Cantităţile mari de zăpadă căzute în luna decembrie în zona Moldovei, şi nu numai, sunt percepute ca o binecuvântare pentru agricultură, pentru că vor reface în mare parte necesarul de apă din sol, care, urmare a secetei din a doua jumătate a anului 2012, este încă destul de ridicat.

Suceava: Deficitul de apă, în scădere

Conform directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, Vasile Schipor, zăpada s-a aşezat în mod uniform şi în strat consistent, pe cea mai mare parte a terenurilor agricole aceasta având, cum bine ştim, şi rolul de a proteja semănăturile de păioase şi rapiţă din toamnă.

„În măsura în care beneficiem de umiditate, de un aport hidric substanţial, avem speranţa că în primăvară culturile vor arăta bine. Dacă stratul de zăpadă se va menţine, culturile vor fi protejate de ger, acesta fiind un semn bun pentru recolta de păioase a anului 2013. Sunt fenomene care nu ne-au luat prin surprindere, pentru că iarna vine în fiecare an, însă zăpada face bine agriculturii“, ne-a declarat Vasile Schipor.

Beneficiile cele mai mari sunt pen­tru rapiţă, pentru că această plantă este deosebit de sensibilă la ger şi nu rezistă la temperaturi sub -5 grade Celsius. În opinia specialistului, culturile înfiinţate toamna trecută ar putea fi în pericol doar dacă s-ar forma o crustă de zăpadă pe deasupra, care să se menţină pe o durată mai mare de timp, caz în care plantele nu mai pot să respire, iar agricultorii trebuie să intervină pe teren să spargă crusta.

Şeful DADR este optimist asupra producţiei de anul acesta pentru că sfârşitul toamnei lui 2012 a ţinut cu agricultorii atât ca temperaturi cât şi din punctul de vedere al precipitaţiilor, astfel încât suprafaţa semănată a fost mai mare decât cea scontată. Astfel, au fost recuperate o parte din întârzierile la grâu, suprafaţa însămânţată sporind de la 16.750 ha la 18.884 ha, ceea ce înseamnă un procent de 71% din totalul preconizat. În cazul rapiţei, de la 600 ha scontate, au fost semănate 1.150 ha. Semănăturile de toamnă s-au realizat pe 80% din suprafaţa programată, iar culturile răsărite „arată foarte bine“ din spusele directorului DADR Suceava.

Temperaturile ridicate şi precipitaţiile din luna noiembrie au permis şi creşterea suprafeţelor arate pentru însămânţările de primăvară, procentul crescând de la 34% la 50% din terenurile care trebuiau arate în toamnă.

Iaşi: Suprafaţa însămânţată cu grâu a crescut cu 2.000 ha

După ce, în 2012, agricultorii ieşeni s-au confruntat şi ei cu o perioadă lungă de secetă, totuşi până la aşternerea primului strat de zăpadă şi producerea fenomenului de îngheţ la sol ei au reuşit să însămânţeze culturi de toamnă pe aproape 43.000 de hectare. Ponderea cea mai mare din această suprafaţă o are grâul de consum care a fost însămânţat pe 32.520 ha, urmat de rapiţă, cultivată pe 5.700 ha.

Conform spuselor directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi, Neculai Olariu, suprafaţa însămânţată cu grâu este cu aproape 2.000 de hectare mai mare faţă de cea însămânţată în toamna anului 2011. Alte 3.000 de hectare de teren au fost însămânţate cu orzoaică de toamnă, orz, secară şi triticale.

Şi suprafeţele ocupate cu plante de nutreţ au crescut semnificativ, de la 700 de hectare în 2011, la 1.600 de hectare. Cea mai mare suprafaţă este însămânţată cu lucernă, 1.100 de hectare, după care urmează trifoiul, care se regăseşte pe 500 de hectare.

În ceea ce priveşte rapiţa, din cauza secetei, gradul de răsărire a acestei culturi a fost unul extrem de scăzut.

Şeful DADR Iaşi apreciază că, în prezent, suprafeţele însămânţate se prezintă bine din punct de vedere agricol, pentru primăvara lui 2013 suprafeţele rămase de însămânţat în judeţul Iaşi însumând aproximativ 188.000 de hectare de teren arabil.

Neamţ: Culturile însămânţate în toamnă se prezintă bine

În judeţul Neamţ arăturile de toamnă au fost executate pe 40.000 ha, ceea ce înseamnă cam o treime din suprafaţa arabilă totală, iar însă­mânţările de toamnă s-au realizat pe 85% din suprafaţa planificată, fiind semănate 21.100 hectare cu grâu şi secară, 6.700 hectare cu rapiţă, 1.950 hectare cu orz, 1.625 ha cu triticale, 900 ha cu orzoaică de toamnă.

Conform directorului executiv al DADR Neamţ, ing Traian Bararu, culturile înfiinţate toamna trecută în judeţul Neamţ arată foarte bine, terenurile sunt acoperite cu zăpadă, singurele probleme care ar mai putea să apară ar fi temperaturile scăzute survenite după topirea zăpezii.

Silviu BUCULEI
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Guvernul a luat în vizor agricultorii – persoane fizice – care urmează să fie impozitaţi după o grilă menită să lărgească baza de colectare a veniturilor la buget. O măsură simplificată, susţin guvernanţii, dar care nu face decât să reducă veniturile agricultorilor, inclusiv subvenţiile. Decizia va afecta circa 670.000 de agricultori.

Chiar dacă, în opinia autorităţilor, măsura pare simplu de aplicat, pentru agricultori nu va fi decât o bătaie de cap în plus. Ba mai mult, li se dijmuieşte şi subvenţia – oricum departe de cea primită de agricultorii din statele UE –, pentru că din ea se reţin banii. De la plata impozitului sunt scutite doar persoanele care au sub două hectare sau agricultorii care au, de exemplu, până la 3 vaci sau 6 porci.

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, susţine că „modul de declarare şi de plată se face de un agent fiscal la sediul APIA şi acolo se reţine impozitul din veniturile obţinute de agricultori sub formă de subvenţie.“

Chiţoiu explică cum se va face impozitarea, insistând pe faptul că aceasta va rezolva şi problema asigurărilor de sănătate, pentru că „în prezent agricultorii beneficiază, dar nu plătesc“.

„Prin noul sistem de impozitare se calculează o normă de venit net anual. Din venitul brut se scad cheltuielile şi se obţine un venit net şi, asupra acestui venit net, se aplică un impozit de 16% şi o cotă de 5,5% pentru contribuţiile la fondul de sănătate. Suma totală obţinută este sub 2% ca impozit pe cifra de afaceri, cum este impozitarea actuală pentru societăţile comerciale, pentru societăţile care arendează terenuri“, explică Chiţoiu.

Mărirea bazei de impozitare ar putea fi o garanţie că se poate trece în faza a doua, „la o reducere la un moment dat a TVA-ului la anumite tipuri de produse“, spune ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El, cel puţin, speră totuşi ca aceasta să aducă încasări mai mari la buget.

Cine este scutit?

Nu sunt impozitate veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică, dar nici cele obţinute de către persoanele care lucrează suprafeţe de până în două hectare (cereale, oleaginoase, cartofi, sfeclă, soia, hamei), respectiv 0,5 ha de legume în câmp sau în solar. Mai sunt scutiţi cultivatorii de tutun care lucrează cel mult un hectar, la fel ca şi proprietarii de vie, în timp ce la livezi se impozitează de la 1,5 ha în sus.

În ceea ce priveşte crescătorii de animale, limitele până la care aceştia sunt scutiţi de plata taxelor sunt: maximum 3 capete la bovine, maximum 10 capete la ovine şi caprine; maximum 6 capete la porcine; maximum 100 de păsări şi 100 familii de albine.

Ce trebuie să ştie agricultorii?

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net anual realizat din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit. Normele de venit sunt stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013, cuprinsă între 1 februarie şi până la sfârşitul anului fiscal. Contribuabilul trebuie să depună anual o declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. Plata impozitului se efectuează către bugetul de stat în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 septembrie inclusiv, în timp ce pentru restul de 50% termenul este până la data de 25 noiembrie inclusiv. Depunerea declaraţiei la organul fiscal competent se face până la data de 25 mai a anului fiscal pentru anul în curs, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere. În cazul în care activitatea începe să se desfăşoare după 25 mai, declaraţia se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea. Începând cu anul viitor, normele de venit vor fi stabilite de către direcţiile de specialitate teritoriale din cadrul MADR.

Norma de venit

În sectorul vegetal, pentru o suprafaţă cuprinsă între 2 şi 50 de hectare, norma de venit este de 449 lei/ha, respectiv 395 lei/ha pentru suprafeţe de peste 50 de hectare. La cartofi, norma de venit este de 3.488 lei/ha pentru cei care au până în 50 de hectare şi de 3.070 lei/ha la suprafeţe de peste 50 de hectare.

La legume cultivate în câmp, norma de venit este de 4.001 lei/ha pentru 0,5-2,5 ha şi de 2.563 lei/ha pentru cei care au peste 10 hectare. În cazul legumelor cultivate în spaţii protejate, pentru 0,5-1 ha, norma de venit este de 8.033 lei/ha. La pomi, pentru suprafeţe între 1,5 şi 2,5 ha, norma de venit este 4.709 lei/ha, iar peste 2,5 ha de livezi – 4.144 lei/ha.

Sumele diferă şi la animale. Astfel, la bovine, între 3 şi 50 de capete, norma de venit este de 698 lei/animal, iar peste 50 de capete – 512 lei/animal. La ovine şi caprine între 50 şi 300 de capete, norma de venit este de 70 lei/animal, în timp ce la peste 300 de capete – 56 lei/animal. Fermierii cu 10-49 capete au o normă de venit de 23 de lei/animal. Pentru crescătorii de porci, norma de venit este de 56 de lei/animal pentru efective între 6 şi 9 porci. Ea creşte la 181 de lei/animal pentru cei cu 10-150 capete porcine. Cea mai mică normă de venit este la păsări. Cei cu 100-500 păsări plătesc 3 lei/animal, iar cei cu peste 500 de păsări – 2 lei/animal.

Patronatele de acord, fermierii nu

Dacă reprezentanţii principalelor patronate din agricultură şi industria alimentară – chemaţi la consultări de ministrul Agriculturii cu o zi înainte de aprobarea măsurilor în Guvern – susţin măsurile luate de guvernanţi, în tabăra agricultorilor lucrurile stau cu totul altfel. Aceştia se tem că noile impozite îi vor determina pe mulţi proprietari de terenuri să le vândă pentru că nu vor avea bani să plătească taxele.

„Cifrele care ni s-au dat în cadrul discuţiilor arată numărul de persoane fizice care deţin teren agricol, iar cei care sunt plătitori de impozite reprezintă doar 10% din cei 670.000 care primesc subvenţii şi sunt înregistraţi la APIA. Restul nu sunt plătitori, dar participă la piaţă şi fac bani. Consider că, dacă acestea primesc bani de la stat, este normal să plătească şi impozite. Mi se pare un lucru de bun simţ că o parte din acest impozit va fi virat către Sănătate“, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, la finalul unei întâlniri cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu cel al Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

Şi Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar, spune că sistemul de impozitare a veniturilor din agricultură pentru persoanele fizice este binevenit, cu specificarea că, la rândul său, MFP trebuie să îşi achite la timp obligaţiile financiare către agricultori.

„Într-adevăr, există un milion de agricultori care nu sunt impozitaţi şi este o zonă care trebuie reglată atât în ceea ce priveşte comasarea terenurilor, cât şi privind scoaterea produselor pe piaţă, însă MFP are datoria să nu mai întârzie plăţile către agricultori. Dacă MFP îşi va achita obligaţiile corect faţă de aceştia, indiferent dacă sunt mari sau mici, cred că şi agricultorii îşi vor achita obligaţiile către statul român“, a precizat Niculae.

El mai spune că patronatele din sector au solicitat celor de la Finanţe să elaboreze un pachet integrat pentru reducerea evaziunii fiscale.

Agricultorii, nemulţumiţi

Normele de venit stabilite de autorităţi stârnesc nedumerire printre fermieri. Aceştia spun că ar fi trebuit să se ţină cont de o serie de factori care influenţează nivelul producţiei, de la tipul de sol, până la nivelul precipitaţiilor.  

„Nu ştiu dacă la norma de venit anual se va ţine cont de grupele de productivitate. Nu se poate calcula o medie pe regiuni, pentru că nu poţi compara, de exemplu, pământul de la Sarichioi cu cel de la Dor Mărunt. Unul este de o calitate foarte slabă, cu un regim pluviometric slab, celălalt este cu peste 500 milimetri de precipitaţii pe an. Apoi, un tip de sol este foarte bun, altul slab, deci nu se poate calcula o productivitate medie. Pe de altă parte, poţi să ai un an foarte bun, cu o recoltă bună, iar anul următor să fie unul prost de nu îţi mai scoţi nici cheltuielile. Partea proastă este că te subvenţionează, chipurile, dar pe partea cealaltă vine şi te omoară“, spune Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.

Şi Ilie Popescu, preşedintele Aso­ciaţiei Producătorilor Agricoli din Olt, se teme că noile impozite nu vor face decât să pună pe butuci agricultura.

„Cu certitudine că vor fi afectaţi agricultorii, în special micii producători. Nu ştiu cum s-a decis să fie impozitaţi de la două hectare în sus. Era mai logic de la cinci hectare în sus pentru că oricum cei cu loturi mici fac doar o agricultură de subzistenţă, nu îşi vând produsele. Micii produ­cători vor fi puşi pe butuci“, afirmă Popescu.

Acesta susţine că guvernanţii nu au ţinut cont de realităţile din piaţă la stabilirea normei de venit pentru că nu le cunosc. „S-au inspirat, probabil, de la prietenii lor care au o fermă, două şi au stabilit aceste aşa-zise norme, care n-au o bază ştiinţifică“, afirmă Popescu.

În aceste condiţii, micii agricultori n-au nicio şansă în România, susţine reprezentantul agricultorilor din Olt.

„Nu poţi să obţii un venit constant dacă ai doar 10-20 de hectare. Toate statele din Europa îşi susţin agricultorii, îi subvenţionează, au reglementări clare care nu se schimbă timp de 7-10 ani. Noi nu avem aşa ceva“, se plânge Popescu.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Normele de venit pentru impozitul care va fi aplicat persoanelor fizice din agricultură de la 1 februarie au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, perioada impozabilă fiind până la 31 decembrie 2013.

Conform Ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, adoptată miercuri de Guvern, nivelul normei de venit a fost stabilit pe fiecare cultură vegetală în parte pentru o suprafaţă mai mare de două hectare, iar în sectorul creşterii animalelor, nivelul normei este în funcţie de specie şi de numărul de animale deţinute. Normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafaţă (hectar)/cap de animal sau familie de albine. De asemenea, actul normativ precizează şi care sunt limitele neimpozabile în funcţie de suprafeţele agricole sau de numărul de animale deţinute.
Astfel, în cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafaţă mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafaţă, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfecla de zahăr - 697 de lei.

În cazul tutunului, norma de venit a fost stabilită la 1.060 lei, pentru o suprafaţă mai mare de un hectar.

Conform actului normativ, la legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele în spaţii protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafeţele ce depăşesc 0,2 hectare.

În ceea ce priveşte pomii şi viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafaţă mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei şi 1.385 de lei pe unitatea de suprafaţă. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) şi de sub 0,5 hectare la vii.

Pentru flori şi plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafaţă mai mare de 0,3 hectare.

În sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) este de două capete, iar pentru ceea ce depăşeşte acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine şi caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care deţin până în 10 capete, iar între 10 şi 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrăşat, limita neimpozabilă este de şase capete, iar între şase şi zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă pentru ceea ce depăşeşte 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care deţin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care deţin între 50 şi 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine.

Conform actului normativ, începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice, acestea fiind calculate în funcţie de venitul brut obţinut de agricultori din activităţile agricole din care se scad cheltuielile.

Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi din creşterea şi exploatare animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.

Fermierii care plăteau impozitele prin sistemul de contabilitate în partidă simplă vor fi impozitaţi după modificările Codului fiscal numai pe baza normelor anuale de venit. Impozitul de 16% se va aplica normelor de venit, 5,5 procente din sumele colectate din impozitare urmând să ajungă la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Agricultorii, persoane fizice, vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie.

Guvernul a decis modificarea impozitarea în agricultura prin utilizarea mai largă a normelor de venit, în vederea lărgirii bazei de impozitare.

Sursa AGERPRES

Sumele estimate că se vor încasa la buget prin introducerea noului sistem de impozitare din agricultură vor fi de 580 de milioane de lei, faţă de cele sub 200 de milioane de lei încasate până în prezent, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Din câte ştiu eu este vorba de o sumă de circa 580 de milioane de lei, care ar putea fi încasată la buget cu ajutorul noului sistem de impozitare. Până acum era vorba de o sumă de sub 200 de milioane de lei. Sunt cifre pe care mă pronunţ doar estimativ pentru că datele exacte le are ministrul de finanţe", a spus ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, noua modalitate de impozitare din agricultură nu va include fermele de subzistenţă şi cele de autoconsum.

"Am încercat să fim atenţi la tot ceea ce înseamnă mediu rural, la activitatea socială şi la cei care lucrează în mediul rural. Am ţinut foarte foarte mult ca tot ceea ce intră ca şi producţie în zona de subzistenţă şi de autoconsum să nu fie impozitat. Am pus acele suprafeţe, pe care le-am calculat, ca să fie satisfăcătoare pentru o familie, respectiv la cereale două hectare şi o limitare la numărul de animale. Acestea nu vor intra în zona de impozitare. Cred că acest sistem va oferi şi un mediu concurenţial corect în agricultură", a adăugat Daniel Constantin.

Şeful MADR a precizat că din cei 1,080 milioane de fermieri înregistraţi la APIA, 1,04 milioane sunt persoane fizice, iar 40.000 sunt persoane juridice, acestea fiind însă prinse într-un sistem de impozitare bine urmărit de finanţe.

"Practic, din totalul de 1,04 milioane de fermieri, se scot 380.000 care nu se impozitează pentru că au până în două hectare şi rămân 630.000 de fermieri. Toţi erau supuşi înainte impozitării, când valorificau producţia, însă erau alte probleme care ţineau de MFP. Nivelul de impozitare va fi mai mic decât în trecut pentru că atunci era impozitată valoarea comercializată cu un anumit impozit fără să fie luate în calcul cheltuielile, iar cum se stabileşte o norma de venit, aceasta reprezentând veniturile medii şi chetuielile medii înregistrate de fermieri, iar această normă este supusă impozitării", a adăugat şeful MADR.

În ceea ce priveşte sectorul creşterii animalelor, Constantin a exemplificat sectorul bovinelor, unde circa 74.000 de gospodării ar urma să fie supuse impozitării.
"În zona de bovine există un efectiv în România de 1,3 milioane de capete, iar cele care sunt în gospodăriile proprii cu 1-2 capete sunt în jur de 800.000. Ce se supune impozitării sunt acele efective care depăşesc această cifră. Cei care intră în această zonă sunt în jur de 74.000 de gospodării. Ceea ce voi face eu, în perioada următoare, prin structurile noastre deconcentrate, chiar dacă este o problemă a MFP, să meargă alături de aceşti 74.000 de fermieri, să-i informăm foarte bine care ar beneficiile ca ei să treacă către persoană fizica autorizată. Va există în perioada următoare o campanie de informare pentru toţi fermierii, să vedem cum pot produce mai eficient către piaţă şi să îşi valorifice producţia", a adăugat Constantin.

Sursa AGERPRES

Constituirea şi activitatea structurilor profesionale şi patronale, pentru apărarea intereselor agricultorilor, reprezintă, la prima vedere, un eşec. Exemplul cel mai relevant este încercarea unor federaţii, în toamna trecută, de a iniţia atitudini mai ferme faţă de aroganţa şi dezinteresul, manifestate de reprezentanţi ai ministrului Agriculturii în ceea ce priveşte politicile de susţinere a ramurii. Atunci, inclusiv ministrul de resort a tratat cu indiferenţă acea manifestare, iar prim-ministrul a arătat că nu-i prea pasă de prezenţa şi interesul fermierilor. Evident că asemenea atitudini nu trebuie tolerate, iar organizaţiile profesionale şi patronale trebuie să-şi coordoneze acţiunile, pentru a da o mai mare eficienţă demersurilor lor.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Marcel Cucu – Brăila
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

 

La nivelul anului 1989, agricultura României dispunea de o puternică bază materială şi era într-un continuu proces de dotare şi modernizare.

În acea perioadă existau:

• 3,2 mil. ha amenajate pentru irigat;
• 2,9 mil. ha cu posibilităţi de desecare;
• 2,2 mil. ha amenajate antierozional;
• 930.000 ha la care s-a corectat ph-ul;
• 10 combinate chimice pentru îngrăşăminte;
• 8 fabrici pentru producerea de pesticide;
• 10 fabrici pentru tractoare şi maşini agricole;
• 12 uzine mecanice ale Ministerului Agriculturii;
• 2 uzine pentru producerea utilajelor de irigat;
• 33 fabrici de zahăr;
• 10 fabrici de ulei;
• Silozuri pentru depozitat cereale cu capacitatea de 12 mil. t;
• 196 combinate pentru creşterea păsărilor şi purceilor;
• 60 complexe pentru vaci de lapte;
• 44 FNC-uri;
• 145 grupuri şcolare agricole etc.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Prof. dr. Vasile POPESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Francezii tânjesc după viaţa ţărănească distrusă de tăvălugul politicilor agricole comune şi îi apreciază pe agricultorii români pentru cultura şi stilul lor de viaţă apropiat de natură. „Noi, francezii, ne-am rupt fără să ne dăm seama de acest mediu, suntem victime ale Politicii Agrare Comune, iar acum investim multă energie şi mijloace pentru a ne întoarce acolo unde ţăranii români trăiesc în mod normal. Ţăranii sunt viitorul planetei, nu numai al Europei“, a declarat Philippe Catinaud, un mic producător tradiţional francez de grâu, seminţe de legume, flori şi fructe, care ne-a vizitat ţara.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia-Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Institutul de Economie Agrară Costin C. Kiriţescu a organizat, în luna decembrie, a XVII-a sesiune ştiinţifică anuală, cu tema „Determinanţi economici, sociali şi instituţionali ai performanţelor şi securităţii alimentare“. La eveniment au participat academicieni şi cercetători de la principalele universităţi şi centre de cercetare din ţară şi din Republica Moldova. Principalele problematici abordate au urmărit evoluţia agriculturii în ultimii 20 de ani, atât în contextul naţional, cât şi internaţional, dar şi perspectivele de viitor ale acestui sector.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Daniel Plăiaşu

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că propunerile lui Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, privind bugetul de care va beneficia România în perioada 2014-2020 nu ne avantajează deloc. El afirmă că ţara noastră ar putea pierde o sumă considerabilă din fondurile alocate pentru programele de dezvoltare rurală, dar şi pentru plăţile directe. Cei mai afectaţi de aceste decizii vor fi agricultorii români, care mai au încă mult de aşteptat până să primească subvenţii la nivelul celor din Vest. Dacă le vor primi vreodată.

România ar putea pierde între 1,2-1,5 miliarde de euro din banii alocaţi celor doi piloni (Pilon I – plăţi directe şi Pilon II – dezvoltare rurală) dacă se menţin propunerile actuale pentru viitorul buget al UE pentru perioada 2014-2020, ceea ce „ne dezavantajează clar“, susţine ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Reducerea bugetului Uniunii Europene (UE) cu 100 miliarde de euro, în exerciţiul financiar european 2014-2020, va afecta desigur şi bugetul ce va fi alocat României pentru agricultură. Totuşi, ţara noastră va înregistra o majorare importantă, comparativ cu perioada 2007-2013, datorită creşterii graduale (phasing-in) din următorii ani, prevăzută în Tratatul de aderare, în 2016 urmând să fie atins plafonul maxim, de 183 de euro/ha, la plăţile directe. În cazul propunerii iniţiale a Comisiei Europene (CE), suma alocată ţării noastre ar fi mai mare cu 7 mld de euro faţă de perioada actuală, dar, în situaţia unor reduceri importante ale bugetului UE, creşterea va fi de aproximativ 5 mld de euro. În principal, aceşti bani vor merge către sprijinul pe suprafaţă. Aceste precizări au fost făcute de Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei discuţii recente.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

În septembrie, când seceta se simţea din plin în toată ţara, nimeni nu îşi imagina că toate culturile de toamnă vor răsări şi se vor dezvolta în condiţii bune. Acest lucru neaşteptat s-a întâmplat totuşi, pentru că a plouat – nu mult, dar suficient şi pe suprafeţe mari –, iar vremea a fost caldă până în decembrie.

Dr. ing. Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi Brăila, apreciază că, la momentul de faţă (n.r. început de decembrie), rapiţa şi grâul arată mai bine chiar decât în toamna anului 2010, după cum se prezintă câmpul, ca nivel de creştere şi uniformitate. Din acest motiv, teoretic, producţiile din vară vor fi mai bune decât în 2011, un an de referinţă în ceea ce priveşte producţiile mari înregistrate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

În ziua de 29 noiembrie a.c., a avut loc Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.

Şedinţa a debutat cu o informare a prof. dr. Gheorghe Sin, preşedintele ASAS, privind activitatea Prezidiului ASAS, în perioada iunie 2012 – prezent, pe marginea căreia s-au purtat discuţii pentru creşterea eficienţei activităţii de cercetare agricolă.

Au fost aleşi prin vot secret noi membrii ai ASAS:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Luise-Maria Gheorghiu
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

În cadrul reuniunii Consiliului de miniştri pentru agricultură din 28 - 29 noiembrie a.c. de la Bruxelles au fost adoptate concluziile Consiliului privind reprezentanţii în comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare „Productivitate şi durabilitatea agriculturii”, din care fac parte miniştrii:

- Daniel CONSTANTIN, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale al României
- Mette GJERSKOV, Ministrul Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului al Danemarcei;
- Athanasios TSAFTARIS, Ministrul Dezvoltării Rurale şi Alimentaţiei al Greciei.

Astfel, Daniel Constantin este unul din cei trei miniștri ai agriculturii din Europa care face parte din comitetul director al Parteneriatului european pentru inovare și singurul ministru român care a fost ales într-un astfel de comitet.

Principalul criteriu de selecţie l-a constituit activitatea avută de fiecare ministru în cadrul consiliilor pe agricultură. Propunerile celor trei miniştri pentru consiliul director al Parteneriatului European pentru Inovare au fost făcute de preşedinţia cipriotă.

Pe lângă cei trei miniştri propuşi, comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) va reuni 40 de personalităţi din rândul organizaţiilor de fermieri, cercetători, academicieni şi organizaţii ale consumatorilor şi protecţia mediului care vor reprezenta interesele diverse ale inovării în agricultură.

Obiectivul Comitetului director constă în sprijinirea PEI prin consultanţă şi orientare strategică precum şi la identificarea principalelor teme de analiză din domeniul inovării care vor fi adoptate în cadrul planului strategic de implementare al PEI.

PEI va contribui la interconectarea grupurilor operaţionale a serviciilor de consiliere şi a cercetătorilor implicaţi în implementarea acţiunilor de orientare a inovării în agricultură având ca rezultat creşterea productivităţii şi durabilitatea agriculturii.

Sursa MADR

Agricultură va fi în măsură să evolueze foarte bine şi să se bucure de o creştere a gradului de competitivitate în raport cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, dacă România va reuşi să obţină o sumă de aproximativ 21 de miliarde de euro din fonduri europene, a declarat marţi Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR), cu ocazia Conferinţei Naţionale de Evaluare Intermediară a Proiectului 'Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România', organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Federaţia Agricultorilor Fermierul.

"În acest moment suntem mult în urmă în ceea ce priveşte producţia agricolă. De exemplu, România are o producţie de lapte pe cap de vacă de trei tone, în timp ce în Germania producţia este de 10 tone. Dacă nu luăm măsuri de creştere a productivităţii, riscăm ca piaţa românească să fie invadată de lapte german în 2015. Pe lângă creşterea productivităţii, un alt obiectiv îl reprezintă creşterea nivelului de dezvoltare al mediului rural, însă pentru aceste lucruri trebuie ca România să obţină o sumă de aproximativ 21 de miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Sperăm ca la summitul UE din această săptămână să se încheie un acord care să avantajeze România. În prezent sunt discuţii care prevăd o posibilă reducere de 9-10% a fondurilor pentru agricultură, însă noi sperăm că această reducere nu va fi decât de 5%", a afirmat Achim Irimescu.

Prezent la eveniment, Mihail Dumitru, director în Direcţia Generală Agricultură - Comisia Europeană, a precizat că noua politică agricolă comună pentru perioada 2014-2020 se va menţine în jurul a doi piloni - respectiv plăţi directe şi dezvoltare rurală, sumele alocate putând fi transferate între cei doi piloni, în funcţie de situaţia fiecărui stat membru.

"Există unele semne de întârziere a negocierilor, însă sperăm că la începutul lui 2014 vom avea cadrul legislativ necesar pentru a pune în aplicare noua politică agricolă pentru perioada 2014-2020. Aceasta se va menţine în jurul a doi piloni - respectiv plăţi directe şi dezvoltare rurală, urmând să se acorde stimulente pentru tinerii care doresc să se dedice agriculturii", a spus Mihail Dumitru.

Sursa AGERPRES

Organizarea asociaţiilor de producători agricoli se va bucura de sprijinul total al Comisiei Europene, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Jerzy Bogdan Plewa, director general adjunct în Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

'Este nevoie de diversificarea sectorului agricol cu noi servicii. Prin urmare, as putea să insist mai mult, dar trebuie să subliniez că parteneriatele pentru inovare sunt deja în curs de implementare şi vor fi folosite din plin în următoarea perioadă de programare. Diversificarea economiei locale poate fi considerată una dintre priorităţi pentru aceste fonduri europene', a afirmat Plewa.

'28% din populaţia activă lucrează în domeniul agricol, în România. Acest sector se confruntă cu o productivitate foarte scăzută, adică 38% la nivelul Uniunii Europene, deşi există un potenţial uriaş în acest domeniu. Trebuie să intervenim în domenii-cheie pentru a găsi oportunităţi. În cadrul politicilor agricole comune, lucrăm la oferirea de noi oportunităţi tinerilor fermieri. Utilizarea ineficientă a resurselor este o problemă în România, în mai multe domenii, nu numai în agricultură', a precizat oficialul european.

De asemenea, reprezentantul CE a punctat că, la nivelul infrastructurii de mediu, România are de suferit în special la capitolul gospodărirea apelor, tratarea apelor sau alimentarea cu apă. România dispune de o biodiversitate de foarte mare valoare, dar fragilă, cu 18% din suprafaţa totală în situri Natura 2000. Provocarea majoră se referă la modul în care se poate evita pierderea acestei biodiversităţi din cauza declinului faunei, a degradării terenurilor. România este extrem de vulnerabilă în faţa dezastrelor naturale induse de schimbările climatice, a subliniat Jerzy Bogdan Plewa.

Sursa AGERPRES

Performanţa în agricultură se poate realiza doar printr-o finanţare multianuală a acestui sector, a declarat, duminică, la Indagra, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"Cred că trebuie să găsim acele soluţii pentru creditarea agriculturii pentru că, fără un program multianual finanţat şi fără stabilitate, este extrem de greu să realizezi performanţă în condiţiile în care agricultura are variaţiile ei de la un an la altul. Agricultura durabilă este o provocare, dar este ceea ce au cerut consumatorii europeni printre care se numără şi consumatorii români. Trebuie să facem eforturi ca să punem la dispoziţia consumatorilor români produse de calitate în cantităţi suficiente şi rezonabile", a declarat, duminică, la Indagra, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că din 2013, Ministerul Agriculturii va avea o altă abordare în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor în agricultură. "Dacă vom rămâne în aceeaşi structură, vom avea o altă abordare cu privire la acordarea subvenţiilor. Vom urmări foarte mult ceea ce cere piaţa şi pe acele sectoare vom merge cu subvenţii. Ne vom axa şi pe ceea ce înseamnă conservare şi păstrarea tradiţiilor. Trebuie să ne dezvoltăm produsele şi tehnologiile de producere", a explicat reprezentantul MADR.

În opinia acestuia, rezultatele pozitive ale târgului Indagra 2012 s-au putut vedea prin numărul mare de producători şi fermieri, prezenţi la această ediţie cu animale de calitate şi business-uri interesante.

"Indagra 2012 s-a remarcat printr-o prezenţă remarcabilă a producătorilor şi crescătorilor cu produse şi animale de calitate, dar şi cu business-uri interesante. Am remarcat mult mai multe utilaje agricole decât anul trecut şi o prezenţă îmbucurătoare a companiilor româneşti şi menţionez MAT Craiova, Ceahlău Piatra Neamţ, Tehnofavorit Bonţida, Institutul de Cercetare de la Cluj, care s-a transformat într-o societate privată destul de prezentă în piaţă. S-a observat şi prezenţa companiilor româneşti din industria alimentară pe care noi punem accent să le dezvoltăm, pentru că lucrul cel mai important este să recâştigăm piaţa internă şi pe urmă pieţele internaţionale", a adăugat Botănoiu.
De asemenea, secretarul de stat în MADR consideră că Indagra a devenit un târg regional, în condiţiile în care la această ediţie au fost prezenţi miniştrii din statele nou intrate, dar şi mulţi fermieri şi producători agricoli.

"Indagra a devenit un târg regional în condiţiile în care am avut oaspeţi importanţi, respectivi miniştri ai agriculturii din statele nou intrate, comisarul european pe agricultură, fermieri din Moldova şi Bulgaria şi transferul de informaţie a fost foarte bun", a subliniat oficialul MADR.

Botănoiu a mai afirmat că anul acesta Indagra s-a apropiat foarte mult de perfomanţa altor târguri de tradiţie din Europa.
"Ne-am apropiat foarte mult în acest an de performanţa altor târguri europene, dar nu putem să discutam încă de infrastructura sau de poziţiile pe care le au alte state cu vechime în organizarea unor astfel de evenimente. Suntem însă pe un trend bun, pentru că am depăşit câteva târguri din statele mai mici. A fost unul din cei mai buni ani din punct de vedere al participării producătorilor. Fermierii au înţeles că acesta este punctul de întâlnire cu procesatorii, cu distribuitorii de inputuri şi cu furnizorii de servicii de care au nevoie", a mai spus reprezentantul MADR.

Peste 400 de firme din 22 de ţări au fost prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, care s-a desfăşurat în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul a fost organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Agricultura şi energia pot reprezenta motoarele de dezvoltare ale României, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, la finalul vizitei efectuate la târgul Indagra.

"Concluziile sunt mai degrabă optimiste, în sensul în care cele două domenii despre care vorbim de ceva timp, agricultura şi energia, chiar cred că pot să reprezinte, la modul realist, motoarele de dezvoltare ale României. M-am bucurat să văd atât de mulţi producători, să vad oameni care trăiesc din agricultură şi care mi-au spus şi ce am făcut bine, şi aici este meritul ministrului agriculturii, dar şi ce nu am făcut bine, şi aici cred că e din cauza Ministerului de Finanţe şi a primului ministru. Cred că agricultura şi tot ceea ce înseamnă acest domeniu reprezintă o şansă foarte mare pentru România", a precizat Ponta.

Acesta consideră că România poate deveni numărul unu în Europa la produse bio, dacă investiţiile în acest domeniu vor continua.

"Nu întâmplător vreau să vorbesc de fiecare dată când vorbesc despre agricultură, despre produse tradiţionale şi despre irigaţii, unde noi avem o sarcină foarte mare, dar şi despre produsele bio. Acolo, la modul cel mai serios, România poate să fie numărul unu în Europa şi cred că este un domeniu în care, dacă investim în continuare, o să avem foarte multe rezultate bune. Mă bucur că l-am ascultat pe Daniel (ministrul Agriculturii, Daniel Constantin n.r.) şi pe întreaga echipă de la MADR şi am venit la expoziţia Indagra pentru că ştim ce avem de făcut mai departe", a precizat Ponta.

Premierul, împreună cu soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, a vizitat sâmbătă Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra, alături de ministrul de resort, Daniel Constantin şi echipa sa din minister.
Premierul şi-a început vizita la standul Rompan şi la producătorii de morărit şi panificaţie, care nu au scăpat prilejul de a-i aminti premierului de necesitatea reducerii TVA la alimente.

Victor Ponta a tăiat şi din pâinea uriaşă de 75 de kilograme pregătită de brutarii Rompan şi a degustat din mai multe produse tradiţionale oferite de producătorii prezenţi pe Aleea Negustorilor. Premierul a vizitat şi salonul Eco-agricultura, unde preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu, l-a anunţat de şansa României de a fi ţara parteneră la cel mai mare târg de produse ecologice din lume.

Nu în ultimul rând, Ponta a vizitat o stână în miniatură a ciobanilor din Sibiu, dar şi pavilionul cu meşteşuguri şi tradiţii populare.
Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa Agerpres

Codul fiscal, mult prea voluminos şi de neînţeles pentru omul de rând, stabileşte, printre altele, „veniturile fiscalizabile“ din agricultură. Sunt luate în calcul milioane de euro, statul dovedindu-şi, încă o dată, lăcomia fără margini manifestată prin taxe şi impozite care ajung la 45% din realizările agricultorilor.

Putem spune, de asemenea, că statul, prin reprezentanţii săi, s-a dovedit a fi o frână în dezvoltarea agriculturii. De ani de zile ne plângem că România are cele mai multe terenuri fărâmiţate din Uniunea Europeană, că nu se poate face performanţă pe 10-20 de pogoane. Dar, după cum vom vedea, nici nu este încurajată, susţinută şi mai cu seamă motivată comasarea terenurilor şi realizarea de exploataţii agricole, structuri agricole ce pot oferi performanţă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Cineva observa, într-o experienţă reală, că cine urcă foarte sus, în spaţiu, de pildă, numai acolo poate băga de seamă, nu fără uimire, cât de mărunt, de neînsemnat în raport cu spaţiul – poate şi fără îndoială – este omul.

Teoria, admisă ca o veritabilă axiomă, ar trebui să se aplice, generalizat, chiar şi în viaţa de zi cu zi, aici, pe pământ.
Ei bine, observa acum, în pragul electoralelor, că, plămădit dintr-un aluat nu totdeauna bine dospit, pământeanul a descoperit, crede el, că poate păcăli viaţa ca viaţă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Gheorghe VERMAN
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Cine nu cunoaşte azi comuna Brazi, localitate aflată la mai puţin de cinci kilometri de Ploieşti, la o altitudine de numai 73 de metri, acolo unde Prahova, împreună cu Leaotul şi Viişoara, formează o luncă? Alcătuită dintr-o salbă de şase sate, comuna a devenit celebră deopotrivă prin Rafinăria PETROBRAZI şi numeroasele sale unităţi de prelucrare şi distribuţie a petrolului, de producere a energiei termice şi electrice, prin parcuri industriale, prin puzderia de firme comerciale din cele mai felurite domenii (vreo trei sute la număr), dar şi prin câmpurile roditoare. Chiar dacă agricultura-i oarecum în plan secund, aceasta ocupă un loc de frunte, prin recolte mari, contribuitoare şi atunci când vine vorba de susţinerea pieţelor oraşului reşedinţă de judeţ. Cu legume timpurii şi proaspete, cu produse lactate şi altele. O susţinere pe care zeci şi chiar sute de localnici o aduc din plin! Asta, fiindcă aici, la Brazi, pământul – aproape 5.000 ha – este roditor, iar izlazurile au iarbă grasă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Cristea BOCIOACĂ
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti