reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Schimbare de gardă la Direcția pentru Agricultură Prahova

  • Publicat în Interviu

Instalat de curând în funcţie, agronomul Marian Marcu a acceptat cu plăcere un interviu pentru revista Lumea Satului.

– La 41 de ani, sunteţi cel mai tânăr director de la Direcția pentru Agricultură Prahova, cunoscut ca un specialist de marcă în domeniu, dar şi ca om de presă. Cum vedeţi dvs., de la biroul elegant, cu aer condiţionat, din centrul Ploieştiului, agricultura judeţului de azi şi în perspectivă?

– Aer condiţionat găseşti peste tot. Şi pe tractoare, şi pe combine, şi pe alte utilaje complexe la cei mai mulţi dintre cei peste 300 dintre marii fermieri. Prahova, spre deosebire de judeţele vecine, din sudul ţării, are o suprafaţă agricolă oarecum mai redusă, cca 270.000 ha, iar cea arabilă de 143.000 ha, dar cu o populaţie densă, de peste 800.000 locuitori. Pornind de la această realitate, de la acoperirea necesarului de consum ne dorim rezultate pe măsură. Cum vedem aceasta? Foarte bine. Perspectiva, cam la fel.

– Agronomul şi omul de presă...

– Îmi amintesc cu multă plăcere de acea perioadă de presă. Am lucrat în acest domeniu mai bine de 14 ani. Mi-e dor de acele vremuri. De un deceniu, am intrat în agricultură. Chiar în postura de purtător de cuvânt. Munca de aici m-a atras către studiu şi cercetare pedologică, în special. Am ajuns director al Oficiului judeţean de specialitate. De aici am promovat.

– Ce v-a atras către agricultură?

– M-am născut şi am crescut la ţară, la Drăgăneşti – Prahova. Tata şi mama au fost agricultori. Mama, cu sapa, la CAP, iar tata, la IAS. Mai am două surori mai mari, una juristă, iar cealaltă, inginer de îmbunătăţiri funciare. Prima este jurist la o primărie din judeţ, iar cealaltă a ajuns, prin căsătorie, în Austria. Mie mi-a plăcut Agronomia, am făcut-o la Bucureşti.

– Apropo, cum vede azi agronomul care a trecut prin multe în cei zece ani agricultura judeţului?

– Cu optimism. Se văd semne bune dinspre Guvern şi Ministerul Agriculturii. Până acum am tot asistat la tot felul de restructurări. Aşa că tot ceea ce a fost a cam trecut. Pentru că, din peste suta de specialişti de altădată, am rămas, cu timpul, foarte puţini. Acum suntem doar opt persoane. Cu mine, cu tot. Dintre aceştia, numai 2-3 sunt agronomi. Ceilalţi, de alte specialităţi. În timpul din urmă am pierdut cei mai buni specialişti, care cunoşteau bine problemele agriculturii judeţului. Mare păcat! Am mai rămas în schemă şi cu doi agronomi care de trei mandate sunt primari de comune, la Fulga şi la Vâlcăneşti. Cum menţionam mai înainte, perspectivele sunt încurajatoare. Există o lege, deja promulgată, care pune ordine în domeniu, contribuind la întărirea rolului direcţiilor agricole. Prin acest act normativ, s-a ajuns la o formulă de a le dezvolta activitatea. Inspecţiile de specialitate şi alte domenii revin în structura lor. În plus, revin la noi şi camerele agricole, cu personal cu tot. Rămân în activitate doar camerele agricole private, care vor fi ale fermierilor. De acum, Ministerul Agriculturii va avea toate pârghiile, tot aşa şi noi. Va fi, desigur, mai bine.

agronom Marian Marcu

– Ce ne facem cu pregătirea cadrelor ca specialişti?

– O întrebare foarte grea. Totuşi, ne gândim serios la toate cele 300 de mari ferme agricole, dar şi la creşterea numărului acestora, prin extindere şi asociere. Din fericire, ne vine în sprijin şi politica ministerului de a li se acorda acestora stimulente financiare. Dar, ne preocupăm şi de asigurarea personalului calificat în domeniu. În judeţ există mai multe licee agricole de profil, care însă numai astfel de cadre calificate nu fac. Nu am găsit nici măcar o şcoală care să asigure acum meseriaşii de bază: tractorişti, combineri ori lucrători în zootehnie. Am iniţiat deja discuţii cu liceele de profil pe această temă. Sperăm că vom găsi soluţii adecvate. Avem în atenţie până şi acele meserii căutate, dar pe care nu le mai asigură nimeni. Cum ar fi cei care fac tăierile la pomi şi la vie, asta ca să dau doar un singur exemplu. Oricum, dacă vorbim de tehnologie, care se practică mai mult în marile ferme, cu peste 50-100 ha, dar şi în cele care deţin peste o mie de hectare. Astăzi acestea se descurcă cum pot, cu numai 7-8 persoane, plus familia fermierului, cu tot. Trebuie să-i ajutăm concret, cu oameni de specialitate. Or, vin la noi, anual, prea puţini agronomi sau zootehnişti din facultate. Asta din cauza veniturilor neatractive. În cele mai multe cazuri, pe maşinile noi, moderne, lucrează chiar patronii. Mulţi se şcolarizează cum pot, fie unii pe alţii, fie cu ajutorul celor de la firmele de la care achiziţionează utilajele. Însă nu mai poate merge prea mult timp aşa.

– Vă gândiţi şi la organizarea de şcoli profesionale de profil?

– Da. Ne-am propus o discuţie cu liceele de profil, pentru acest tip de personal. Noi nu mai putem să așteptăm. Prahova are de toate: legume, fructe şi cereale; îşi asigură tot necesarul de consum al judeţului şi pentru export. În 2016 avem producţii excelente la grâu, la rapiţă. Stăm bine cam la toate culturile, fiind cele mai bune din ultimii cinci ani. Porumbul şi floarea-soarelui se prezintă excepţional. Din păcate, acestea sunt vândute la preţuri sub aşteptări. Dacă nu ar fi subvenţiile ar fi foarte greu să practici azi agricultura.

– Ar putea fi şi alte soluţii prin organizarea de depozite, de magazii, de centre de achiziţii şi de valorificare, la legume şi fructe, în special, poate şi la culturile ecologice şi chiar cele tradiţionale?

– Avem în vedere toate acestea. La culturile ecologice, din păcate, nu stăm prea bine. Cele peste 1.000 ha pot fi mult extinse. Apoi, în fiecare sector ne gândim să avem în vedere strategii specifice de dezvoltare. Direcţia agricolă trebuie să fie ce a fost odată. Ba mai mult decât atât!

– Vă urăm mult succes!

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 40-41