update 30 Jan 2023

Oamenii flămânzi devin agresivi. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați că vom flămânzi?

După isteria hârtiei igienice, a drojdiei, a făinii și a conservelor de tot felul, ne-am confruntat cu cea a uleiului alimentar. Mulți s-au dus „după fentă” și au făcut cozi pentru a-și face stocuri de ulei. Zilele trecute, cineva spunea că cel mai trist pentru cineva care și-a cumpărat baxuri de ulei și hârtie igienică este să se spargă sticlele de ulei și să curgă pe sulurile de hârtie igienică... Și tot la capitolul haz de necaz, altcineva glumea despre prima victimă a războiului din Ucraina în România: a deschis cămara și i-au căzut baxurile de ulei în cap... 

În unele magazine, deja s-a anunțat o limită de maximum 3 baxuri de ulei. Iar rețelele de socializare au fost inundate de glume pe seama celor care își fac stocuri de diverse. „Băiat cu ulei caut fată cu tigaie” sau „De ce este acest tablou atât de scump? Pentru că este pictat în ulei de floarea-soarelui din 2022” sunt doar două exemple. Facem haz de necaz, râdem de semenii noștri sau ne panicăm și fugim să facem stocuri. Asta în cazul în care avem bani să cumpărăm. Dar cine are interesul să ne trimită după fentă? Cine vrea să ne vadă disperați și panicați? Și de ce? Poate că astfel de răspunsuri vin natural dacă suntem atenți la toate informațiile care ne bombardează pe diferite căi, la toți zvonerii și răspândacii. Unii dintre ei o fac în neștiință de cauză, dar, chiar și așa, produc panică.

Zvonerii și răspândacii...

Singura soluție este să verificăm fiecare informație dintre surse diferite, să plecăm mai puțin urechea la tot ce se spune și să facem diferența dintre informații și simple surse de bruiaj sonor ce au rolul de a distrage atenția. Mai grav este când anumite informații vin din surse oficiale, credibile deci, și apoi sunt preluate și de publicații serioase. În astfel de cazuri, cu atât mai mult, trebuie să ne punem niște întrebări. Cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce ne trimite după fentă...? La începutul lunii martie, asociația producătorilor de ulei vegetal din Uniunea Europeană – FEDIOL – a venit cu un anunț bombă: „rezervele de ulei comestibil din UE pot ajunge pentru un consum de maximum 6 săptămâni”. Dar este vorba oare de un consum normal sau un consum ce include stocuri făcute pe fondul zvonurilor cum că vine apocalipsa alimentară și fix de ulei avem nevoie...? Potrivit anunțului în cauză, războiul din Ucraina ar fi de vină pentru lipsa materiei prime, de floarea-soarelui adică, Ucraina fiind țara de unde membrii asociației FEDIOL importă anual 35-45% din necesarul de floarea-soarelui pentru a produce uleiul consumat în țările Uniunii Europene. Panica stârnită este cu atât mai ciudată cu cât cam toate rețetele, inclusiv cele promovate pe la cooking show-uri recomandă folosirea uleiului de măsline chiar și la gătit... Din câte știm, Ucraina și Rusia nu au măslini. Nici măcar ramuri de măslin...

Strategie de marketing și praf în ochi?

Tot FEDIOL, în anunțul făcut, spune că nu vede o soluție legată de lipsa materiei prime, dar am putea lua în considerare alternative la uleiul de floarea-soarelui, cum ar fi uleiul de soia, de rapiță, de cocos sau de palmier. Adică, altfel spus, uleiuri pe care lumea nu prea le cumpără. Să fie o strategie de marketing de gherilă pentru produse ce urmează să expire, nu doar un praf în ochii celor care nu văd că prețurile cresc la fel ca Făt-Frumos?

Nu rămânem noi fără ulei...

Ca răspuns la isteria provocată de nu știm cine și de ce, Ministerul Agriculturii a creat o celulă de analiză, de criză, care verifică stocurile de cereale și de alimente, inclusiv de ulei. Mai mult decât atât, ministrul Adrian Chesnoiu a organizat o conferință de presă în zi de duminică (13 martie) în care a anunțat că „în depozite se află suficiente cantități de ulei pentru a nu crea dezechilibre, avem și stocuri de floarea-soarelui la fabricile producătoare de ulei din țara noastră și, slavă Domnului, avem fabrici producătoare de ulei, nu depindem de importuri majore în această privință”, a explicat ministrul Adrian Chesnoiu. De asemenea, ministrul a făcut un apel la toți românii să aibă încredere că datele sunt reale, bazate pe monitorizarea evoluției zilnice a stocurilor. Ministrul a mai explicat și limitarea vânzării la cel mult trei baxuri, care a fost făcută tocmai pentru a limita specula cu produsul cumpărat de alții în exces. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce zvonește și răspândește că situația e groasă? Cine și de ce nu ne spune și că există soluții chiar mai sănătoase de a găti și fără ulei? Apropos, știați că alimentele prăjite în ulei sunt chiar dăunătoare pentru sănătate? Și încă ceva. România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi, așa cum spun și membrii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă,organizație non-guvernamentală formată din fermieri performanți, elite în agricultura României, care elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

 

Uleiosul - proiect-pilot de colectare urbană a uleiului

Uleiosul este un proiect al Asociaţiei Social Trading Urban Place (STUP) lansat în decembrie 2013 în București și extins în luna aprilie a anului 2017 în Iași, cu scopul de a informa populaţia asupra efectelor nocive pe care le are uleiul alimentar uzat aruncat în chiuvetă sau la canalizare, oferind totodată posibilitatea de predare a acestui deşeu casnic în urma colectării lui, prin simpla completare a unui formular sau prin predare personală la punctele fixe din cele două orașe în care se desfășoară activitatea.

Deșeu nociv

Uleiul alimentar uzat este unul dintre cele mai nocive deşeuri casnice prin faptul că are un impact imediat asupra noastră. Aruncat în chiuvetă sau la canalizare, corodează şi înfundă ţevile de scurgere, ducând totodată la efecte urât mirositoare, existând şi riscul contactării unor boli prin contactul cu microorganisme. Totodată, influența negativă asupra funcționării eficiente a stațiilor de epurare duce la o creștere a costurilor de întreținere a acestora, acestea regăsindu-se și în facturile de întreținere ale consumatorilor casnici. Ajuns în natură, uleiul alimentar folosit contaminează sursele de apă și solul. Astfel, uleiul care ajunge în sol este nociv deoarece râncezește, oprește regenerarea și îl face nefertil. În apă are efecte și mai devastatoare, astfel un litru de ulei poluează 1.000 de litri de apă deoarece formează o peliculă care oprește oxigenul și lumina să mai ajungă la viețuitoarele și plantele existente acolo și astfel le omoară.

Uleiul alimentar, regenerabil

Prin colectarea și predarea lui contribuim la transformarea unei resurse care poate fi reutilizată în industria combustibililor (din ulei alimentar folosit se poate obține biodiesel), a produselor de curățare (săpunuri, detergenți), a materialelor folosite în construcții (decofrant). În acest sens, Marian Scafaru este cel care a inițiat un proiect ce contribuie la dezvoltarea durabilă a celor mai poluate orașe din țară: „În Iași proiectul a fost extins în aprilie 2017. De la lansare am promovat posibilitatea de colectare și predare a uleiului la puncte fixe din oraș, strategia noastră fiind de a crește numărul acestora pe termen lung, prin parteneriate cu companii private, instituții de stat sau organizații care își doresc să contribuie prin activitatea lor la dezvoltarea durabilă a orașului. În prezent sunt predați în jurul a 100 de litri de ulei alimentar uzat la patru puncte fixe. Suntem convinși că această cantitate va crește odată cu promovarea acestor locații, dar și cu lansarea de noi puncte. În toamna anului trecut am susținut lecții de educație ecologică în 14 școli din oraș, iar în urma susținerii lecțiilor am organizat o campanie de colectare în primăvara lui 2018, în zece dintre acestea. În urma campaniei am reușit să colectăm 300 de litri de ulei alimentar uzat.“

„Păstrăm Iașul curat!“

Odată cu acest proiect, Marian Scafaru ne spune că tot mai mult începe să se conștientizeze importanța colectării uleiului alimentar și a grăsimilor alimentare de uz casnic, iar oamenii sunt mult mai atenți cu privire la acest aspect: „În prezent, primim în jur de 100 de solicitări de predare din București pe lună, însemnând o cantitate de 1.000 de litri. Din Iași colectăm aproximativ 100 de litri de la cele patru puncte de predare. Colectarea uleiului se face prin deplasarea cu o cargo bicicletă la domiciliul persoanelor fizice din București. Pentru înregistrarea unei solicitări de predare este necesară completarea formularului pe site-ul nostru. Totodată, în urma primirii mai multor solicitări din același sector, urmează contactarea persoanelor în vederea unor programări. În Iași am lansat un program de colectare diferit, adaptat în urma experienței dobândite în București. Astfel, am luat în considerare mai mulți factori: resursa umană necesară, posibilitatea de a susține activitatea din colectarea și valorificarea uleiului alimentar uzat folosit, infrastructura pentru bicicliști existentă la nivelul orașului, cât și implicarea unor voluntari în activitatea de colectare.“

Convertit în săpun

Uleiosul s-a susținut pe parcursul celor cinci ani de activitate din finanțări nerambursabile și sponsorizări private. În prezent, proiectul este susținut prin programul „Împreună cu Lidl România pentru un viitor mai bun!“, și se urmărește accesarea de noi finanțări necesare dezvoltării proiectului, cu toate că apar și multe impedimente: „Lipsa unei infrastructuri dedicate bicicliștilor, creșterea numărului de mașini din trafic din cele două orașe în care se desfășoară proiectul – deoarece Bucureștiul și Iașul sunt pe primele două locuri în lista celor mai poluate orașe din țară – precum și mijlocul inedit de deplasare și transport au dus la dificultatea găsirii de personal sau voluntari pentru activitatea de colectare și totodată la modificări ale programului de colectare. Astfel, în București vom continua programul de colectare de la domiciliu lansat în luna decembrie a anului 2013; colectările fiind efectuate în prezent doar de către unul dintre membrii organizației. În Iași vom continua dezvoltarea de parteneriate care să ducă la lansarea unor noi puncte fixe de predare.

În viitorul apropiat este necesară și achiziționarea unei mașini utilitare electrice, dorindu-ne să ne adresăm și evenimentelor de weekend, în urma cărora rezultă cantități mari de reziduuri de ulei. Astfel, vom urmări accesarea de noi finanțări necesare dezvoltării proiectului nostru. În acest an am realizat în Iași pentru prima dată în cadrul proiectului două ateliere de produs săpun din ulei alimentar uzat, urmând să oferim acest săpun natural ca recompensă în schimbul uleiului alimentar folosit colectat și predat către noi. Vom continua să susținem lecții de educație ecologică în școli, urmând ca, în funcție de implicarea profesorilor, să organizăm noi campanii de colectare a uleiului alimentar folosit“, conchide Marian Scafaru.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Inul de ulei

A fost luat în cultură încă din epoca neolitică și s-a răspândit pe tot globul datorită multiplelor sale întrebuințări. În India se cultivă pe mai mult de 1,9 mil. ha. La noi în țară este a doua cultură producătoare de ulei, după floarea-soarelui.

Semințele conțin 40-46% ulei și 22-25% proteine. Uleiul este folosit în industria lacurilor și vopselelor, în industria săpunurilor și linoleumului, dar poate fi folosit și în alimentație. De menționat că uleiul este un foarte bun fixator al pigmenților diferitelor culori în pictură, se usucă, repede și este rezistent la apă, substanțe corozive.

După extragerea uleiului se obțin șroturile care conțin 34-37% proteină brută, 30% glucide și 8% grăsimi şi care sunt foarte valoroase în nutriția vacilor de lapte și a porcilor. În furajare se folosește și pleava care rezultă în urma treieratului inului. Tulpinile pot fi folosite cu succes în industria de celuloză.

Inul de ulei face parte din fam. Linaceae și se cultivă specia Linum usitatissimum. Cercetarea agricolă de la Fundulea a creat o mulțime de soiuri precum: Adin, Azur, Iris, Midin, Olin, Geria, Istru, iar în ultimii ani s-au mai omologat Lirina, Star FD, Glan FD. Uleiul conține acid oleic, linoleic, linolenic, palmitic și stearic. De remarcat acidul linolenic care, având trei duble legături, îi conferă proprietăți sicative.

Planta are rădăcina pivotantă, dezvoltată pentru a rezista la secetă.

Tulpina are înălțimea de 40-70 cm și este puternic ramificată, ca și inflorescența.

Fructul este o capsulă cu 5 loje și 10 compartimente care conțin câte 7-9 semințe, iar planta întreagă ajunge la cca 45 de semințe.

Sămânța este oval-alungită, turtită, lucioasă, de culoare castaniu-roșiatică.

Cultura este pretențioasă la căldură, de-a lungul perioadei de vegetație (85-110 zile) necesită 1.800-2.000°C temperaturi pozitive. Germinarea are loc la 1-3°C și în faza tânără poate rezista la -4°C. Cere sol mijlociu, profund, cu reacție neutră, bine aprovizionat cu apă. Zona cea mai favorabilă pentru cultura inului de ulei este Câmpia de Sud și de Vest a țării.

În rotație nu trebuie să revină pe același loc decât după 6 ani. Nu se recomandă să se cultive după sorg, ovăz, crucifere. Este recomandat să se cultive după cereale de toamnă neîmburuienate și, o cultură premergătoare foarte bună pentru grâu.

La fertilizare se are în vedere că la o producție de 1.000 kg/ha consumă 50-75 kg N, 18-25 kg P2O5, 32-55 kg K2O. La un sol cu fertilitate normală raportul NPK este 1 : 1,5 : 0, iar pe un sol prodzolic 1 : 0,7 : 0,6.

Lucrarea solului constă într-o arătură la 20-22 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa stelată, astfel ca la intrarea în iarnă terenul să fie afânat, mărunțit și nivelat. Primăvara devreme se pregătește patul germi­nativ cu combinatorul la 3-4 cm adâncime. Se folosește sămânță certificată și tratată.

Semănatul se execută când temperatura în sol este de 4-6°C, cu mențiunea că întârzierea semănatului diminuează producția și conținutul în ulei. Densitatea la semănat este de 800-900 semințe germinabile/m2 și se folosesc 60-70 kg/ha de semințe. Distanța între rânduri este 12,5 cm și adâncimea de semănat 3-4 cm.

Ca lucrări de îngrijire se are în vedere combaterea buruienilor care pot acoperi cultura, mai ales în primele faze, când inul are o creștere înceată.

Totodată, combaterea bolilor (antracnoza și fuzarioza) și a dăunătorilor (tripsul) se realizează cu produsele chimice recomandate.

Recoltarea se face la maturitatea deplină, când 80-90% din semințe sunt brune, iar planta nu mai are frunze. Se execută cu combina de cereale, la care trebuie schimbat cuțitul zimțat cu cuțit liss. Sămânța se depozitează în strat subțire și se lopătează până când scade umiditatea semințelor la 10-11%.

inul

N.B.

Considerăm că este necesară o mai mare preocupare din partea Ministerului Agriculturii și a procesatorilor de ulei pentru a extinde în cultură o asemenea plantă valoroasă. Se poate aplica metoda de la procesatorii sfeclei de zahăr.

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 26

Ouăle, uleiul şi fasolea s-au scumpit cel mai mult în octombrie

Ouăle, uleiul şi fasolea s-au scumpit cel mai mult în luna octombrie 2012, cu 8,27%, 3,47% şi respectiv cu 2,95%, faţă de luna anterioară, în timp ce conservele de legume s-au ieftinit cu 5,73%, iar preţul fructelor proaspete a scăzut cu 1,67%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele statistice arată că făina s-a scumpit cu 1,14%, mălaiul cu 1,18%, carnea de pasăre cu 1,30%, iar telemeaua de oaie cu 1,45%.

În ceea ce priveşte preţurile produselor nealimentare, care au crescut în medie, în octombrie cu 0,21%, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la gazele naturale - 2,33%, cărţi, reviste şi ziare - 2,28%, în timp ce combustibilii s-au ieftinit cu 0,60%.

Tarifele serviciilor au înregistrat, pe total, o creştere cu 0,87% în octombrie comparativ cu septembrie, serviciile de telefonie şi cele de transport aerian fiind mai scumpe cu 1,29%.

Rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 4,96% în luna octombrie 2012, de la 5,33% în luna septembrie, potrivit datelor publicate luni de INS. În octombrie, preţurile au crescut cu 0,29% faţă de septembrie.

AGERPRES