abonament lumea satului

update 22 Aug 2017

Mort cu arma la picior

  • Publicat în Editorial

Este incredibil ce se întâmplă în jurul nostru, în această democraţie deşănţată pe care suntem nevoiţi s‑o trăim. Cei îndrituiţi, conform legilor în vigoare, să ne apere de eventualele agresiuni fizice, materiale şi chiar morale mor cu arma la picior. Adică, sunt înzestraţi cu arme de foc, dar nu le pot folosi, iar dacă vreunul catadicseşte s-o facă, este condamnat pentru uz de armă, în vreme ce agresorul zâmbeşte satisfăcut de „abilitatea“ cu care „s-a descurcat“.

Păi, măi oameni buni, miniştri şi parlamentari, câţi poliţişti şi alţi oameni ai legii trebuie să mai moară, cu atât mai mult în timpul misiunilor, pentru a realiza că legea acolo unde nu este respectată trebuie să se impună respectarea ei chiar şi prin forţă dacă este nevoie?

Cum este posibil ca în propria casă, sau pe proprietatea ta, agresat fiind, să nu te poţi apăra de teamă că tu, cel agresat poţi fi condamnat pentru asta?

Cum este posibil ca infractorul să atace forţele de ordine în loc ca acestea din urmă să impună regulile conform legii?

Cum se poate ca un poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, să nu poată folosi armamentul din dotare pentru stabilirea ordinii, cu atât mai mult pentru autoapărare, de teamă că ar putea ajunge în faţa vreunui procuror militar?

Sunt doar câteva din multitudinea de întrebări pe care şi le pune orice om onest ce-şi doreşte să trăiască într-un stat civilizat, în siguranţă deplină. Ori, în România zilelor noastre, în multe, în foarte multe cazuri, din păcate nu statul face ordine, ci infractorii, mulţi dintre ei mai bine organizaţi decât forţele de ordine, gata să atace fără teamă ştiind că legea e mai degrabă de partea lor.

Dar, asta-i România. Ţara tuturor posibilităţilor, ţara în care ţiganii, grupurile mafiote „fac legea“, în loc ca aceasta să revină celor îndrituiţi să impună „facerea“ şi respectarea ei.

Cred că a sosit momentul să reflectăm mai mult asupra a ceea ce trebuie să însemne siguranţă, dreptul la o viaţă civilizată, dreptul de a ţi se apăra şi a-ţi apăra proprietatea. Mai trebuie de asemenea, să mai învăţăm câte ceva de la cei a căror democraţie o salutăm de câte ori avem prilejul. Pe-acolo, orice cetăţean care nu respectă legea şi cu atât mai mult când nu se supune ordinului unui poliţist, se ajunge până la a fi împuşcat pe loc. Ce să mai vorbim de atac colectiv asupra forţelor de ordine?!

Iată de ce mulţi români îndeamnă poliţia, toate forţele de ordine să impună respectarea legii chiar prin folosirea armamentului din dotare, iar pe parlamentari să creeze cadrul legislativ în acest sens. Nu se poate ca un poliţist să moară „cu arma la picior“ Adică, să n‑o poată nici măcar scoate din toc în faţa unui iminent agresor.

Să mai sperăm într-o viaţă civilizată, sigură pentru orice individ şi proprietatea lui? Să sperăm, că doar asta moare ultima.

Ion Banu

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 5

Mai multe din această categorie: « Praful din ochii proștilor Cucuveaua din balcon »