reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Nov 2019

Camerele Agricole, mai mult o himeră decât realitate

  • Publicat în Editorial

Înfiinţarea Camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală n-are nicio şansă să treacă de la stadiul de intenţie la realitate prea curând. În mod normal, alegerile ar fi trebuit să aibă loc în aprilie, însă nici vorbă să se întâmple aşa ceva, mai ales că Ministerul Agriculturii s-a apucat iar să modifice legislaţia. În plus, bugetul ministerului pentru acest an nu prevede nicio sumă pentru Camerele Agricole.

Anul trecut, Guvernul a hotărât amânarea alegerilor pentru Camerele Agricole cu şase luni. Programate iniţial pentru 10 octombrie, alegerile urmau să se desfăşoare în aprilie 2013, dată la care actualele Camere Agricole, aflate în subordinea Consiliilor Judeţene, ar fi trebuit să fie desfiinţate. Teoretic, cam aşa ar fi trebuit să stea lucrurile. În realitate însă, situaţia este cu mult mai complicată.

Ministerul Agriculturii a publicat pe site un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi a Legii nr. 122/2012 vizând modificarea şi completarea celei dintâi. Prin urmare se reia de la bun început toată procedura.

Gheorghe Glăman, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole, se arată surprins de modificările de pe site-ul ministerului. În plus, şi cei de la Parlament au o altă propunere de schimbare a legislaţiei, spune Glăman. Acesta adaugă că oricum CNI nu a fost consultat, mai ales că este în proces cu Ministerul Agriculturii pentru respectarea vechii legi (Legea nr. 283/2010, republicată).

După cum merg lucrurile, cel mai probabil, undeva spre sfârşitul anului – începutul lui 2014 ne-am putea aştepta ca aceste camere să funcţioneze, mai susţine preşedintele CNI. El spune că în noul proiect dispar de tot fondurile alocate de la bugetul ministerului, banii pentru Camerele Agricole urmând să provină de la fermieri.

„Dacă fermierii plătesc totul, de ce nu sunt lăsaţi în pace, să-şi facă ei organizaţia lor?“, se întreabă Gheorghe Glăman.

Pe de altă parte, acesta se plânge şi de imixtiunea politiculului în constituirea Camerelor Agricole, atât timp cât la nivelul judeţelor urmează să se constituie un comitet de iniţiativă, ai cărui membri vor fi stabiliţi de prefect, iar printre aceştia se va număra şi un primar. Cât despre alegerile la nivel naţional, nicăieri nu scrie cine le va organiza, susţine preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă, care, conform proiectului de act normativ, va fi desfiinţat imediat după constituirea Camerelor Agricole.

Cu ce nu este de acord CNI

Principala nemulţumire a reprezentanţilor Comitetului Naţional de Iniţiativă este aceea că nu există bani din bugetul ministerului pentru organizarea alegerilor pentru Came­rele Agricole. Glăman spune că se doreşte crearea unui fel de „struţo-cămilă“, o combinaţie între actualele Camere Agricole şi vechile ANCA. O altă neregulă semnalată este aceea că primele comitete judeţene vor fi alese doar pentru un an, după care următoarele vor avea mandat de patru ani.

Modificări ale proiectului de act normativ

Cum va arăta comitetul judeţean?

Prin ordin al prefectului, la nivel judeţean se constituie comitetul de iniţiativă format din maximum 11 membri, din care fac parte: un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la nivel teritorial; un reprezentant desemnat de Inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare; un reprezentant al instituţiei prefectului; reprezentanţi propuşi de formele asociative din domeniile agricultură şi conexe; un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România.

Cine vor fi membrii Camerelor Agricole?

Membrii individuali pot fi: fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respectiv; medicii veterinari care îşi desfăşoară activitatea în judeţul respectiv.

Membrii colectivi pot fi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice private ale proprietarilor de păduri şi ale composesoratelor; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi cercetare agricolă.

Ordonanţa de urgenţă, ultima şansă pentru Camerele Agricole

Conform unor declaraţii de ultimă oră făcute de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă la Cluj, legea Camerelor Agricole, alături de legea 214 privind pajiştile şi pachetul legislativ „laptele“ vor fi adoptate prin ordonanţă de urgenţă. „Acest lucru creează premisele ca până la 1 iunie, conform legii, aceste organisme să devină funcţionale. Altfel, România va pierde trei miliarde de euro în următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, din perioada 2014-2020, dacă nu vor exista Camerele Agricole. Ele îşi vor desfăşura activitatea independent. Nu vor fi subordonate nimănui“, a menţionat Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine într-o conferinţă de presă, care a urmat întâlnirii cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Ultimele modificări ale legii Camerelor Agricole făcute de Ministerul Agriculturii prevăd patru aspecte importante. În primul rând se schimbă statutul acestora din organizaţii de interes public, în cele de utilitate publică. „Acest lucru înseamnă un acces mai facil la finanţarea publică“, declară Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Pro Agro. În al doilea rând în forumul decizional al Colegiilor judeţene ale Camerelor Agricole ce va fi alcătuit din 25 de membrii vor fi promovaţi tinerii fermieri de până la 35 de ani. Din totalul membrilor, 4 locuri vor fi alocate reprezentanţilor aleşi de fermieri (în loc de trei, cât se prevedea în trecut) şi alte 4 locuri vor fi ocupate de tinerii fermieri cu vârstă până la 35 de ani. „Mi se pare foarte important să se primenească baza de eligibilitate, fiind admişi în cursa electorală şi tinerii“, a mai spus Jurconi. Tot acesta a mai menţionat că în al treilea rând se va întări substanţial rolul Camerelor în extensia agricolă, prin difuzarea de cunoştinţe către fermieri, dar şi prin formarea profesională a acestora. „Aici am, deocamdată, unele rezerve. Va trebui să evaluăm în ce măsură apariţia unei megastructuri finanţate de stat distorsionează piaţa serviciilor de consultanţă şi, consecutiv, în ce măsură poate altera mediul concurenţial“, a mai precizat Jurconi. Nu în ultimul rând, va creşte rolul local în organizarea Camerelor, aspect prin care se încearcă reducerea influenţei politice asupra procesului alegerilor.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013