Cu atâta agitație în lume, cu atâtea discuții despre tot felul de nenorociri din jurul nostru, cu atâta tehnologie care ne înconjoară am fost oarecum surprins dar și adus cu picioarele pe pământ de o statistică europeană. Nu-i așa, că la o primă vedere, cel puțin în România, ai senzația că satele sunt pustii iar agricultorii și-au cam luat tălpășița în favoarea vieții la oraș? Ei bine, din respectiva cercetare sociologică am aflat că România este, între țările UE, țara cu cele mai ridicate ponderi ale populației angajate în agricultură. Potrivit Eurostat, aproape un sfert (23%) din populația României era ocupată în agricultură în 2018, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populației ocupate din sectorul agricol era de 4%. Mai exact, în rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populației ocupate în agricultură se înregistra anul trecut în România (23% din totalul angajaților), Bulgaria (18%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce în domeniul industrial cel mai ridicat procent era în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), Slovenia și România (ambele cu 30%). Aceeași statistică spune că, în agricultură, silvicultură și pescuit, în rândul statelor din estul şi sudul Uniunii Europene, 27 de regiuni diferite au raportat în 2016 un procent de angajați de cel puțin trei ori mai ridicat decât media UE de 4,5%, inclusiv cinci din șase regiuni din Bulgaria, opt din 13 regiuni din Grecia, șase regiuni din Polonia și cinci din opt regiuni din România.

Așadar, 23% dintre români sunt agricultori. La o privire mai atentă, situația este, puțin spus, dramatică. Și asta pentru că, în decurs de un deceniu, numărul de agricultori a scăzut semnificativ. Spun asta deoarece aceleași statistici arată că, la mijlocul deceniului trecut, aproximativ 33% dintre români erau agricultori – chiar dacă majoritatea erau agricultori mici și „foarte mici“. Ce să mai vorbim de 1990... Oricum, și atunci, dar și acum circa 40-45% dintre români locuiesc în localități rurale. Asta spun statisticile... Dacă ne gândim că peste 4 milioane de români au plecat să muncească în străinătate, procentul ar putea să scadă dramatic. Iar dacă mai punem la socoteală faptul că mulți conaționali din provincie au lăsat coasa pentru activități mai bănoase precum agro-turismul, tabloul pare complet. Ar trebui să ne mai mire faptul că de câțiva ani este o lipsă acută de mecanizatori în sectorul agricol? Că nu mai vrea nimeni să muncească pe tractor nici măcar pentru un salariu de peste o mie de euro pe lună? Dar nu trebuie să ne facem probleme... Mai avem o soluție... În cele din urmă, și agricultura recurge la aceeași metodă la care au apelat firmele de construcții de pe la noi. În ferme vor fi angajați muncitori străini. Și e foarte posibil ca Miorița să fie veghetată pe câmpiile și dealurile patriei de un cioban... vietnamez...

Ion Bogdan