reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Jan 2022

Franța are peste 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național

Cum sunt sprijiniți fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse alimentare, cum sunt implementate cele peste 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național, cum este organizat sistemul de învățământ agricol în Franța sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns Marie-Luce Gibe, consilier agricol la Ambasada Franței.

– Care sunt principalele provocări pentru agricultura și industria agroalimentară în Franța?

– Politicile agricole și alimentare ale Uniunii Europene evoluează pentru a promova practici mai durabile în ceea ce privește protejarea mediul și a sănătății, cu sprijinul deplin al Franței. Acesta este obiectivul stabilit prin Pactul Verde European și strategiile specifice din domeniul agricol. Franța este totuși foarte atentă să se asigure că eforturile depuse de fermierii europeni nu sunt afectate de o creștere a importurilor de produse agricole din zone care aplică standarde de mediu și de sănătate mai puțin ambițioase. Prin urmare, Franța dorește să colaboreze cu partenerii săi europeni pentru a introduce măsuri „în oglindă“ oriunde este relevant, adică pentru a se respecta standardele Uniunii Europene referitoare la protejarea mediului și a sănătății și în cazul produselor importate din țări terțe.

De altfel, Franța a început un proces de tranziție agro-ecologică spre practici agricole sustenabile încă din anul 2014, proces care se consolidează și în care există solidaritatea celorlalte țări membre prin: egalitate de tratament prin PAC, dar și măsuri oglindă propuse de Ministerul de Agricultură în cadrul PFUE.

Agricultura se confruntă și cu o scădere a atractivității în rândul noilor generații. Mulți fermieri se vor pensiona fără să fie tineri dornici să le ia locul. Modelul istoric francez al fermei familiale medii (media națională de 63 ha în 2016 ASA) este de asemenea amenințat, dar MAA susține astăzi diversificarea modelelor agricole. Cu toate acestea, spre deosebire de România, creșterea excesivă a dimensiunii este descurajată în Franța (opoziția la o fermă de 1.000 de vaci/reglementări referitoare la accesul terenului agricol). Transmiterea fermelor este o problemă principală pentru Franța și este, de asemenea, în atenția politicilor publice. Pe 7 octombrie 2020, SAFER, FNSEA, JA și APCA și-au reiterat angajamentul față de menținerea reglementării pieței funciare.

În sfârșit, cetățenii și consumatorii au din ce în ce mai multe solicitări cu privire la calitatea alimentelor (creștere puternică a cererii de produse ecologice) și a modului de cultivare (produse fitosanitare și bunăstarea animalelor). Fermierii și IAA-urile trebuie să se adapteze constant acestor solicitări.

– Ce măsuri au fost luate pentru a sprijini fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse agricole și industriile conexe?

– Franța, ca și România, a beneficiat de măsuri de sprijin pentru a face față pandemiei. În Franța au avut loc închideri mai semnificative ale sectorului HoReCa și, prin urmare, efectele asupra fermierilor, în special în domeniul producătorilor de vin și al produselor cu valoare adăugată ridicată au fost mai accentuate. În acest sens au fost instituite măsuri temporare de sprijin. Reziliența sistemului alimentar a fost, de asemenea, pusă la îndoială, ceea ce a favorizat o consolidare a legăturilor la nivel local dintre fermieri și consumatori prin inițiative cum ar fi: platforma de produse agricole proaspete și locale și PAT – program alimentar teritorial. Bineînțeles că există și PNRR-ul. În Franța, partea agricolă/silvică se concentrează în principal pe hrană, bunăstarea animalelor și reîmpădurire. Este de menționat faptul că Franța beneficiază de 40 de miliarde de euro fonduri europene, la care a adăugat 60 de miliarde susținuți din bugetul național, ceea ce îi oferă o mai mare libertate financiară. Din cele aproximativ peste 100 de miliarde, agricultura și silvicultura reprezintă 1 miliard de euro.

– Ce ne puteți spune despre finanțarea proiectelor din țară? Aveți peste 170 de proiecte, un număr destul de mare. Cum ați reușit această performanță?

– Vorbim despre 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național. Franța este o țară care dispune de o experiență ridicată în gestionarea unor crize prin măsuri de contracarare concretizate în strategii, planuri și obiective revizuite periodic. În acest sens, spre exemplu, lucrăm foarte mult prin apeluri de proiecte în cadrul planului alimentar național. Ceea ce s-a ales din punct de vedere strategic a fost să fie implementate măsuri care funcționează bine și care au prioritate, dar care nu aveau un buget suficient. Prin urmare, s-a extins pachetul bugetar în special prin intermediul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Au existat avansuri de finanțare chiar și atunci când PNRR nu fusese încă adoptat.

– Cum este organizat sistemul educațional agricol în Franța și, respectiv, cum sunt consiliați tinerii să aleagă un eventual parcurs educațional agricol?

– În Franța, spre deosebire de România, disponibilitatea forței de munca nu este o problemă atât de mare. Acest lucru nu înseamnă că agricultura și industria agroalimentară sunt sectoare de activitate în care companiile nu întâmpină dificultăți în a recruta. Când vine vorba de șefi de fermă, care reprezintă un statut cu totul special (nu manageri de fermă, ci chiar oameni care lucrează în mod direct în producția agricolă), există, ca peste tot, o criză vocațională. Munca este grea și veniturile sunt adesea scăzute.

MAA, care este responsabil de educația agricolă, desfășoară campanii de promovare a acestor meserii, „Aventura celor vii“, de exemplu, cu rulote care străbat Franța, sau campanii privind promovarea antreprenorialului în mediul rural. Acest lucru ajută, dar nu este încă suficient.

Liceele agricole din Franța sunt bine susținute de comunitățile locale. Acestea dispun de ferme experimentale. Trebuie subliniat faptul că tinerii sunt în special încurajați să facă stagii de practică în ferme, unde ei chiar lucrează, nefiind limitați doar la a observa. Acest stagiu are un rol important în notele lor, chiar și la nivel de Bac! Aceasta este una dintre diferențele majore față de România. Discutăm mult cu MADR și Ministerul Educației din România despre reforma necesară a programelor de bacalaureat agricol din România. În Franța, rata de succes în cadrul unor astfel de programe (de la nivelul CAP până la certificatul de tehnician superior) este foarte mare – 90,7% în 2021. Copiii și părinții sunt mândri de școala absolvită, iar tinerii absolvenți își găsesc rapid de lucru, ceea ce conferă tuturor multiple satisfacții.

Pentru partea salarială, în perioada pandemiei a fost înființată și o platformă între centrele de angajare și camerele de agricultură/sindicate pentru a facilita legătura dintre fermierii care caută forță de muncă și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau studenți (recoltă și cules).

– Pe ce reforme se bazează Franța în Planul Strategic Național (PSN/PAC) și cum pot fi ele implementate?

– În cadrul PSN, nu prea putem vorbi de măsuri de reformă propriu-zise. Reforme sunt propuse la nivelul UE și transpuse în practică la nivel național prin PSN. Putem în acest caz vorbi cel mult de adaptări conform specificului național. PNS a făcut obiectul unor consultări interne complexe cu profesioniști, dar și în egală măsură cu ONG-uri, consumatori și cetățeni. Pentru prima dată a fost mobilizată comisia națională de dezbatere publică CNDP. Trebuie subliniat faptul că Ministerul francez al Agriculturii a trebuit să răspundă la mii de întrebări în care au fost precizate foarte clar cum sunt sau, dimpotrivă, nu sunt luate în considerare diverse măsuri de reformă în următorul CAP.

De exemplu, încă lucrăm la măsurile de ecoscheme care reprezintă una dintre reformele centrale ale noului PAC. În acest moment încercăm să identificăm cele mai pertinente măsuri de sprijin care pot răspunde diversității fermelor noastre fără însă a deveni foarte complexe și care să rămână în același timp corecte.

– Nu în ultimul rând, v-aș întreba... Cum sunt promovate produsele locale în Franța?

– În primul rând trebuie menționat faptul că există o multitudine de sisteme de certificare a produselor locale. Principalele de care suntem foarte atașați în Franța sunt Indicațiile geografice și produsele organice. Prin astfel de scheme de calitate se certifică nu neapărat proveniența locală a produselor alimentare.

Parcurile regionale, departamentele și regiunile pot dispune de astfel de surse de finanțare pentru a susține măsuri de promovare a unor astfel de produse pe teritoriile lor.

O altă pârghie importantă constă în faptul că în Franța (spre deosebire de România) în cazul școlarilor se asigură zilnic mese calde. Părinții plătesc pentru acestea, devenind în acest fel foarte atenți și sensibili la ceea ce mănâncă copiii lor. Sunt volume mari de consum care atrag interesul fermierilor, și în special al fermierilor locali. Cantinele sunt de altfel gestionate de către comunitățile locale care au mai multă putere comparativ cu România (în special la nivel de regiune), iar fermierii știu să le reamintească aleșilor locali de necesitatea promovării produselor locale în meniul școlarilor.

Obiectivul de a face consumul de produse alimentare din astfel de cantine mai orientat spre produse locale și mai durabile a fost consacrat în legea EGALIM. Există în acest fel o serie de obiective clare: „50% din produsele consumate în cantinele destinate școlarilor trebuie să fie certificate prin semne oficiale de calitate și origine (SIQO), organice sau cu Înaltă Valoare Naturală“ până în 2022.

Pe de altă parte, nu intenționăm să spălăm creierul copiilor. Cantinele sunt deschise produselor alimentare din toate culturile. Există în acest sens constituite meniuri tematice pe diferite țări pentru a promova multiculturalitatea. Respectăm și legislația europeană care interzice favorizarea produselor naționale (cantitatea loturilor). Este vorba despre produse certificate/bio care pot proveni din oricare țară membră a UE.

De asemenea, doresc să subliniez faptul că prin educație se creează o legătură strânsă între teritoriul și alimentația sănătoasă și durabilă. Acestea sunt și elemente de justiție socială, unul dintre pilonii strategici ai planului nostru alimentar național. În acest fel s-a propus să se constituie un fond de 50 de milioane de euro pentru comunitățile rurale mici, ca parte a planului de redresare, astfel încât acestea să poată achiziționa echipamente de procesare, în special pentru fructe și legume, dar și pentru a pregăti bucătari.

Simona-Nicole DAVID

Articole înrudite