Document de opinie: La Bruxelles, o nouă săptămână de dezbateri despre studiile privitoare la Strategia „De la fermă la consumator” se încheie cu nevoia de...mai multe studii!

Știrile despre agricultura europeană s-au învârtit parțial în jurul studiilor de impact despre strategia „De la fermă la consumator” și săptămâna aceasta, fie că a fost vorba de ședința cu Julien Denormandie la Parlamentul European sau publicarea academică oficială a două studii realizate de Universitatea din Wageningen, dintre care unul, dedicat impactului asupra sectorului zootehnic, a fost solicitat de membrii European Livestock Voice.

Însă, cel mai important eveniment al săptămânii a fost dezbaterea organizată marți pe marginea subiectului la Parlamentul European. Dacă ar fi să aleg o afirmație care să rezume dezbaterea de două ore, aș păstra concluzia președintelui Comisiei pe agricultură a Parlamentului, Norbert Lins: „Studiile aflate deja pe masă aduc puncte de vedere diferite, ceea ce este util, dar avem nevoie de studii de impact (n.r. realizate de Comisia Europeană).”

Așadar avem nevoie de mai multe studii. Acest lucru este fără echivoc. Sunt de acord cu numeroșii eurodeputați care au subliniat acest lucru. Aș spune chiar că avem nevoie de un studiu de impact public și European care să fie complet. Dar nu în această direcție se merge. Comisia, prin reprezentantul pentru agricultură, Comisarul Wojciechowski, a anunțat deja acum câteva luni - poate neintenționat - că nu va urma să se realizeze un studiu de impact pentru obiectivele propuse în Pactul Verde, ci o serie de studii pentru diferite obiective. Însă, una dintre lecțiile care decurg din studiile Wageningen este că aceste obiective diferite au efecte cumulative și combinate. Studiile de impact pentru fiecare dintre propunerile legislative nu ne vor oferi informații cu privire la ce se va întâmpla cu adevărat mâine în grajdurile noastre, în containerele importate, în conturile financiare de la fermă și cu privire la prețurile pe care le vor vedea oamenii la raft! Pe de altă parte, este dificil să auzim de la Comisie că nu ar fi fezabilă realizarea unui astfel de studiu. Dacă se pot stabili obiective de politici de o asemenea magnitudine, ar trebui să se poată și evalua impactul lor! Situația este atât de simplă.

Am observat și că timpul necesar pentru știință nu se potrivește neapărat cu timpul necesar pentru comunicări sau politică. Un studiu ar necesita mai mult timp, în timp ce știm că anul acesta, Comisia va prezenta deja 24 din cele 28 de traduceri legislative ale comunicării „De la fermă la consumator”. Fără să fiu ghicitor, pot prezice că peste câteva luni ne vom găsi în aceeași situație ca în Octombrie, când UE a votat cu privire la comunicarea inițială „De la fermă la consumator”; Parlamentul și Consiliul vor trebui să ia o poziție, fără să aibă un studiu holistic, pe care îl solicităm de peste un an. Vor reacționa acum Parlamentul și Consiliul sau vor accepta aceleași presiuni de timp din partea Comisiei?

La dezbaterea de marți, un eurodeputat din Grupul Verzilor a utilizat la rândul său argumentul că aceste studii erau finanțate de „lobbyu-uri”. Acest argument este convenabil pentru a ignora studiile, dar este cam reducționist. Pe de altă parte, în această observație se poate pune sub semnul întrebării independența cercetătorilor în cauză. Dar mai mult, pur și simplu trece peste, poate în mod intenționat, problema centrală: de ce am solicitat de fapt acest studiu? Pentru că nu există nicio publicare din partea Comisiei sau a centrului său de cercetare cu privire la politica sa emblematică! Au fost stabilite obiective politice, fără explicații pentru baza pe care stau sau fără a lua în considerare consecințele. Ar trebui doar să stăm deoparte și să așteptăm?

În fine, dezbaterea mi s-a părut interesantă datorită lipsurilor pe care le evidențiază. Unii eurodeputați au subliniat în mod corect că problemele privitoare la schimbări în stilul alimentar sau lupta împotriva risipei alimentare trebuie luate în considerare, ceea ce nu decurge din studii precum cel realizat de Wageningen. Aceasta este o realitate iar aceste cercetări trebuie întreprinse, în special de către Comisie. Dar, ca agricultor care se ocupă cu zootehnia, aș vrea să văd acest argument aplicat tuturor obiectivelor și inițiativelor care se adună în Pactul Verde, fie că vizează metanul, solul sau inițiativele privind biodiversitatea. Încă o dată, ca agricultor, nu trebuie să fii clarvăzător pentru a ști că vor avea un impact foarte semnificativ. 

Alături de colegii din sectorul zootehnic, la fel ca eurodeputații marți, așteptăm propunerile concrete ale Comisiei. Dacă până acum am fost foarte vocali cu privire la obiectivele de ansamblu, în lunile ce urmează vom intra în miezul discuțiilor privitoare la Strategia „De la fermă la consumator”. Va trebui să discutăm (într-un final) despre soluții, despre opțiunile agronomice și tehnologice și despre măsurile concrete ce trebuie luate. Așteptăm începutul a ceea ce pentru mine este o nouă secvență din Strategia „De la fermă la consumator”. Dacă există dezacorduri și dubii cu privire la această abordare bazată pe obiective, suntem în orice caz convinși că trebuie realizate modificări în zootehnie și în agricultură în general. Trebuie să ne jucăm rolul în aceste schimbări și vom participa activ la discuții și vom încerca, noi, cei de pe teren, să aducem răspunsuri la această dezbatere cheie.

Jean-Pierre Fleury

Președinte, GL Copa-Cogeca „Carne de vită și mânzat” și agricultor care se ocupă cu zootehnia (vaci rasa Charolais) din Morvan (FR).