Adama 750x100 30 martie
update 3 Apr 2020

ÎNCĂTUŞAŢI… FĂRĂ CĂTUŞE

  • Publicat în Editorial

Mă tot gândesc, în momentele mele de linişte, cum de suntem atât de cuminţi, docili şi cu tot mai mare frică pentru ziua de mâine?!

Se spune că cel mai elegant mod de a ţine lumea sub control este inducerea în rândurile acesteia a fricii şi descurajării. Cum se cade pradă acestora? Simplu, prin metode insesizabile de mulţi dintre noi, preocupaţi tocmai de efectele acestora.

Iată un scenariu, pus până la urmă în „scenă“ de Înaltele Porţi. Că sunt mai multe, cea de Bruxelles este una şi pare mai decentă prin măsurile luate. Pare!

Băncile, mizând pe naivitatea românilor, oferă bani ieftini la prima vedere, sub formă de credite, mulţi şi pe perioade lungi. Cel care le angajează trebuie să ramburseze aceşti bani şi dobânzile aferente în rate. Ca să facă acest lucru trebuie să dispună lunar de sumele respective, ceea ce presupune să aibă un loc sigur de muncă şi un venit în măsură să susţină ratele, dar şi „coşul zilnic“.

Grija de a obţine venituri care să-i ofere un trai cel puţin decent, teama că şi-ar putea pierde locul de muncă, incertitudinea pentru ziua de mâine generată de instabilitatea economică generală îl transformă pe individ într-un adevărat sclav al băncilor care, să reţinem, nu sunt româneşti.

Şi uite aşa, prin intermediul creditului, băncile şi-au asigurat dependenţa totală a populaţiei active, a forţei de muncă româneşti. Şi, odată cu ele, o mulţime de firme străine au intrat în posesia activelor ţării în regim de solduri. Aşadar, românii vor munci perpetuu pentru bănci şi străini, devenind astfel, îndrăznesc să apreciez, încătuşaţi... fără cătuşe. Băncile şi firmele străine, care au avut tot timpul grijă să trimită „acasă“ cât de multă monedă euro au putut, au devenit astfel tot mai bogate, în vreme ce România şi românii, tot mai săraci.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Stresaţi de atâtea griji, descurajaţi în faţa atâtor neajunsuri, românii se îmbolnăvesc psihic şi fizic. Urmează mersul la doctori şi farmacii. Mai-marii ştiu asta şi valorifică la maximum noua stare de fapt. Funcţionează legea cererii şi ofertei. Cereri mari pentru asistenţă medicală şi medicamente, preţuri pe măsură pentru serviciile şi produsele respective.

Analize pe speţe similare care să convingă de starea în care am ajuns ca urmare a naivităţii noastre şi a dezinteresului guvernelor faţă de economia ţării pe care ar fi trebuit s-o administreze, s-o gestioneze cu responsabilitate ar putea continua cu multe sute de exemple. Nu trebuia să fii mare analist economic sau geniu bancar ca să-ţi fi dat seama că ţara – în condiţiile în care nu se mai produce nimic, sau mai nimic, pieţele emergente sunt dominate de multinaţionale – urma să intre în colaps economic, cu consecinţe deosebit de grave asupra stării naţiunii. Stare în care, iată, ne aflăm. Ce-i de făcut? Poate să mergem la vot şi să alegem pe cine trebuie. Ar fi primul pas dintr-o mulţime de alte demersuri ce ar trebui să-i urmeze.

Editorial
Ion BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Mai multe din această categorie: « ...S-A PIERDUT CADENŢA Nostalgii de toamnă »