„Oferim liceelor know-how pentru a atrage tineri motivați și a-i pregăti pentru agricultura modernă. Doar așa liceele agricole vor reuși să formeze fermierii 4.0 de mâine“, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager în cadrul Fundației World Vision România.

„Tinerii nu înțeleg că munca în agricultură nu se mai realizează cum se realiza înainte. Poți să fii agricultor și să lucrezi din birou, într-un mediu curat, folosind programe care automatizează toate procesele agricole“, explică Cristinel Bodescu. „Sfatul nostru pentru tinerii care își doresc un viitor în agricultură este să pornească ceva pe cont propriu, să pună bazele unei mici ferme sau a unei livezi, să crească treptat prin accesarea de fonduri structurale. La fel de important este ca, pentru început, să înceapă să facă practică în ferme dezvoltate și să fie mai preocupați de cunoștințele pe care le vor dobândi decât de formele de recompensare financiară.“


Pachetul educațional „Călătorie spre anul 2050“

World Vision România, în cadrul Consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă“, a elaborat un modul educațional inovator despre agricultura durabilă și Agricultura 4.0. Pachetul educațional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România și este deja în implementare în 10 licee. „Călătorie spre anul 2050 vorbește copiilor despre sustenabilitate și tehnologie și răspunde la întrebarea: «Cum vom hrăni 10 miliarde de oameni în anul 2050?»“. Planurile de lecție, însoțite de filme și prezentări, familiarizează elevii cu cele mai importante concepte ale agriculturii durabile. Pachetul educațional este disponibil pe site-ul programului.

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA) pune la aceeași masă învățământul agricol cu noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din cele 56 de licee agricole din Romania.

Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte: Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.


Ion BOGDAN

Dacă în anul 1992 se plantau la Ostrov primele 30 ha cu cireș, astăzi pe Domeniile Ostrov sunt 100 hectare, iar luna iunie înseamnă campania de cules intens. În condițiile unui an destul de capricios, soiurile românești au confirmat încă o dată potențialul ridicat de producție, iar cireșele ajung pe rafturile marilor magazine din întreaga țară.

Plantații vechi și plantații noi

„Livada de cireși a fost înființată în anul 1992, iar începând cu 2006 au fost plantate alte 70 hectare, atât cu soiuri românești, cât și cu soiuri străine, în special aduse din Grecia și Italia. Plantațiile noi sunt în sistem intensiv, beneficiind și de irigații prin picurare. Unul dintre principalele avantaje este că în plantațiile mai tinere culesul este mult mai facil. În acest an soiurile aduse din afară nu ne-au ajutat, nu cred că vor depăși 7 tone/ha, pe când soiurile românești, indiferent că sunt Boambe, Stela sau Van, vor ajunge la 10-12 tone/ha, o producție bună pentru acest an. Trebuie spus că în luna martie la noi în zonă a fost foarte cald, după care la sfârșitul lunii și la început de aprilie au fost temperaturi negative și atunci a trebui să luăm măsuri, dar totuși am fost afectați“, a declarat ing. Cornelia Dragomir, reprezentant Domeniile Ostrov.

Perioadele reci de la începutul primăverii și apoi ploile destul de dese au făcut ca numărul tratamentelor aplicate să fie cu patru mai mare față de anul trecut. Toate aceste aplicări sunt realizate cu foarte mare grijă de reprezentanții companiei, astfel încât fructele să fie sănătoase, iar atunci când sunt trimise către analize să nu existe niciun fel de problemă.

În fiecare campanie, în livezile de la Ostrov lucrează oameni veniți din mai multe zone ale țării. Bărbați, femei, copii, uneori chiar familii întregi se mută aici pentru a culege fructe. Ei declară că sunt mulțumiți de condițiile de care beneficiază și numesc Ostrovul a doua casă. Oamenii sunt plătiți în funcție de câte lădițe culeg în fiecare zi. La capătul fiecărui rând este un șef de echipă care notează cantitatea adusă de fiecare persoană.

„La cireșe întâmpinăm o problemă destul de delicată – culesul. În toată țara există probleme cu forța de muncă, noi ar trebui să lucrăm cu sute de oameni în perioada de recoltat pentru că este destul de scurtă, însă este destul de dificil să îi găsim. În acest moment lucrăm cu peste 20 de oameni; ar trebui ca numărul lor să fie dublu, dar… Totuși trebuie spus că avem în jur de 100 de persoane care vin aici de ani de zile, cred că în jur de 15 ani. Stau aici mai mult decât acasă, vin primăvara și fac diverse lucrări în livadă, apoi rămân la cules cireșe, caise, piersici, nectare, se întorc acasă pentru o perioadă, după care vin la cules struguri de masă și pentru vin. Primesc aici 3 mese pe zi, cazare; nu spun că au cele mai mari beneficii, dar ne străduim să le oferim condiții decente pentru a rămâne lângă noi“, a mai punctat Cornelia Dragomir.

Investiții și comercializare

cirese 20190607 114412

Într-o astfel de plantație munca este continuă, iar recoltatul fructelor trebuie să aibă loc în aproximativ 3 săptămâni. Cireșele sunt transportate din câmp la camera cu frig, unde sunt depozitate peste noapte în cele mai bune condiții. Mai apoi, a doua zi dimineață, sunt transportate către supermarketuri.

„Problemele pe care le întâmpinăm în ultima perioadă sunt legate de vreme, însă pot spune totuși că a ținut cu noi în acest an, comparativ cu alte campanii. Dar asta nu înseamnă că nu am avut și noi pierderi atât la cireșe, cât și la caise, pentru că am avut pe unele văi temperaturi și de –5°C înflorit. Avem o recoltă bună și sănătoasă. Dispunem de câțiva ani și de o cameră cu frig și încercăm să accesăm un program european pentru a construi una și mai modernă pentru că lucrurile în tehnică evoluează și ne dorim să păstrăm fructele în condiții și mai bune“, a specificat Lucian Ștefan Velciu, director general Domeniile Ostrov.

În acest an, cireșele au un preț bun pentru producători. Cerere există, deci reprezentanții Domeniilor Ostrov nu se confruntă cu problema valorificării, ba chiar declară că nu dispun în acest moment de cantitatea de fructe necesară.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Cireșul este o plantă iubitoare de lumină și preferă soluri bine aerate, plasate în zone ferite de curenții de aer rece și umed. Ca urmare, atunci când se alege suprafața unde urmează să fie înființată plantația, este bine să se evite, la șes, terenurile predispuse la băltiri periodice de apă. Pe versanți, panta nu trebuie să fie mai mare de 10-15%, preferabilă fiind expoziția sudică ori sud-estică. Altitudinea maximă la care reușește cu succes cultura este de 600-700 m.

Sisteme de cultură

Pentru cireș se recomandă două sisteme de cultură: clasică, cu pomi altoiți pe portaltoi cu vigoare mare, cum ar fi Mahaleb sau Semavium, fără sistem de susținere, cu distanțe de plantare de 5 metri între rânduri și 4 m între pomi pe rând sau 6 m între rânduri și 5 m între pomi pe rând; intensivă, cu material săditor obținut din portaltoi cu vigoare medie, caz în care distanța de plantare este de 4 m între rânduri și de 3 m între pomi pe rând sau portaltoi cu vigoare mică (Gisela 5, de exemplu), cu distanța de plantare de 4 x 2 m. În cazul plantației intensive, tehnologia de astăzi presupune sistem de irigație, acolo unde expoziția terenului o permite, și sistem antigrindină, dacă cheltuiala este justificată economic (în zonele unde frecvența căderilor de grindină este mare).

Întreținerea solului

În primul an de la înființarea livezii, solul se menține ogor negru între rânduri, prin discuiri repetate pentru afânare și distrugerea buruienilor. Între pomi pe rând, de asemenea, este preferat ogorul negru, care se obține prin lucrări manuale în jurul pomului și frezare între pomi pe rând, lucrare executată cu freza cu palpator purtată pe tractor. Buruienile pot fi distruse prin erbicidare (soluții sistemice), folosindu-se lăncile cu apărătoare de jet pentru pomi. În anii următori se poate practica sistemul benzilor înierbate.

Tehnica de formare a coroanei

Piramida etajată (coroană globuloasă cu ax): este specifică plantațiilor altoite pe portaltoi mai viguroși, fiind caracterizată prin: trunchi de 80-100 cm; ax puternic, pe care se inserează 3-4 etaje de șarpante, distanțate la 80-120 cm; fiecare etaj este alcătuit din 3-4 șarpante dispuse sub formă de spirală în jurul axului, la distanțe de 8-12 cm una de cealaltă; fiecare șarpantă are 3-4 sub­șarpante dispuse alternativ, la distanțe de 60-80 cm; axul se suprimă după ultimul etaj, la o înălțime de la sol de 3,5-5.0 m. Formarea coroanei necesită cinci ani.

Vasul întârziat (piramidă întreruptă), formă recomandată pentru pomi viguroși, are un trunchi de 60 cm și o înălțime finală de 3,5-4 m. Axul principal este scurt, de 60-90 cm, pe care se inserează, la distanțe de 25-30 cm, 3 șarpante dispuse în spirală. Fiecare șarpantă are 3-4 subșarpante, distanțate la 50-70 cm.

Fusul tufă, recomandat pentru livezile intensive, cu material săditor obținut din portaltoi cu vigoare mijlocie sau mică, prezintă următoarele caracteristici: trunchi de 60-70 cm; înălțimea pomului – 2,5 până la maximum 3 m; 12-14 șarpante de vigoare mică, dispuse spiralat, pe ax, la distanță de 20-30 cm.

Tufa vas, specifică plantațiilor intensive, prezintă un trunchi de 30-35 cm și o dimensiune a coroanei de 2-2,5 m în diametru și 1,8-2 m înălțime. Pe trunchi sunt inserate 4-5 șarpante, fiecare având 7-8 ramuri de semischelet, dispuse altern, la 20-30 cm. Semischeletul se scurtează la 40-50 cm lungime pentru a stimula mugurii dorminzi și formarea de ramuri plete.

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti