cemrom iulie 2018
update 23 Sep 2018

Comunism, democraţie ori monarhie!?

  • Publicat în Editorial

Dacă ar trebui să luăm în calcul opiniile celor mai multe categorii sociale, zău că nu mai şti către ce ar trebui să se îndrepte ţara.

După evenimentele din ’89, ba chiar şi înainte de acestea, marea majoritate boicota, condamna comunismul. De fapt, aşa-numitul comunism, pentru că respectiva orânduire n-a existat niciodată, doar partidul cu această titulatură. Socialism da, de fapt un fel de democraţie dictatorială. Adică, eşti liber, ai drepturi, dar faci ce-ţi spune… partidul.

Mai apoi, adică după câţiva ani de aşa-zisă democraţie şi după decimarea economiei de către ,,aleşii poporului“, au apărut alte opinii, de data aceasta în apărarea comunismului „care a construit, n-a demolat“.

În ultima vreme, dar mai cu seamă după ce au început să treacă la cele veşnice, unul câte unul, membrii „Familiei Regale“, mai toată suflarea neamului plânge după monarhie.

Mă întreb de multe ori: de fapt unde ne aflăm şi ce ne dorim?! Realizez că această perpetuă nehotărâre, îndoială, teamă pentru ce va fi mâine este generată de degringolada economică şi mai ales politică în care ne zbatem de aproape trei decenii. Căutăm soluţii variate şi sperăm. Dacă n-a mers comunismul, mai apoi nici democraţia postdecembristă, poate merge cu monarhia, îşi spun oamenii.

Poate, zic şi eu. Dar probabil că cea mai bună variantă ar fi totuşi să ne punem în frunte oameni integri, buni profesionişti, patrioţi care să pună în valoare aurul cenuşiu, negru şi verde de care dispune ţara, iar noi să ne punem pe treabă. „Nu se mai poate, domnule – aud adesea spunându-se – ţara e falită, ne va trebui poate cincizeci de ani să redevenim ceea ce am fost.“

Nu zic ba, dar nici nu sunt sigur că România nu va putea ieşi din marasmul economic în care se află acum.

Românii au trecut în decursul istoriei prin multe încercări pe care le-au depăşit uneori cu vărsare de sânge ori chiar cu preţul vieţii. De data aceasta sper că nu va fi nevoie de asemenea sacrificii. Încerc să cred că raţiunea va învinge, că cei aflaţi cu pâinea şi cuţitul în braţe vor avea demnitatea de a-şi recunoaşte greşelile şi vor lua cele mai pertinente măsuri pentru a readuce ţara pe făgaşul normal. Nu trebuie decât politici care să conducă la o relaxare economică, încurajarea iniţiativei private, susţinere financiară, investiţii în infrastructură şi nu constrângeri fiscale pentru a bugeta nemunca ori de a finanţa clientela politică. Ţara are încă resurse, trebuie doar bine gestionate şi administrate în beneficiul tuturor.

Sper ca acum, la început de an, mai-marii ţării să fi revenit din vacanţă cu mintea mai luminată, cu gânduri bune, raţionali şi consecvenţi în realizarea promisiunilor făcute celor care le-au oferit fotoliile în care stau bine aşezaţi acum.

Cât despre comunism, democraţie ori monarhie, alegeţi repede, timpul nu aşteaptă!

Am convingerea că varianta cea mai bună este doar cea care conferă linişte, siguranţă în tot şi toate.

Ion Banu

Mai multe din această categorie: « O altfel de lume NEBUNIA PUTERII »