Munții noștri aur poartă...

Ne place să spunem că suntem o țară bogată. Și suntem... Pe lângă faptul că avem cea mai mare biodiversitate din Europa, avem și bogății naturale pe măsură. Teoretic, dacă lumea „se închide“ cu resursele naturale autohtone (hrană, combustibili), putem trăi liniștiți. Dar toate lucrurile acestea sunt bine cunoscute, mai ales de specialiști. În ciuda bogățiilor cu care ne-a înzestrat Mama Natură, citeam deunăzi că România este singurul stat din regiune care importă mai multe produse agricole decât exportă… Sigur, era cunoscut faptul că, de exemplu, noi producem grâu pe care-l exportăm, iar apoi importăm pâine înghețată și alte exemple echivalente… Acum am ajuns la stadiul de „singurul stat din regiune“… Cel puțin așa susține Janos Lazar, fost şef de cabinet al premierului Viktor Orban, acum comisar guvernamental pentru agricultură. „Este greu să înţelegi de ce Ungaria trebuie să importe mâncare, deşi suntem o ţară care are suficient teren agricol şi apă proaspătă pentru hrănirea populaţiei“, a spus Janos Lazar într-un interviu pentru site-ul economic Portfolio.hu, preluat de ZF. Potrivit publicației, politicianul, un susţinător îndârjit al partidului de guvernământ, a explicat că este extrem de important ca jucătorii maghiari să dezvolte o producţie de materie primă de calitate, chiar dacă acest lucru se poate realiza doar prin intervenţia statului. El a sugerat şi că statul maghiar ar trebui să creeze un lanţ comercial integrat şi a amintit că există „o cantitate fără precedent de finanţare disponibilă pentru dezvoltarea zonelor rurale“. Potrivit aceluiași personaj, „este importată independenţa unei ţări, iar Ungaria trebuie să devină independentă în trei sectoare: cel al energiei, cel financiar şi cel alimentar. Până acum, Ungaria a reuşit să devină «suverană» doar la producţia de carne de pasăre. Agricultura ungară încă nu este capabilă de o producţie de calitate în industria cărnii de porc sau a laptelui“.

Potrivit datelor Comisiei Europene, Ungaria a exportat anul trecut produse agricole de 9,6 mld.  euro, la o populaţie de 9,7 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă exporturi agricole de aproape 1.000 de euro per capital. Importurile s-au situat la 6,5 mld. euro. În aceeaşi perioadă, Polonia a exportat produse agricole de 31,8 mld. euro, la o populaţie de 38 de milioane de locuitor, ceea ce înseamnă exporturi agricole de 837 de euro per capita. Importurile au fost de 28,5 mld. euro. În acelaşi an, România a avut exporturi de produse agricole de aproape 7 mld. euro, la o populaţie de 19,2 milioane de locuitori. Astfel, exporturile au fost de 364 de euro per capita. Dintre cele trei state, România este singurul care a avut importurile mai mari decât exporturile: a importat produse agricole de 8,8 mld. euro.

Comparativ cu majoritatea țărilor din zonă, bogățiile României urcă undeva până la cer. Dar ce folos? La mulți ani după evenimentele din '89, mai mulți lideri occidentali recunoșteau că revoluțiile din Europa de Est au avut, printre altele, și rolul de a deschide noi piețe de desfacere pentru economiile din Vest. Dar în cazul României miza a fost mult mai mare, dacă ne gândim și la resursele de care dispunem. Cum spunea poetul? „Munții noștri aur poartă,/Noi cerșim din poartă-n poartă“… Dar ce ne mirăm? Mai contează?

Ion Bogdan