update 6 Feb 2023

Pot fi insectele o soluție viabilă pentru hrănirea omenirii?

Creșterea populației la nivel global ne determină să căutăm noi surse de hrană, dar care să implice costuri cât mai scăzute și impact minim pentru mediu. Una dintre variante pare a fi procurarea proteinelor animale din diverse specii de insecte.

Consumul insectelor este obișnuit în diverse colțuri ale lumii, în special în Africa, Asia de Sud-Est și America de Sud, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), la ora actuală fiind folosite ca hrană peste 2.000 de specii de insecte în întreaga lume. Dar ele reprezintă o noutate în spațiul european, unde sunt aprobate în alimentația umană doar trei specii: viermele galben de făină, lăcusta călătoare și greierele de casă.

În luna mai 2021, când se aproba pentru prima dată introducerea unei insecte în alimentația omului pe bătrânul continent, respectiv a viermelui galben de făină uscat (forma larvară a gândacului de făină, Tenebrio molitor, fam. Tenebrionidae), Comisia Europeană (CE) dădea asigurări privind siguranța consumului.

„Această primă autorizare de introducere a insectelor pe piața UE ca alimente noi are loc în urma unei evaluări științifice riguroase efectuate de EFSA (N. R. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor). Noul aliment se poate consuma ca gustare, sub formă de insecte uscate întregi, sau ca ingredient al unor produse alimentare, de exemplu sub formă de pudră în produse proteice, biscuiți sau produse pe bază de aluat.

Strategia «De la fermă la consumator» identifică insectele ca sursă alternativă de proteine care poate sprijini tranziția UE către un sistem alimentar mai durabil. Milioane de oameni consumă deja zilnic insecte. În plus, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), insectele sunt o sursă alimentară sănătoasă și foarte nutritivă, cu un conținut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale“, se afirmă în comunicatul emis de CE la acea dată.

O provocare...

Aprobarea s-a obținut în urma unui studiu aprofundat al EFSA, care a stabilit că larvele viermelui de făină au un conținut semnificativ de nutrienți și pot deveni o sursă de hrană sustenabilă pentru viitor, obținerea lor presupunând spații și costuri mici și un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră. Dar persoanele cu alergii la acarieni și fructe de mare prezintă risc crescut să aibă reacții adverse și la viermi de făină.

Ermolaos Ververis, chimist și om de știință la EFSA, cel care a coordonat cercetarea pentru primul aviz adoptat privind insectele ca hrană nouă, declara: „Insectele sunt organisme complexe, ceea ce face ca o caracterizare a compoziției produselor alimentare derivate din insecte să fie o provocare. Înțelegerea microbiologiei lor este esențială, având în vedere, de asemenea, că întreaga insectă este consumată. (…) Formulele din insecte pot avea un conținut ridicat de proteine, deși nivelurile adevărate de proteine pot fi supraestimate atunci când chitina, substanța componentă majoră a exoscheletului insectelor, este prezentă. În mod critic, multe alergii alimentare sunt legate de proteine, așa că evaluăm dacă consumul de insecte ar putea declanșa reacții alergice. Acestea pot fi cauzate de sensibilitatea unui individ la proteinele insectelor, reactivitatea încrucișată cu alți alergeni sau alergeni reziduali din hrana pentru insecte, de exemplu gluten.“

Viermi, lăcuste, greieri

Larvele gândacului de făină au culoare alb-gălbuie și măsoară 2,5-3 cm, iar adulții sunt negri și ating lungimi de 1,25-1,8 cm. Sunt dăunători în agricultură pentru că se hrănesc cu boabe, făină sau mălai puse la păstrat. Pentru elimarea lor se cern făina și mălaiul obținute tradițional. La noi acești viermi s-au folosit ca momeală pentru pește, pentru hrana păsărilor sălbatice iarna sau în sezonul de cuibărit (sunt recomandați și în hrana păsărilor de curte) ori a animalelor de companie exotice (șopârle, țestoase, șerpi, păsări, pești etc.).

Viermii de făină pentru consum uman sunt ținuți doar în spații speciale (umbrite, aerisite, cu 24-25° Celsius) și hrăniți cu făină de grâu, tărâțe de grâu sau cereale, fulgi de ovăz, cu felii subțiri de cartofi, morcovi sau mere, deși în natură sunt omnivori. Ouăle depuse sunt separate de adulți prin cernere și lăsate să se dezvolte separat 7-14 zile, până devin larve. Când ating dimensiunea necesară pentru comercializare, sunt spălate, opărite 5 minute și deshidratate la temperaturi joase. Prăjite în ulei, larvele aduc a chipsuri cu carne, iar uscate au aromă de arahide sau nuci.

Viermii de făină prezintă și avantajul că pot degrada polistirenul și polietilena de joasă densitate (LPDE) în materie organică, potrivit studiilor făcute în 2015, respectiv 2020 la Universitatea Stanford (SUA).

În noiembrie 2021, CE a declarat și lăcusta călătoare (Locusta migratoria) sigură pentru consum. Se poate comercializa uscată, congelată sau sub formă de pudră, dar toate alimentele care au în componență această insectă trebuie să menționeze pe etichetă o atenționare privind posibile alergii.

La începutul acestui an, în luna februarie, și greierele de casă (Acheta domesticus, fam. Gryllidae) a intrat pe lista insectelor comercializate în țările UE. Poate fi congelat sau uscat pentru consum ca atare la gustări sau măcinat și încorporat în diverse preparate alimentare precum batoane proteice sau anumite aluaturi. În țările asiatice se mănâncă prăjiți în baie de ulei ori uscați la cuptor ca aperitiv sau gustare ori sfărâmați și presărați peste salate. Au mulți nutrienți, gust neutru și nu conțin gluten, de aceea ar putea fi de mare ajutor pentru crearea de alimente destinate persoanelor cu intoleranță la gluten. Atenție, și greierele poate provoca alergii la 2-4% dintre adulți și 8-9% dintre copii!

La noi, primul pas spre integrarea greierului în alimentație s-a făcut la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, unde s-a preparat o pâine cu 3% făină de greiere. Pâinea obținută nu a avut gust diferit față de cea obișnuită, doar o nuanță puțin mai închisă.


În concluzie, deși prezintă valori nutriționale dovedite, probabil insectele vor fi consumate doar, cel mult, de curiozitate la noi în țară deoarece obiceiurile alimentare se schimbă foarte greu în timp și încă nu există o nevoie în acest sens, în România găsindu-se încă suficiente surse tradiționale de proteine la prețuri accesibile. Dar insectele ar putea să fie răspunsul pentru prevenirea foametei în anumite zone ale lumii.


Monica VIERICIU

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului