În cadrul atelierului de microproducție bere al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV) a fost produs primul sortiment de bere brună de tip Chocolate Stout, în realizarea produsului fiind folosit malț cu arome de ciocolată și cafea. După ce anul trecut studenții USV Iași au testat rețeta berii cu ghimbir, acum în atelierul propriu de microproducție sunt încercate alte rețete inedite. După finalizarea perioadei de sesiune, în cel de-al doilea semestru, tinerii de la specializările ce aparțin de ingineria produselor alimentare, de la Facultatea de Agricultură, vor participa la întreg fluxul tehnologic al șarjelor de bere, întreg demersul având în exclusivitate scop didactic.

„În ultimele decenii, industria de obținere a berii a devenit o industrie modernă și eficientă, dând naștere unei game largi de malțuri pentru fabricarea berii, fiecare cu gradul său de prăjire și particularitățile sale. Există mai multe tipuri de malț, cele mai utilizate în industria berii fiind malțul blond și brun. Malțul blond este cel mai frecvent folosit în industria berii, pe când cel brun este mai rar folosit, dar se numără și printre cele mai selective specii de malț. În cadrul atelierului nostru de microproducție bere am produs un sortiment de bere de tip Chocolate Stout. Aceste tipuri de bere au arome profunde de ciocolată și cafea. Nu sunt foarte amare și pot fi uneori dulci. Ingredientele utilizate sunt cele de bază: apă, malț, hamei și drojdii. Berea neagră se caracterizează prin adăugarea unui malț special, de tip chocolate, conform unei tehnologii dezvoltate în cadrul secției. Acest malț este folosit pentru a oferi culoare berii și conferă o aromă de cafea prăjită, mai puțin amară decât malțul black“, a transmis ing. dr. Ionuț Veleșcu, responsabil în cadrul atelierului de microproducție bere al USV Iași.

Procesul tehnologic de fabricare a berii se desfășoară în sistem complet închis, folosind echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmărindu-se toți parametrii tehnologici. Toate informațiile legate de desfășurarea proceselor sunt înregistrate și păstrate, asigurându-se o trasabilitate perfectă.

„Având în vedere multitudinea de tipuri de malț, fiecare cu particularitățile sale, varietatea de produse auxiliare utilizate în prepararea berii și influența temperaturii asupra etapelor din procesul tehnologic, putem spune că diversitatea de rețete este practic nelimitată și toate pot fi obținute în cadrul microsecției noastre de bere“, a mai punctat ing. dr. Ionuț Veleșcu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cifra de afaceri a producătorilor de bere din România a crescut în anul 2019 cu 5,2% față de anul anterior și cu 51% comparativ cu anul 2010, atingând un nivel record de 4,5 miliarde de lei, potrivit analiștilor KeysFin. Cu toate acestea, pentru 2020 specialiștii KeysFin estimează o scădere de aproximativ 1,6%, în baza datelor de la INS, însă, în 2021, trendul este unul ascendent.

Astfel, analiza KeysFin, Piața berii din România, arată că această industrie va atinge un nou nivel record, de 4,6 miliarde de lei, în 2021. „Piața berii din România a reușit să treacă peste pandemia de COVID-19, înregistrând o mică scădere în contextul anului trecut, comparativ cu alte industrii care au fost puternic afectate de criza sanitară. Mai mult, în ciuda scăderii dramatice din sectorul HoReCa, jucătorii prezenți pe plan local au mizat pe creșterea consumului domestic, iar planurile lor s-au dovedit realiste având în vedere creșterea estimată pentru anul curent. În continuare, potențialul pieței este unul de creștere, mai ales odată cu relaxarea măsurilor antipandemie din această vară, iar rezultatele aferente anului în curs au toate șansele să contribuie nu numai la revenirea la cifrele de dinainte de martie 2020, ci chiar la depășirea acestora“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.

În anul 2019, principalii 10 jucători de pe piața locală au realizat afaceri de aproximativ 4,5 miliarde de lei, reprezentând 99,6% din totalul cifrei de afaceri.

Din totalul de 4.455 de angajați din acest sector, 3.963 (89%) își desfășoară activitatea în cadrul unuia dintre cei 10 principali jucători ai industriei.

De asemenea, în anul 2019 rezultatul net la nivelul sectorului a fost de aproximativ 344 milioane de lei, cu 85% mai mult decât anul precedent.

Aceiași 3 investitori străini…

În anul 2019, în România își desfășurau activitatea 100 de producători de bere, cu 17,6% mai mulți decât în 2018 și cu 317% mai mulți decât în anul 2010. Cu toate acestea, 86% din piața locală de bere este controlată de aceleași 3 companii, toate cu acționariat preponderent străin. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, liderul acestui sector este încă o dată compania Ursus Breweries SA, care deține, printre altele, mărcile Timișoreana, Ursus, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Ciucaș, Stejar și Azuga. Parte a grupului japonez Asahi Breweries, compania a realizat în 2019 o cifră de afaceri de aproape 2 miliarde lei, ajungând la o cotă de piață de 44%.

Locul secund este ocupat de firma olandeză Heineken România SA, care comercializează pe plan local mărcile Heineken, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Neumarkt, Harghita, Hațegana, Gambrinus, Affligem, Edelweiss, Birra Moretti, Amstel și Desperados. În anul 2019, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei, aferentă unei cote de piață de 27%, aceasta reușind să marcheze trecerea de la cea mai mare pierdere netă din piața producătorilor de bere, de 33,8 milioane de lei în 2018, la al doilea cel mai mare profit din piață, de 117,5 milioane de lei în 2019, conform analiștilor KeysFin.

În continuare, locul 3 este completat de compania Bergenbier S.A., cu afaceri de 651 milioane lei în 2019, respectiv o cotă de piață de 15%. Bergenbier SA este controlată de olandezii de la Molson Coors Netherlands BV și comercializează pe piața locală mărcile Bergenbier, Staropramen, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Corona și Lowenbrau.

Conform cifrei de afaceri înregistrate în anul 2019, următoarele poziții sunt ocupate de United Romanian Breweries Bereprod SRL (465,5 milioane de lei), Albrau Prod SA (39 milioane de lei), Lixid Project SRL (34,8 milioane de lei), Bermas SA (32,8 milioane de lei), Martens SA (21,6 milioane de lei), Fabrica de bere bună SRL (5,7 milioane de lei) și, nu în ultimul rând, HB Traditional Brewery SRL (4,2 milioane de lei).

Comparativ cu cifra de afaceri înregistrată în anul 2018, primele 8 companii și-au păstrat poziția în clasament, ceea ce reflectă stabilitatea preferințelor consumatorilor de bere din România.

În ceea ce privește distribuția geografică, Bucureștiul este lider cu 83% din cifra de afaceri a producătorilor de bere din România, urmat de județele Ilfov (14,5%) și Harghita (0,8%). Mai mult, acestea concentrează aproximativ 98% din totalul național.

Românii au cheltuit cu 6,5% mai mult pe alcool în 2020

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2020 un român a cheltuit în medie aproximativ 290 lei pe lună pentru cumpărarea produselor agroalimentare, cu 4% mai mult față de anul precedent. De asemenea, românii au cheltuit cu 6,5% mai mult pe băuturile alcoolice și cu 6% mai mult pentru bere, ponderea acesteia din totalul cheltuielilor cu băuturile alcoolice fiind de 53%, ajungând astfel la 2,2% din totalul cheltuielilor pentru produse agroalimentare din anul 2020.

În ceea ce privește dinamica cheltuielilor medii lunare cu produsele agroalimentare, față de anul 2010, în anul 2020 se observă o creștere cu 72%, în timp ce un român plătește cu 130% mai mult pentru băuturile alcoolice, ceea ce reflectă o dublare a cheltuielilor cu berea în același interval de timp.

Conform Asociației „Berarii României“, România ocupă locul șapte în clasamentul țărilor producătoare de bere din Europa, în timp ce peste 97% din berea consumată la nivel local este produsă în România, iar 50% din ingrediente sunt de asemenea locale.

În ceea ce privește cantitatea de bere produsă la nivelul anului 2020, volumul pieței de bere a ajuns la 16,75 milioane hectolitri, cu mai mult de 0,5% față de anul precedent.

Astfel, sectorul berii continuă să aibă o contribuție semnificativă la economia țării datorită celor peste 61 mii de locuri de muncă pe care industria le asigură atât direct, cât și indirect.

Bogdan PANȚURU

Ionel Păsărică împreună cu trei belgieni au investit într-o berărie artizanală după ce şi-au dat seama că ar fi primii pe o astfel de piață în Iași. Cu toate că a fost lansată în vara anului 2017, berea Capra Noastră este disponibilă deja în cinci sortimente, iar un al șaselea sortiment va apărea în curând. Aceasta este o investiție de 400.000 de euro, iar capacitatea totală de 5.000 de litri nu acoperă cererea. 

Prima fabrică de bere a Iașului

După ce a lucrat în mai multe domenii, de la producție la consultanță, Ionel Păsărică a decis să investească într-o berărie artizanală: „Am lucrat în afară câțiva ani și m-am gândit că aș vrea să mă întorc să fac ceva acasă. Inițial au fost mai multe idei, dar am observat că Iașului îi lipsește o fabrică de bere, iar acest lucru m-a pus pe gânduri și mai mult. Într-un final m-am trezit că am comandat instalația, aveam locul, dar nu știam să fac berea. Investisem deja 400.000 de euro și nu voiam să intru pe piață cu un produs care să nu aibe căutare. Așa am început să caut un specialist. M-am uitat m-ai întâi către Germania, deoarece aceasta este o țară cu tradiție în producerea berii, însă am ajuns la concluzia că gusturile nemților pentru bere nu s-ar potrivi cu cele ale românilor. M-au ajutat foarte mult doi prieteni belgieni, care m-au pus în legătură cu un maestru berar din raiul berii artizanale, însă nu înainte de a testa care este apetitul ieșenilor pentru un astfel de produs.“

…Importurile mai presus de toate

În hala din zona industrială a Iașului se respectă proporția ingredientelor după reţetele maestrului berar. Toate ingredientele sunt aduse din afară, deoarece în ţară se găsesc foarte rar sau în unele cazuri chiar deloc: „Am adus malţul din Polonia, hameiul din Franţa, Italia şi Belgia, iar drojdiile din Franţa. În România fabrică de drojdie nu este, malţuri sunt doar două tipuri, iar eu folosesc 18. Hamei facem puţin şi este exportat. Nici sticle nu mai fabricăm în România, datorită acestui fapt le aduc din Polonia“, ne spune ieșeanul.

De ce Capra Noastră?

A durat șase luni până să obțină autorizație pentru a funcționa în regulă, iar primele beri au ieșit pe piață abia la jumătatea anului trecut. Astfel, cu șase luni de producție efectivă, în anul 2017, aceștia au avut venituri de 325.000 de euro: „De ce Capra Noastră? Recunosc că am apelat la profesionişti! Am avut de ales între multe nume, la început numele acesta nici nu era printre preferatele mele, dar am mers pe această variantă şi nu regret. Am investit atât de mulţi bani în această afacere, încăt nu ne puteam permite să dăm greş la partea aceasta. Fiindcă, într-o lume în care există o tensiune mocnită între marii producători și berari artizanali, noi am vrut să ne concentrăm doar pe berea noastră: Capra Noastră Albă, Capra Noastră Triplă, Capra Noastră Brună, Saison și IPA. În acest moment, berea este îmbuteliată în sticle de 0,33 litri, dar o să iau în calcul și alte ambalaje, cât și alte sortimente de bere“ , ne-a precizat antreprenorul ieșean.

Procesul de fabricare a berii durează aproape două luni și jumătate, de la pregătirea ingredientelor până la etichetare și punerea în cutii pentru a fi distribuită, iar Capra Noastră se vinde doar în câteva unități de specialitate din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Iași, Suceava și în HoReCa, dar și pe două site-uri care vând bere. În retailul mare, sunt prezenți în hipermaketul Auchan Iași și în Carrefour-ul din bulevardul Barbu Văcărescu din Capital.

Pentru anul acesta Ionel Păsărică dorește să achiziționeze un teren pentru a deschide un showroom unde să organizeze degustări de bere și, eventual, chiar și un food pairing.

Beatrice Alexandra MODIGA

Una dintre tendințele pe care toți analiștii le-au constatat în privința consumului de băuturi alcoolice, este cea a creșterii cererii de bere. Desigur că berea nu este o noutate în țara noastră. Ba, dimpotrivă, putem spune că are deja o istorie remarcabilă. Mai mult a devenit un element social și chiar a generat expresii lingvistice. Astfel se face că, de multe ori, ne întrebăm prietenii „când bem o bere?“, în loc de „când ne vedem?“. Inutil să mai amintim că într-o mare parte din scrierile lui Caragiale berea constituie un element nelipsit din decor. Dacă e să judecăm după descrierile din cea de-a doua jumătate a secolului XIX, verile în oraș nu puteau fi suportate decât acompaniate de bere. Mai târziu, berea a pătruns și la sat. Astfel, localitatea Bragadiru, acum orășel satelit al Capitalei, își trage numele de la fabricantul de bere Bragadiru, care a construit o fabrică în jurul căreia s-a dezvoltat localitatea. Una dintre poveștile cu bere pe care se cuvine a le aminti, este legată de perioadele petrecute de Majestatea Sa Mihai I la Săvârșin. Localnicii mai în vârstă își amintesc cum, în unele zile, tânărul rege, împreună cu membri ai suitei sale, alcătuiau o echipă care juca popice împotriva echipei sătenilor. Când câștiga echipa sătenilor, învingătorii erau cinstiși cu bere adusă de la palat. Dacă victoria era a Regelui, atunci învinșii își tratau adversarii cu țuică bătrână. Iată deci, că apetitul pentru bere exista încă de atunci și în mediul rural.

În 15 ani, consumul de bere s-a dublat!

Astăzi, la sat sau la oraș, vară sau iarnă, berea a devenit una dintre cele mai solicitate băuturi. Este consumată deopotrivă în localuri sau acasă. Desigur, părerile sunt împărțite asupra efectelor creșterii consumului, dar nu ne-am propus să le evaluăm aici. În schimb, trebuie să spunem că s-a diminuat consumul de alcooluri tari și cel de vin.

În tabelul de mai jos am prezentat evoluția consumului mediu pe cap de locuitor de bere și de vin, începând din 1991 și până în 2015.

E suficientă doar o privire pentru a constata că, în intervalul amintit, consumul de bere s-a dublat, ajungând de la 42,1 litri/cap locuitor, în 1991, la peste 88, în 2015. În același interval, consumul de vin a variat ușor, cu creșteri mari în perioada 1995-2004, pentru ca apoi să scadă, revenind la valoarea de referință.

Bem un pahar de bere în fiecare zi

Dincolo de aspectul cultural sau social, berea reprezintă și o ramură a industriei alimentare, cu serioase implicații și asupra agriculturii.

„Peste 97% din berea consumată în România este produsă local, iar 70% din ingrediente provin din țară. Ca urmare, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie“, a declarat d-na Julia Leferman, Director General al  Asociației „Berarii României“. Această organizație reunește șase dintre cei mai mari producători de bere din țara noastră, care, la un loc, produc 80% din berea consumată în România. Din organizație mai fac parte și doi importanți producători de materie primă pentru această atât de râvnită licoare.

Conform calculelor, membrii asociației contribuie anual la bugetele locale și la cel central cu peste 530 milioane de euro, iar valoarea adăugată în sectoarele conexe depășește 860 milioane euro.

În ciuda unei ușoare scăderi a numărului de locuri de muncă în producția de bere, la nivelul membrilor Asociației, de la 3.700 în 2015 la 3.600 în 2016, industria berii rămâne un stimul important al economiei și contribuie la crearea unui număr de 85.000 locuri de muncă la nivel național.

În ceea ce privește consumul de bere, în anul 2017 acesta a crescut cu aproximativ 2% față de 2016. Așa se face că fiecare român a băut, în medie, aproape 90 de litri de bere. Adică aproximativ o litră (250 ml.) pe zi...

10.000 de agricultori lucrează pentru bere

Dar, dincolo de aceste aspecte directe, producția de bere are implicații și asupra agriculturii. Componentele esențiale sunt hameiul și orzul.

Culturile de orz pentru bere sunt amplasate în județele Timiș, Constanța, Buzău, Prahova, Cluj, Argeș. Esențial pentru cultivarea orzului de bere este ca zonele să fie mai răcoroase, cu soluri de tip cernoziom, brun-roșcat de pădure. Important de notat este că din suprafața totală cultivată cu orz la nivel național, doar 15-18% reprezintă suprafețele cultivate cu orz pentru bere. Numărul de ferme implicate în cultivarea orzului pentru bere este în acest moment de aproximativ 280-300.

Principalele dificultăți întâmpinate în cultivarea orzului de bere sunt legate de condițiile climatice și de sol. Având în vedere că, în final, cultura de orz pentru bere este o cultură tehnică, agricultorii trebuie să fie bine echipați mecanic. Standardul de întreținere al terenurilor agricole și al culturilor trebuie să fie foarte înalt, astfel încât, în final, să se regăsească în calitatea băuturii.

La fel se întâmplă și în cazul hameiului, care are un specific aparte. 80% din producția din România este realizată în județul Mureș. Esențială pentru creșterea hameiului este clima. Sunt necesare cantități moderate de apă, temperaturi moderate (maxim 35 grade) și un sol argilo-nisipos, bogat în substanțe nutritive. Suprafața totală cultivată cu hamei la nivelul țării este de 220 hectare. Potențialul de creștere în viitor a suprafețelor cultivate cu această plantă nu depășește 500 hectare, fiind limitat de suprafața existentă a spalierilor și a sistemului de susținere al hameiului. La ora actuală există, la nivel național, doar 4 producători, care însumează cca. 200 de angajați.

Costurile ridicate pentru cultivarea hameiului sunt, determinate de numărul mare al intervențiilor mecanizate și manuale, atât pe câmp, cât și pentru culegerea, uscarea și depozitarea hameiului în spații frigorifice.

În ceea ce privește locurile de muncă create în agricultură ca urmare a producției de bere, numărul acestora atinge peste 10.000, la nivelul întregii țări, afirmă „Berarii României“. Multe dintre ele se află în zone unde oferta în domeniul locurilor de muncă este săracă.

În acest context, nu ne rămâne decât ca în zilele calde, la un grătar, să savurăm o bere autohtonă, cu gândul la cei care au produs-o. Și, de ce nu, chiar și acum, în sezonul rece...

Alexandru GRIGORIEV

Anul trecut o cantitate de 39 de miliarde de litri de bere conținând alcool a fost produsă în Uniunea Europeană, cu 400 de milioane de litri mai mult decât în 2015, la care se adaugă 900 milioane de litri de bere fără alcool sau cu un conținut de alcool mai mic de 0,5%, iar România s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanți producători de bere din UE, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Cu o producție de 8,31 miliarde litri (21% din producția totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2016, când una din cinci beri conținând alcool produsă în UE a venit din Germania. Urmează în ordine, Marea Britanie (5,14 miliarde litri), Polonia (4,04 miliarde litri), Spania (3,70 miliarde litri), Olanda (2,64 miliarde litri), Belgia (2,29 miliarde litri), Franța (1,88 miliarde litri), Cehia (1,86 miliarde litri) și România (1,76 miliarde litri).

În ceea ce privește marii exportatori de bere din UE, pe prima poziție este Olanda cu 1,9 miliarde litri de bere conținând alcool exportați în 2016, urmată de Germania (1,7 miliarde litri), Belgia (1,5 miliarde litri), Franța (700 milioane litri) și Marea Britanie (600 milioane litri).

SUA au fost principala destinație pentru exporturile de bere ale statelor UE către țările din afara blocului comunitar (1,1 miliarde litri de bere conținând alcool fiind exportați în 2016, sau 34% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (525 milioane litri), Canada (202 milioane litri ), Coreea de Sud (117 milioane litri), Elveția (113 milioane litri) și Taiwan (101 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 179,5 milioane litri sau aproape jumătate din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2016, urmată de berea din Serbia (46,9 milioane litri), SUA (36,5 milioane litri), Belarus (20,6 milioane litri), China (16,4 milioane litri) și Rusia (11,6 milioane litri).

Sursa: AGERPRES

Vânzările de bere artizanală în SUA au crescut cu 13% în 2015, în timp ce numărul micilor producători de bere din SUA a crescut cu peste 18% anul trecut până la 4.225, toate acestea făcând ca exporturile de malț european în SUA să atingă un nivel record, transmite Bloomberg.

În urmă cu 20 de ani, Ron Barchet și-a dat demisia din funcția de analist financiar pentru a înființa o fabrică de bere artizanală în Pennsylvania care utilizează malț din Europa pentru a produce o bere cu un gust special. "Am utilizat malț european din prima zi și asta a fost unul din lucrurile pe care le-am făcut pentru a ne diferenția. Orzul cultivat în Germania, și în general în Europa, este mai adecvat pentru producția de bere artizanală", a declarat Ron Barchet.

În medie, producătorii de bere artizanală utilizează de trei ori mai mult malț, produs din orz, decât rivalii lor mai mari care produc bere la scară industrială și care amestecă orzul cu cereale mai ieftine precum porumbul sau orezul pentru producția de malț. Utilizarea de înlocuitori pentru malț permite giganților Anheuser-Busch InBev NV și SABMiller Plc să producă beri mai ușoare în timp ce în mărcile europene de bere conțin mai mult malț sunt mai puternice și au un gust mai puternic de cereale.

"Practic înlocuitorii aduc un aport de zahăr fără nicio aromă astfel încât se poate produce o bere foarte, foarte ușoară. Industria americană a berii este concentrată pe producția de bere pe scară mare și mult timp nu au fost făcute investiții în specialități pe bază de malț", a declarat Scott Casey, analist la RMI Analytics GmbH.

Atâta timp cât iubitorii de bere din SUA continuă să se orienteze spre variantele preferate de europeni va crește și cererea pentru malț. În prezent berea artizanală reprezintă doar 7,8% din piața totală a berii din SUA și în 2014 a fost responsabilă pentru un sfert din malțul consumat. Analiștii estimează că dacă berea artizanală va ajunge la 10% din piața totală, micii producători de bere vor consuma peste 30% din malțul utilizat de industria berii din SUA, iar o eventuală creștere până la 20% din vânzările totale de bere va face ca micii producători să fie responsabili pentru jumătate din consumul de malț.

Creșterea apetitului pentru malț al americanilor reprezintă o veste bună pentru traderii de orz din Europa, în condițiile în care surplusul din această regiune va duce stocurile globale la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani la finele sezonului care se va încheia în luna iunie 2017, potrivit estimărilor Consiliului Internațional al Cerealelor.

În plus, apetitul pentru berea artizanală crește și în alte părți. De exemplu, în China are în prezent 350 de mici fabrici de bere artizanală față de doar câteva în urmă cu trei-patru ani. Andries de Groen, director la firma de trading Evergrain International AG, divizie a grupului german BayWa AG, crede că este vorba de o tendință globală, care permite producătorilor de malț să-și vândă produsul către micii producători de bere artizanală la marje mult mai bune decât către marii producători internaționali de bere.

AGERPRES

Un român trebuie să muncească circa 25 de minute pentru a-și cumpăra un litru de bere, comparativ cu un german, care are nevoie de doar 3,7 minute, a declarat, marți, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu.

El a precizat că veniturile scăzute ale românilor se reflectă inclusiv în accesibilitatea relativ scăzută a unor produse precum berea. Astfel, în România, berea este de peste 3,7 ori mai puțin accesibilă românilor decât media europeană.

Luând în calcul media veniturilor orare și a prețului de vânzare la bere, un român trebuie să muncească circa 25 de minute pentru a-și putea cumpăra o bere, în timp ce media europeană este de cinci minute.

"Din păcate, timpul pe care trebuie să îl muncească un român pentru a-și permite o bere nu s-a îmbunătățit. Circa 25 de minute îi sunt necesare unui român ca să cumpere un litru de bere, iar unui german 3,7 minute", a spus Bratu, într-o conferință de presă.

Volumul pieței berii a atins opt milioane de hectolitri în primul semestru al anului în curs, în scădere cu circa 3% comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2012, iar reprezentanții industriei se așteaptă ca 2013 să se încheie cu volume de vânzări sub nivelul celor raportate anul trecut, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri.

Potrivit reprezentanților Asociației Berarii României, rezervele cu privire la evoluția vânzărilor în 2013, exprimate de producătorii de bere la începutul anului, au fost confirmate, cauzele fiind puterea scăzută de cumpărare a românilor, vara capricioasă și creșterea nivelului fiscalității.

"Ca și anul trecut, factorii care și-au pus amprenta asupra trendului pieței berii au fost cu precădere conjuncturali. Spre deosebire de anul trecut, când au existat condiții favorabile consumului de bere, primele șase luni ale lui 2013 au reunit o serie de factori care au creat un context dificil ce a condus la o contracție evidentă a pieței. În ceea ce privește evoluția pieței până la sfârșitul anului, așteptările noastre cu privire la volumele de vânzări se situează sub nivelul din 2012, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri", a declarat, marți, președintele Asociației Berarii României, Andrew Highcock.

Sursa: Agerpres

Volumul pieței berii a atins opt milioane de hectolitri în primul semestru al anului în curs, în scădere cu circa 3% comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2012, iar reprezentanții industriei se așteaptă ca 2013 să se încheie cu volume de vânzări sub nivelul celor raportate anul trecut, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri.

Potrivit reprezentanților Asociației Berarii României, rezervele cu privire la evoluția vânzărilor în 2013, exprimate de producătorii de bere la începutul anului, au fost confirmate, cauzele fiind puterea scăzută de cumpărare a românilor, vara capricioasă și creșterea nivelului fiscalității.

"Ca și anul trecut, factorii care și-au pus amprenta asupra trendului pieței berii au fost cu precădere conjuncturali. Spre deosebire de anul trecut, când au existat condiții favorabile consumului de bere, primele șase luni ale lui 2013 au reunit o serie de factori care au creat un context dificil ce a condus la o contracție evidentă a pieței. În ceea ce privește evoluția pieței până la sfârșitul anului, așteptările noastre cu privire la volumele de vânzări se situează sub nivelul din 2012, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri", a declarat, marți, președintele Asociației Berarii României, Andrew Highcock, într-o conferință de presă.

La rândul său, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, a arătat că o creștere a volumelor vândute pe piață este importantă pentru factorul de multiplicare pe care aceasta îl are în economia românească.

"2013 este un an în care, începând din februarie, am avut o creștere de acciză. Este un an care vine după un 2012 care a fost primul an de după criză în care piața berii din România reușise să aibă o creștere. Pe noi, aceste creșteri ne interesează nu neapărat din punct de vedere al volumului nostru de vânzări, ci din punct de vedere al efectului de multiplicare pe care îl avem în economia românească. Pe primul semestru din 2013 s-a înregistrat o scădere de 3%, care vine pe fondul acestei creșteri de acciză, a unei puteri de cumpărare destul de fragile din partea consumatorilor, iar vremea nu a fost la fel de favorabilă ca în 2012. Ocaziile de consum au fost și ele mai reduse în această primă parte a anului, iar pe ansamblu piața a scăzut cu 3%, lucru care nu ne bucură. Am fost temători pe 24 ianuarie, când am luat act de dorința Guvernului de a crește acciza cu 10 procente, pentru că factorii conjuncturali de anul trecut s-au dovedit a nu fi puternici pentru a păstra trendul pozitiv", a spus Bratu.

El a subliniat că, pentru fiecare loc de muncă generat în industria berii, alte trei locuri de muncă sunt create în agricultură și alte 10 locuri în economie. Astfel, într-o piață precum cea românească, în care 98%—99% provine din producția locală, orice migrare, orice influență a sectorului berii are un efect pozitiv sau negativ asupra economiei.

"98.000 de locuri de muncă erau generate în economie de sectorul berii în 2010, când am avut cel mai mare vârf din istoria noastră, de 20,2 milioane de hectolitri. Acum, la circa 17 milioane de hectolitri, avem o scădere de 16% în volum, dar o scădere de 21% în numărul de locuri de muncă. Este important să păstrăm acest avantaj pentru economia din România, pentru că doar un singur calcul oferit de Ernst&Young în stadiul de contribuție a berii la economia europeană putem vedea că, din cele 509 de milioane de euro valoarea adăugată pentru economie, 175 de milioane de euro este valoarea adăugată datorată lanțului de furnizori. Deci, circa 35% din ceea ce rămâne în economie rămâne pentru lanțul de furnizori, care, ca și agricultura, reprezintă undeva la 60—66% din achizițiile de materii prime pentru piața din România", a explicat directorul Asociației.

În ceea ce privește perspectivele, Constantin Bratu a estimat că anul se va încheia sub nivelul din 2012, din punct de vedere al volumelor vândute, atingându-l mai degrabă pe cel din 2011, respectiv circa 17 milioane de hectolitri.

"Nu am făcut și în general nu facem previziuni, dar suntem mai rezervați decât la începutul anului. Dacă 2013 va înregistra un volum similar cu cel din 2012? Răspunsul este mai degrabă 'nu'. Mai degrabă vom înregistra un nivel al pieței similar celui din 2011, poate", a spus el.

Referitor la o restrângere a activităților în perspectiva scăderii pieței de bere în 2013, Constantin Bratu a precizat că acestea se vor regăsi în amonte și în avalul sectorului berii.

"Investițiile au fost suficient de mari—peste 1,2 miliarde de euro a investit Asociația—astfel încât, din punct de vedere tehnologic, să se micșoreze costurile de producție la minimum. Efectele, cu siguranță, vor fi în zona de amonte și aval față de sectorul berii. În zona de furnizori, cu siguranță, dacă se va vinde mai puțină bere, vom avea nevoie de mai puține tiruri ca să transportăm această bere, de mai puțină nevoie de orz, transformat în malț, de o cantitate mai mică de doze și de mai puțină nevoie de PET-uri. Deci, efectele vor fi în amonte și în aval și sigur în partea de comercializare și acolo vor fi ajustări în ceea ce privește numărul locurilor de muncă și în ceea ce privește contribuțiile acestor locuri de muncă la bugetul și la economia României", a conchis Bratu.

Sursa:Agerpres

Majorarea cu 10% a accizei pentru bere, măsură fiscală anunţată de Ministerul Finanţelor Publice /MFP/, nu îşi va atinge scopul, iar impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, atrag atenţia, marţi, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Asociaţiei Berarii României /ABR/.

'Creşterea accizei la bere, fie doar şi cu 10%, este o măsură care nu îşi va atinge scopul. Impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, acestea scăzând ca urmare a contracţiei pieţei cauzată chiar de această creştere de acciză. Mai mult, privind lucrurile în ansamblu, efectele negative vor fi fără îndoială resimţite şi de principalul nostru furnizor de materii prime, sectorul agricol', explică directorul general al ABR, Constantin Bratu.

Potrivit sursei citate, sectorul berii are cel mai mare aport la bugetul de stat în privinţa accizei colectate în categoria băuturilor alcoolice, respectiv aproape 60% din accizele plătite, în timp ce taxele colectate pentru bugetul de stat reprezintă aproximativ 45% din preţul unei beri.

ABR consideră că o creştere a accizei la bere afectează în mod direct consumatorul, iar pe fondul contextului economic dificil, piaţa berii nu poate susţine această modificare.
'Noul nivel de acciză ar situa România deasupra nivelului de acciză din ţări ca Germania şi Bulgaria. În plus, o simplă comparaţie arată că ponderea taxelor în preţul berii în România este mai mare decât în Germania, deşi veniturile românilor sunt de trei ori mai mici decât cele ale germanilor. În acelaşi timp, o astfel de diferenţă a nivelului de taxare poate stimula importurile din ţările vecine, şi nu numai, în detrimentul producţiei interne', menţionează Bratu.

Din datele oficiale reiese faptul că, în anul 2011, colectările la bugetul de stat doar din acciza la bere au înregistrat o valoare de 59,27% din totalul valorii obţinute pentru întreaga categorie de produse cu alcool accizabile, în acest timp, media europeană fiind de 31,26%.

De asemenea, încasările de acciză la categoria bere, în 2012, au fost de 620 milioane lei, faţă de cele 580 milioane lei din 2011.
Producţia de bere din România raportată la nivel european reprezintă 4,44 % din totalul producţiei de bere de 383 milioane hectolitri, importurile situându-se la doar 1,5% din total.
În prezent, la nivel naţional, funcţionează 20 de fabrici de bere, iar în sectorul de profil generează direct sau indirect 76.000 locuri de muncă, în timp ce 98,4% din berea consumată în România este provenită din producţia internă.

Potrivit unui proiect de Ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, publicat, luni, de Ministerul Finanţelor, nivelul accizelor pentru bere va creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato. Pentru berea realizată de micii producători de bere, acciza va creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. De asemenea, proiectul de act normativ menţionează că aceste cote de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, trebuie corelate cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie. Astfel, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30%, se va percepe o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs.

Potrivit prevederilor actuale, atât berea cât şi băuturile fermentate liniştite, altele decât bere şi vin, sunt definite în funcţie de încadrarea tarifară, neexistând precizări din punct de vedere al materiilor prime utilizate în procesul de producţie şi de aportul acestora în concentraţia alcoolică a produsului finit, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
România practică nivelul minim de accize impus la nivelul Uniunii Europene, respectiv 0,748 euro/hl/grad Plato, menţionează sursa citată.

Sursa AGERPRES

Germania este renumită pentru berea ei, dar tradiţiile vechi de secole au plasat-o în urma SUA şi altor ţări în materie de experimentare. Datorită schimbării gusturilor consumatorilor şi unor berari particulari, ţara recuperează terenul, deşi lent, scrie Der Spiegel.

La Berlin s-a organizat un curs de două săptămâni în arta berii la ''Institutul de cercetare şi predare în tehnica fabricării berii'' (VLB). În mod straniu, însă, tipurile de bere asupra cărora s-au focalizat cursurile au fost unele foarte rar vândute de fabricile de bere germane.

Simpla organizare a unor astfel de cursuri semnalează însă un interes emergent pentru o mai mare experimentare în cel mai mare producător de bere din Europa, cu toate că ţara mai are încă un drum lung de parcurs până să ajungă din urmă creativitatea concurenţilor săi.

Berarii germani sunt obligaţi prin reglementări bazate pe restricţii vechi de secole, cunoscute sub numele de ''Reinheitsgebot'', sau legea purităţii, să folosească numai anumite componente. Deşi aceste norme au cimentat reputaţia Germaniei de producătoare de bere de înaltă calitate, tradiţia a împiedicat acel gen de experimentare care are loc în fabricile de bere din SUA şi din ţări din Europa.

În SUA, vânzările de bere ''artizanală'' au crescut cu 14% în prima jumătate a lui 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul total al fabricilor de bere crescând la un nivel record din 125 de ani, potrivit Asociaţiei Berarilor americani. În perioada 2010-2011, exporturile americane de bere artizanală au atins 86% ca volum, spune grupul, care defineşte producătorii de bere artizanală drept mici, independenţi şi inovatori.

În Marea Britanie, numărul de fabrici de bere în cea mai mare parte clasificate drept mici sau orientate artizanal aproape s-a dublat în doar un deceniu, ajungând la circa 945 la sfârşitul lui 2011, cu aproximativ 7.000 de mărci de bere disponibile, potrivit ''British Beer and Pub Association''.

Între timp, în Germania, unde scena berii artizanale este încă în fază incipientă, producţia de bere în general a marilor fabrici a scăzut la nivelurile cele mai mici de la reunificarea din 1990, fapt pe care berarii îl pun pe seama unei îmbătrâniri a populaţiei. Cu două secole în urmă, Berlinul se lăuda cu aproximativ 700 de fabrici de bere, dar acum mai are doar circa o duzină.

Deşi numărul de fabrici de bere a scăzut, reglementările privind berea - pe baza unui decret bavarez din 1516, care prevedea că berea poate conţine doar apă, orz, hamei şi drojdie - au rămas în vigoare, cu unele ajustări moderne. Acest lucru a împiedicat în mare parte fabricile de bere germane să experimenteze noi ingrediente şi arome, ce sunt astăzi un standard în alte ţări, cum ar fi Belgia, unde berarii folosesc ghimbir şi cireşe în amestec.

"În materie de reglementări din Europa, Germania ocupă un loc foarte specific", spune Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al ''Berarilor Europei'' cu sediul la Bruxelles. Aproximativ jumătate din ţările membre ale UE au o definiţie a berii, spune el, dar regulile din Germania sunt printre cele mai riguroase. În ţările cu o tradiţie a berii mai puţin înrădăcinată, experimentarea a înflorit în tot felul de beri noi, spune Bergeron. "În mijlocul Franţei, de exemplu, există o mulţime de castane, iar berarii fac bere cu aromă de castane, care îi atrage pe clienţi", exemplifică el.

Totuşi, în limitele normelor stricte, berea germană poate fi creativă, spune Kurt Marshall, maestru berar american care conduce cursurile VLB. "Berarii germani sunt capabili să producă bere artizanală, dar se ghidează după consum", spune el. Cu alte cuvinte, numai după ce germanii vor începe să ceară noi tipuri de bere, berarii le vor produce.

Este exact ceea ce pare să se întâmple. Potrivit unui raport Spiegel de săptămâna aceasta, a crescut rezistenţa faţă de gusturile uniforme ale industriei berii germane. În timp ce marile fabrici de bere germane sunt în declin, numărul lor scăzând cu 8,5% între 2006 şi 2001, micile fabrici de bere au crescut cu 24,8%, în aceeaşi perioadă.

''Suntem într-o mare prefacere", spune Philip Bollhorn, un master berar de la Berăria Ratsherrn din Hamburg orientată spre bere artizanală, care a observat în ultimii ani că băutorii de bere germani au început să se ramifice. El a lucrat cu alte fabrici de bere germane şi restaurante pentru a încuraja noi modalităţi de gândire despre bere. La sfârşitul lui septembrie, a organizat prima zi a berii artizanale la Hamburg, cu 28 de tipuri de bere diferite din şapte fabrici de bere internaţionale. Oferind chiar bere din dovleac, evenimentul a atras 1.800 de oaspeţi. Bollhorn spune că-l va repeta anul viitor.

Bollhorn a lucrat un an la o fabrică de bere aflată la circa 50 de kilometri în afara Moscovei pentru un producător belgian. "Acolo, am făcut bere cu fructe, cu cireşe", spune el. "Pentru un berar german, acest lucru este complet nou", a adăugat. Acum experimentează tot felul de beri, unele care respectă legile purităţii germane iar altele nu, inclusiv o bere care foloseşte condimente de Crăciun pe care ar dori să o vândă, dar nu o poate face legal ca bere.

În pofida acestor provocări, Bollhorn nu crede că ''Reinheitsgebot'' ar trebui eliminat, ci că Germania ar putea avea şi o reglementare care păstrează tradiţia şi reguli mai laxe care permit experimentarea. Până atunci, berarii germani vor trebui să cedeze creativitatea străinilor.

Sursa AGERPRES

Industria berii a fost dată exemplu de fiscalizare, prin „evaziunea zero“ din domeniu, de către directorul general al Direcţiei Generale Legislaţie de Cod Fiscal în Ministerul Finanţelor, Doru Dudaş, în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Brewing and Agriculture. Acesta a mai precizat că „piaţa berii a demonstrat că se poate ca un nivel foarte redus de acciză să asigure un volum mare de acciză colectată printr-o securizare fiscală a domeniului“. Acciza la bere practicată de România este de 0,74 euro/hl, cea mai mică din Uniunea Europeană, iar valoarea veniturilor provenite din încasarea acesteia se situează în jurul cifrei de 600 milioane de lei.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Daniel Plăiaşu
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Industria berii din România este un model de utilizare a producţiei agricole pe tot lanţul, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de profil.

"Industria berii din România este un model de utilizare în producţie pe tot lanţul agricol. Cred că lucrurile au evoluat destul de bine. Din fericire, nu putem vorbi de evaziune pentru că sectorul este în totalizate fiscalizat. Practic, 98% din consumul de bere de pe piaţa românească este asigurat din producţia internă şi doar 2% din importuri", a spus Constantin.

Potrivit sursei citate, România nu stă la fel de bine şi la materia primă folosită în industria berii, respectiv la orz şi hamei.
"Din păcate, la materia primă lucrurile nu stau la fel de bine la principalele ingrediente folosite la bere, pentru că suprafeţele şi volumul au scăzut în mod constant la orz şi hamei în ultimii ani. Dacă în anii '90 aveam o suprafaţă cultivată cu hamei de 270.000 hectare, acum mai avem numai 240 de hectare, chiar dacă sprijinul este destul de consistent şi sectorul beneficiază de un sprijin suplimentar. Poate nu este suficient, dar există 119 euro la hectar de la UE, la care se adaugă şi sprijinul suplimentar de la buget", a adăugat şeful MADR.

De asemenea, în ceea ce priveşte orzul şi la această cultură suprafaţa a scăzut semnificativ în ultimii ani.
''În 2011 am avut o suprafaţă cultivată cu orz de 515.000 hectare, iar în 2012 de 414.000 hectare. Producţia medie a fost la orz de 3,1 tone la hectar anul trecut şi de numai 2,4 tone anul acesta, din cauza secetei. Anul trecut am avut un an de excepţie în agricultură, chiar dacă nu s-au făcut lucruri extraordinare, ci pentru că a plouat când trebuie. Cu toate acestea, dacă la hamei asigurăm doar 10% din necesar din producţia internă, la orz asigurăm 50% din producţie'', a subliniat ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin participă marţi la o conferinţă privind importanţa generării de valoare adăugată pentru produsele agricole prin includerea lor în circuitul de procesare, evenimentul fiind axat pe industria berii din România, care are un rol dovedit de multiplicare la nivelul sectorului agricol.

Sursa: AGERPRES