Cel mai vulnerabil sector în fața schimbărilor climatice actuale rămâne agricultura, aceasta având, bineînțeles, implicații directe și asupra sectorului zootehnic.

Dacă ne referim la rumegătoare, zona de confort termic, în funcție de grupa de vârstă, se situează între 5 și 18°C la rumegătoarele mari și între 12-21°C la cele mici. Temperaturile ridicate au efecte negative în primul rând asupra animalelor cu producții mari, deoarece acestea au un metabolism mai intens, adică o producție ridicată de căldură în timpul sintezei laptelui sau a proceselor de digestie a hranei și, dacă condițiile climatice nu oferă posibilitatea ca organismul să transmită această căldură mediului înconjurător, atunci animalul suferă de stres termic, fiind afectate în primul rând consumul de hrană, productivitatea și reproducția. Ce înseamnă aceste lucruri? De exemplu, la vacile de lapte stresul termic duce la reducerea poftei de mâncare până la stoparea completă a consumului de furaje, cu sporirea senzației de sete și creșterea consumului de apă; scade producția de lapte, grăsime și proteine din lapte, iar durata căldurilor se scurtează sau, mai grav, ciclul sexual poate să se stopeze complet.

La rumegătoarele din rasele de carne, sistemul de creștere, întreținere și furajare se bazează în principal pe utilizarea pajiștilor cu o durată de pășunat de circa 6-7 luni, un astfel de sistem asigurând multe avantaje economice pentru crescătorii de animale. În primul rând, se reduce costul producțiilor obținute, este asigurat necesarul zilnic de diverși nutrienți ce se găsesc preponderent în masa verde ingerată; în plus, mișcarea în aer liber a animalelor are o influență pozitivă și asupra stării de sănătate.

Exploatate pe pășuni într-un an cu precipitații adecvate, animalele sunt capabile atât să-și refacă rezervele de vitamine și minerale necesare pentru perioada de iernat, cât și să-și îmbunătățească condiția corporală în timpul pășunatului vara și toamna, după înțărcare, dacă încă există posibilitatea de a pășuna. În caz contrar, în perioadele prelungite de secetă, adică și în al 2-lea an și în al 3-lea an de secetă, rezerva de furaje este aproape indisponibilă și pășunatul limitat, afectat (pășuni uscate, de calitate medie spre slabă).

Există mai multe probleme potențiale în acest scenariu de secetă. În primul rând, animalele sunt forțate să folosească rezervele corporale pe tot parcursul iernii și riscă să devină prea slabe. În plus, dacă aceste rezerve corporale sunt folosite mai mult pentru metabolismul bazal este afectată dezvoltarea fătului și există riscul de a naște viței mici și slabi. Mai mult, este afectată și calitatea colostrului, care este prima și cea mai importantă hrană pe care o primește un vițel nou-născut, deoarece este bogată în imunoglobuline, vitamina A, proteine și grăsimi, toate acestea fiind esențiale în construirea imunității și pentru a oferi vițelului un început sănătos.

Seceta poate avea deci implicații de anvergură, mai mult decât capacitatea redusă de pășunat. Dacă condițiile de secetă persistă, rezervele de hrană pot fi limitate și vacile pot avea nevoie de resurse suplimentare de hrană pentru a se reface. În aceste condiții, evident că se impune o revizuire a modului de folosire a pajiștilor și chiar reducerea numărului de animale exploatate prin scoaterea din efectiv (abatorizare).

Se poate constata astfel că, în prezent, în cadrul sectorului creșterii animalelor, pe lângă asigurarea furajelor de volum şi a concentratelor, există o serie de provocări, dintre care cele mai actuale se referă la găsirea unor plante furajere sinergice cu cele clasice, dar cu reziliență mare la secetă, ce ar putea fi utilizate în alimentația animalelor de fermă, fără a afecta negativ cantitatea și calitatea produselor finite.

În ultimii ani, și în ţara noastră, cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în această direcție și s-au concretizat în crearea unor noi soiuri şi hibrizi cu potențial de producție ridicat și adaptabilitate bună la noile condiții climatice.

Astfel, cea mai la îndemână soluție este extinderea culturilor rezistente la secetă, cu pretenții moderate în general pentru procesul de creștere. Condițiile climatice din țara noastră oferă premisele obținerii unor producții de sorg, secară, mei, năut sau fasoliță corespunzătoare cantitativ și calitativ. Cultivarea acestor plante reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice, în special pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Datorită capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, cele mai recente creații de hibrizi de sorg, secară pot fi o alternativă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului. Mai mult, cultivarea și utilizarea unor proteaginoase (năut, fasoliță), promovate în alte țări, constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri atât din punct de vedere bioproductiv, cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe de leguminoase prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic).

Apare astfel oportunitatea de valorificare eficientă a unor resurse furajere locale, plante cu nevoi scăzute de inputuri și grad mare de reziliență și necesitatea evidențierii efectelor acestora asupra sănătății, a performanțelor productive și a calității produselor la principalele specii de animale de fermă.

Ca de obicei, IBNA Balotești, prin proiectele de cercetare derulate, vine în sprijinul fermierilor cu soluții nutriționale alternative celor clasice. De exemplu, în cadrul programului NUCLEU, cel mai recent proiect pe acest subiect (PN23-20.04.01) are ca obiectiv principal realizarea de noi produse furajere pentru rumegătoare și monogastrice, bazate pe utilizarea acestor surse energo-proteice locale rezistente la secetă. Cum vom face asta? Prin dezvoltare, experimentare și validare pe animal. IBNA vine astfel în întâmpinarea dumneavoastră și pune la dispoziția beneficiarilor produse elaborate pe fundamente științifice, deja testate pe animale și controlate din punctul de vedere al calității.

Doresc să reamintesc și faptul că, pe lângă cele aproximativ 70 de rețete standard, institutul poate realiza, la cerere, în funcție de baza furajeră de care dispuneți, furaje combinate adaptate necesităților dvs. sau premixuri de intervenție pentru rezolvarea unor carențe nutritive, de exemplu.

IBNA fabrică, pe lângă produsele clasice, și produse granulate. Detalii se pot găsi pe site-ul institutului www.ibna.ro, la secțiunea magazin-furaje.

În ședința Guvernului din data de 14 martie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat.

Prezentul act normativ stabilește amendarea HG nr. 1571/2022 pentru a asigura corelarea cu ultima versiune a PS 2023-2027, potrivit ultimei modificări de la nivelul anului 2023, prin introducerea intervențiilor a căror implementare începe în anul 2024, respectiv intervenția PD-26 - Sprijin cuplat pentru venit-Porumb pentru siloz și intervenția PD-27-Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Totodată, Hotărârea de Guvern vizează:

- clarificarea anumitor elemente aferente cadrului administrativ  și instituțional;

- explicarea unor termeni și expresii, astfel încât, utilizarea acestora în cuprinsul actului normativ și ulterior în actele subsecvente de punere în aplicare, să asigure un nivel ridicat de înțelegere din partea tuturor persoanelor interesate;

- modificarea și completarea normelor privind  plățile, a condițiilor generale și specifice de accesare a intervențiilor în corelare cu prevederile regulamentelor europene aplicabile PAC și ultimei variante a PS 2023-2027;

-asigurarea flexibilității și predictibilității cadrului normativ național, adaptat noului cadru normativ european aplicabil Politicii Agricole Comune în ceea ce privește performanța, raportarea și monitorizarea implementării planului.

Hotărârea nu influențează contribuția totală a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7.12.2022 de aprobare a planului strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea Uniunii finanțat de Fondul european de garantare agricolă și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Fermierii români și moldoveni au pornit într-o călătorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania internațională Corteva Agriscience de cercetare și dezvoltare în domeniul agricol, care introduce în 2024 aceste inovații revoluționare în ambele țări.

Peste 500 de fermieri și distribuitori din România și Republica Moldova s-au alăturat experților Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care își au originile direct în natură, și care contribuie la recolte mai bogate și mai sănătoase.

Galyna Radzitska, Lider Comercial pentru Produse Biologice în Europa Centrală și de Est la Corteva Agriscience, a ținut să sublinieze modul în care utilizarea produselor biologice în practicile agricole reprezintă o abordare de viitor, sustenabilă și care oferă o soluție viabilă pentru probleme precum seceta, temperaturile extreme și rezistența la dăunători: „Substanțele biologice reprezintă următorul pas în agricultură și valorifică puterea naturii pentru a îmbunătăți sănătatea și protecția plantelor. La Corteva, ne-am luat angajamentul de a dezvolta produse care să se integreze cu ușurință în practicile existente ale fermierilor, fie că sunt ele tradiționale sau ecologice, pentru a optimiza rezistența culturilor și productivitatea în vederea unui viitor sustenabil”, a precizat Galyna.

Evenimentul a continuat cu o prezentare a rezultatelor uimitoare înregistrate de stimulatorul și optimizatorul fotosintetic Utrisha™ N, o soluție inovativă, care stă la baza acestor transformări în câmp, precum și la o rată de succes ridicată a productivității recoltelor pe întreg teritoriul Europei. Potrivit lui Marcin Dzikowski, Lider pentru Produsele Biologice la nivel global, Managementul Nutrienților și al Biostimulenților la Corteva Agriscience, la recoltele de grâu, cu o fertilizare de sub 150 UN (unități de azot), Utrisha^TM N a dus la o creștere a producției cu un beneficiul mediu al randamentului de +0,4 tone/hectar. La culturile de porumb, cu o fertilizare de sub 180 UN, aplicarea produsului a dus la o creștere a randamentului în 80% din cazuri, cu un beneficiu mediu de +0,6 tone/hectar. În plus, la culturile de rapiță pe timpul iernii, Utrisha^TM N a obținut rezultate de succes la 54% din testele desfășurate toamna și la 63% din testele desfășurate primăvara, cu creșteri medii ale randamentului de +0,19 și, respectiv, +0,27 tone/hectar. În plus, Marcin Dzikowski a declarat, subliniind și mai mult caracterul inovator al Utrisha^TM N: „Această inovație vizează procesele naturale, precum fixarea azotului, esențiale pentru sintetizarea biomoleculelor necesare dezvoltării plantelor. Prin integrarea acestor procese în practicile agricole, optimizatorul de fertilizare oferă o sursă continuă de aprovizionare cu azot pentru plante, crescând potențialul de producție, eficiența utilizării azotului și furnizând azot, fără să se înregistreze pierderi prin levigare sau denitrificare. Eficiența sa remarcabilă este demonstrată de rezultatele uimitoare obținute pe câmp, în toate țările europene în care a fost testat”.

Adrian Ionescu, Managerul de Marketing Corteva pentru categoria Fungicide, Insecticide și Produse Biologice în România și Republica Moldova, a prezentat rezultatele pe care le-a înregistrat Utrisha^TM N la testele pe câmp din România, în perioada 2021–2023, la culturi precum porumb, grâu, rapiță, floarea- soarelui sau culturi horticole. Astfel, fermierii au beneficiat de niveluri ridicate de productivitate, de la 300 kg la 1500 kg, stimulentul furnizând o cantitate suplimentară de 30 până la 70 kg de azot (ingredient activ), aplicat în perioada de vegetație la temperaturi cuprinse între 10 și 30 de grade Celsius.

În afară de Utrisha^TM N, Corteva Agriscience introduce în 2024 mai multe tipuri de soluții biologice concepute cu moduri de acțiune unice, precum îmbunătățirea utilizării nutrienților, creșterea rezistenței plantelor la factori de stres abiotic, secetă sau temperaturi extreme, precum și la ameliorarea proceselor de dezvoltare a plantelor. Printre acestea se numără produse inovatoare pentru o gamă largă de provocări agricole, precum fertilizantul foliar lichid Harbest, îngrășământul cu oligoelemente în formă lichidă Keylate B, îngrășământul mineral StarterMn Platinum, fertilizantul mineral în formă lichidă BioForge și fertilizantul lichid SugarMover Zn, cu certificare organică. Toate aceste produse îmbunătățesc utilizarea azotului, abordează deficiențele de nutrienți, promovează o dezvoltare echilibrată, sporesc rezistența culturilor la stres și îmbunătățesc nivelurile de carbohidrați pentru producții superioare, evidențiind totodată angajamentul pentru practicile agricole sustenabile și eficiente în regiune.

Introducerea acestor produse biologice în România și Republica Moldova marchează un moment important în agricultură pentru cele două țări. Produsele biologice oferă o abordare durabilă, care poate spori nivelul de reziliență al fermierilor în fața provocărilor ce țin de managementul rezistenței, îmbunătățesc profitul, productivitatea și utilizarea resurselor mult mai eficient.

Corteva Biologicals prezintă inovații de vârf în industrie la Commodity Classic

Marcând aniversarea de un an de la achiziționarea cu succes a companiilor biologice Stoller și Symborg, Corteva Agriscience este mândră să prezinte Corteva Biologicals, un portofoliu dovedit de soluții pentru a ajuta fermierii să navigheze prin condițiile de piață în continuă schimbare și provocările în creștere.

Achizițiile au poziționat Corteva ca lider global pe piața produselor biologice, confirmând angajamentul companiei de a furniza fermierilor noi instrumente pentru practici agricole integrate și sustenabile.

Corteva Biologicals oferă fermierilor soluții noi care ajută culturile să interacționeze mai bine cu mediul lor, utilizând nutrienți și inputuri mai eficient, îmbunătățind procesele lor naturale. Dezvoltate pentru a oferi performanță dovedită și predictibilă, acestea pot fi utilizate pentru a completa produsele tradiționale de protecția culturilor, cu scopul de a optimiza sănătatea plantelor sau, acolo unde este etichetat corespunzător, pot fi folosite singure pentru agricultura organică.

„Corteva Biologicals răspunde nevoilor în evoluție ale fermierilor pentru opțiuni inovatoare care să îi ajute să navigheze prin schimbările condițiilor de piață," a declarat Frederic Beudot, Director General pentru Biologice la Corteva. „Din poziția companiei, ne folosim expertiza globală cu prezență locală, lucrând alături de fermieri pentru a identifica provocările lor și pentru a-i ajuta să își îmbunătățească performanța, să își întărească reziliența și să își protejeze potențialul."

Exemple ale acestor inovații prezentate la Commodity Classic (standul #1403) includ:

• Utrisha™ N. Bacteriile fixatoare de azot permit plantelor să captureze azotul din atmosferă, crescând profitul fermierilor. Studiile de teren în curs arată că fermierii de soia care folosesc Utrisha™ N văd o creștere medie de 0,20 t/ha și fermierii de porumb văd o creștere medie de 0,43 t/ha în cadrul testelor cu creștere a randamentului¹.

Deoarece Utrisha™ N îmbunătățește performanța prin sporirea capacitatății plantei de a utiliza eficient nutrienții, este un complement excelent pentru programele de gestionare a nutrienților, în special pentru fermierii care se confruntă cu pierderi de azot sau care doresc să își maximizeze potențialul de producție. Este, de asemenea, certificat de Organic Materials Review Institute (OMRI) pentru utilizare la culturi organice, oferind acestor fermieri aceleași beneficii cheie precum fermierilor convenționali, inclusiv o sănătate mai bună a plantelor pentru a-și maximiza potențialul de producție.

• X-Cyte™. X-Cyte™ construiește rezistența plantelor furnizând citokinina, care promovează divizarea celulară în rădăcini și lăstari de plante și este crucială pentru creșterea vegetativă, dezvoltarea reproducției și reducerea stresului abiotic. Acesta ajută la gestionarea stresului termic în toate culturile etichetate, inclusiv creșterea producției de polen și fertilitate, greutatea grăunțelui și densitatea în porumb. În soia, X-Cyte™ îmbunătățește ramificarea, crește dimensiunea și greutatea semințelor și reduce pierderile de păstăi. Pentru grâu și cereale mici, crește grăunții per cap și rezistența tulpinii.

• Bio Forge® Advanced. Sporind performanța și construind rezistența, Bio Forge® Advanced permite plantelor să își concentreze mai multă energie pe fiziologia și reproducerea îmbunătățitoare a randamentului. Tehnologia proprietară și brevetată poate fi aplicată plantelor stresate abiotic sau rănite pentru a-și optimiza recuperarea și pentru a îmbunătăți toleranța la stres abiotic pe tot parcursul sezonului de creștere, maximizând în cele din urmă potențialul de producție.

Echipele comerciale locale coordonează planurile pentru integrarea Corteva Biologicals în materialele de marketing și ambalajele Corteva în anul următor.

¹Datele privind soia sunt bazate pe avantajul mediu de randament al 306 de aplicații Utrisha™ N comparativ cu soia netratată din teste de teren în perioada 2021-2023. Datele pentru porumb se bazează pe avantajul mediu de randament al Utrisha™ N + aplicare optimă de azot comparativ cu aplicarea optimă de azot din teste de teren în perioada 2021-2023. Performanța produsului este variabilă și depinde de o diversitate de factori, inclusive, dar fără a se limita, la condițiile meteorologice, factorii de sol și modul de utilizare sau aplicare. Rezultatele individuale pot varia.

Partener USV „Regele Mihai I“ din Timișoara, Facultatea de Medicină Veterinară

Pesta porcină africană a afectat, începând cu anul 2021, 52 de țări din cinci regiuni ale lumii, având ca rezultat peste 125 de mii de infecții la porcii domestici și peste 30 de mii de infecții la mistreți, cu aproximativ 2 milioane de pierderi de animale, după cum se subliniază în cel mai recent raport al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

În acest context, proiectul european VAX4ASF are ca principal scop obținerea unui vaccin de ultimă generație împotriva virusului pestei porcine africane (PPA), participând astfel la eradicarea bolii la nivel global.

Susținut de Horizon Europe și coordonat de HIPRA, proiectul se întinde pe o perioadă de 4 ani și mizează pe potențialul vaccinurilor vii atenuate pentru a dezvolta o soluție eficientă, durabilă și sigură împotriva virusului PPA, contribuind la bunăstarea animalelor, la stabilitatea economică globală și a comunităților rurale. Proiectul este inovator, bazat pe abordările și strategiile anterioare de vaccinare cu potențial de succes.

Proiectul VAX4ASF reunește 17 parteneri reuniţi într-un consorțiu internațional: Spania (Centrul de biologie moleculară Severo Ochoa, Sabiotec, Anprogapor, Interporc, HIPRA, Zabala Innovation), Germania (Universitatea Ludwig-Maximilians din München), Regatul Unit (Institutul din Pirbright), Kenya (Institutul internațional de cercetare în domeniul creșterii animalelor), Suedia (Agenția veterinară suedeză-SVA), Italia (In3diagnostic srl), Olanda (Cercetare bioveterinară Wageningen – WUR), Ungaria (Institutul pentru Managementul Faunei Sălbatice și Conservarea Naturii al Universității MATE, PROPHYL), România (Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I“ din Timișoara), Polonia (Institutul Național de Cercetare Veterinară – NVRI (PIWET) și Statele Unite ale Americii (Universitatea din Kansas). Responsabil de proiect din partea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I“ din Timișoara USVT este dna conf. dr Corina Pascu. Prima reuniune a consorțiului a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie 2024 şi marchează oficial începutul acestui proiect.

Provocare globală: Combaterea pestei porcine africane

PPA a cauzat deja un impact socio-economic sever, amenințând sectorul global al cărnii de porc. De fapt, focarele au consecințe socio-economice grave, provocând pierderi devastatoare ale mijloacelor de subzistență rurale, care depind de producția de animale și amenințând stabilitatea generală a pieței și securitatea alimentară. În ciuda eforturilor internaționale uriașe de a produce un vaccin împotriva virusului, până în prezent nu sunt disponibile decât măsuri de control și eradicare (bazate în principal pe diagnosticarea timpurie) și implementarea unor proceduri sanitare stricte, ceea ce generează un impact economic uriaș, pe lângă necesitatea de a sacrifica toate animalele sensibile. Răspândirea transcontinentală persistentă a virusului reprezintă o amenințare semnificativă

Inovarea în domeniul protecției animalelor: Vaccinurile de ultimă generație, ca punct de cotitură

Natura complexă a genomului virusului pestei porcine africane și a particulelor de virus a fost principalul factor care a împiedicat dezvoltarea vaccinului împotriva acestei boli; prin urmare, în ciuda cercetărilor intensive privind diferite abordări vaccinale, nu există încă vaccinuri candidate comerciale complete.

Controlul nivelului de replicare a virusului pentru următoarea generație de vaccinuri împotriva PPA, așa cum se propune în cadrul proiectului VAX4ASF, va fi crucial pentru a schimba paradigma actuală de dezvoltare a vaccinurilor și de gestionare a bolii. Controlul virusului va fi, de asemenea, realizat prin obținerea de teste specifice de diagnostic, precum și de îmbunătățirea strategiilor de supraveghere și de control al PPA de către toate părțile interesate.

Proiectul nu va consta doar în dezvoltarea unei noi generații de vaccinuri destinate controlului eficient al virusului la nivel mondial, ci va propune, de asemenea, politici inovatoare în controlul și gestionarea PPA, prin implicarea continuă a tuturor părților interesate.

Mai multe detalii în linkul https://www.pig333.com

Clement LUPU

„Bivolii din Câmpia Română - studiu de zoogeografie“, semnată de Sorin Geacu, este o lucrare științifică apărută recent sub egida Editura Academiei Române, care-și propune să scoată în evidență importanța acestei rase în context geografic.

De ce credem că este importantă această lucrare pentru specialiști și nu numai? „Lucrarea este rezultatul muncii de cercetare desfășurată timp de 6 ani (2018-2023). Studiile de teren au cuprins 137 de localități din 12 județe, unde s-au crescut sau se cresc bubaline. A rezultat acest studiu despre un element zoogeografic rustic – bivolul, singurul mamifer domestic aflat acum pe cale de dispariție în Câmpia Română.

Salvarea de la extincție are la bază, deocamdată, devotamentul unor crescători care iubesc aceste animale și caută să ducă mai departe – așa cum pot în condițiile grele de astăzi – tradiția creșterii acestora. Mulți crescători au fost și sunt foarte atașați de acest mamifer. Chiar în satul Palilula din apropierea Craiovei, un localnic ne-a mărturisit faptul că «La bivolițe ne uităm ca la niște icoane»“, după cum însuși autorul explică în deschiderea lucrării.

Trebuie spus că zoogeografia este o ramură științifică aflată la conjuncția dintre zoologie și geografie și abordează răspândirea geografică a animalelor în relație atât cu factori din mediul înconjurător, dar și cu feluritele activități umane. De altfel, aceasta este și perspectiva abordată de această lucrare.

(L.S.)

Cultura la sat este tot ceea ce pot îngloba cuvintele „noi suntem responsabili să întreținem și să transmitem ceea ce am primit moștenire de la strămoșii noștri, obiceiuri, tradiții, cântece, strigături, port, până la comportamente și elemente de spiritualitate, rituri pe care le regăsim și astăzi în diverse contexte rurale“. Florin Bucuțea, originar din Rupea, județul Brașov, este unul dintre tinerii care iubesc satul românesc. Din această dragoste și-a dedicat energia și timpul pentru a realiza multe proiecte care să dezvolte satul românesc. Unul dintre acestea este Colecția Muzeală Dăișoara.

„Acestea merită să rămână în locul în care au fost create, să fie conservate și expuse“

Florin spune că a crescut în mediul rural o bună perioadă și asta i-a oferit cea mai frumoasă copilărie, cele mai de preț amintiri, cei mai calzi oameni și prieteni, care toate la un loc l-au dezvoltat și l-au făcut să fie ceea ce este astăzi. Din acest motiv a vrut să se implice în dezvoltarea mediului rural, să dea ceva înapoi mediului care i-a dat lui totul.

„Colecția Muzeală Dăișoara s-a conturat drept concept în discuții cu preotul din sat și, totodată, un foarte bun prieten, Dragoș Dobrițoiu, în toamna anului 2019. De la această discuție și până în ziua în care ne-am apucat efectiv de treabă au mai fost câteva experiențe pe care le conștientizam și le vedeam cu ochii mei, mă deranjau… respectiv prezența unor colecționari privați în sat, în casele oamenilor care, plictisiți de hainele, podoabele și obiectele vechi, vindeau și uite așa ele își pierdeau valoarea, înstrăinându-se de aceste locuri și noi rămânând mai săraci cultural. Aici ele capătă o semnificație aparte și dau valoare locului.

Era ziua de 7 decembrie când amândoi (eu și preotul Dragoș Dobrițoiu) ne-am pornit din casă în casă, din capul satului de din jos până în capul satului la deal. Îmi aduc aminte că aveam cu noi… energie bună și o foaie cu un pix.

Eram ferm convinși că vom reuși să motivăm sătenii să nu mai înstrăineze obiectele de artă populară, indiferent de suma primită în schimb pentru că ele nu au un preț, ci o valoare și asta face diferența. Notam ce primeam și de la cine. Acestea merită să rămână în locul în care au fost create, să fie conservate și expuse pentru generațiile care vor călca în acest sat, să știe cum a fost odată…, să inspire un aer de casă bătrânească, să simtă sufletul locului.

Zis și făcut. Seara, după o zi petrecută cu sătenii într-un cadru intim, în casele lor, la masa lor, am reușit să adunăm primele obiecte care urmau să facă pasul către o viitoare colecție, primele impresii și, mai mult decât atât, am reușit să le sădim consătenilor sentimentul că noi și mulți alții ce ne vor urma le vom prețui munca depusă în anii tinereții lor, prin aducerea în conștiința publicului, a frumuseții portului și obiceiului dăișorean.“

„Fiecare obiect are o poveste“

Până astăzi, Colecția Muzeală Dăișoara numără câteva zeci de obiecte și este în continuă dezvoltare. Florin spune că și-a dorit ca acest spațiu să fie călduros și să se asemene cu o cameră bătrânească din casele de odinioară ale dăișorenilor.

„Printre exponate avem o laiță pictată care datează din 1914, o alta din 1921, un lădoi (laiță în care pe vremuri se dormea) pictat din 1933, blidare pictate, cuier pictat, am refăcut patul miresei, care cu cât este mai înalt și mai bogat în țoale și perne, cu atât arată bogăția și fala familiei din care vine viitoarea mireasă, icoane pictate, două litografii catolice pe care le-am găsit într-un pod, blide, ulcioare, lămpi pe gaz, preșuri, țesături diverse, costume populare și obiecte care fac parte din diverse ceremonialuri… etc.

Îmi doream ca spațiul unde expunem să fie autentic. E o vorbă care zice că «întreabă și vei afla, caută și vei găsi». Am urmat-o întru totul și am stat la povești cu bătrânii pe care îi mai avem astăzi, să aflu cum era așezată camera, care era rânduiala, de ce așa și nu invers … toate puse cap la cap cu informațiile cerute și primite de la Muzeul de Etnografie „Gh. Cernea“ din Rupea, de la Melania Tohănean, cercetător în cadrul muzeului, pentru că, pe lângă frumusețea vizuală, vreau să fie totul corect documentat și expus. Printre cele mai vechi obiecte se numără 3 cărți religioase, laița de 107 ani, dar și obiecte vestimentare moștenite de la străbunicile femeilor vârstnice din sat, dar fiecare obiect cules și adus, găsit prin poduri, prin magazii sub fiare și uitate de lume, sau dăruit din lăzile de zestre ale dăișorenilor, are o poveste care constituie o parte de patrimoniu imaterial.“

„Obiceiul «mersul PE scoverzi» este unic, doar în Dăișoara avea loc“

În ceea ce privește patrimoniul imaterial, Dăișoara a avut o echipă de dansuri înființată în 1919, cu dansatori care au bătut cizma pe marile scene și ale căror strigături de joc au răsunat în festivaluri internaționale în Europa. „Povestea acestor emoții și a ropotelor de aplauze se regăsește în trofeele, distincțiile și diplomele obținute de-a lungul anilor. Acestea sunt expuse permanent în Colecția Muzeală Dăișoara cu scopul de a fi vizibile, observate și cunoscute de fiecare om din sat care dorește să retrăiască amintiri văzându-le, dar și de fiecare străin care ne calcă pragul și căruia vrem să îi transmitem o parte din simțirile noastre.

De curând, pe holul care duce spre colecție am montat în perete tăblițe cu numele fiecărui om din sat care a contribuit la înființarea acestui spațiu, prin donații.  Cel mai drag element este reprezentat de manechinul cu întregul costum de fată care are în spate o poveste fascinantă pentru mine. Spun că este cel mai drag pentru că, odată cu munca pentru înființarea colecției, am descoperit și am reușit să scot la suprafață un detaliu și un obicei unic. Spun unic pentru că m-am interesat și în satele vecine și acesta nu există, iar la nivel regional are elemente de ritual asemănătoare, dar deloc identice. Este vorba despre obiceiul intitulat «mersul PE scoverzi».

Am scris cu majuscule pentru că, deseori, expresia se adaptează și se face o corectură nepotrivită a limbajului, unde «pe» este înlocuit cu «la». Prin esența și specificitatea limbii române, se degradează înțelesul acestei expresii dacă este utilizată în contextul «mersul la scoverzi», pentru că feciorii și fetele nu mergeau să mănânce acele scoverzi fizic. Acest «pe» înseamnă că tinerii se adunau «pe văzute», era o primă intrare a viitoarei mirese în casa viitorului ei mire, o întâlnire de rămas bun de la feciori și fete, dar și o pregătire pentru nunta ce urma, de transfer al identității de tânără fată, spre viitoare mireasă. Toate acestea exprimate prin «mersul PE scoverzi».

Laura ZMARANDA

Un concurs inedit, în care au fost implicați 21 de studenți de la USAMV Cluj-Napoca și profesorii lor, și-a desemnat echipa câștigătoare la Primăria Săndulești (județul Cluj), iar premiile oferite au fost în valoare totală de 7.000 de lei. Studenții de la Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, specializarea Peisagistică, au format șase echipe și au concurat pentru a identifica soluția optimă de transformare a unui spațiu neutilizat din satul Săndulești într-unul de recreere, socializare și interacțiune.

Proiectul câștigător de amenajare a Grădinii publice „Copand“ a revenit echipei formate din studenții Georgiana Daneliuc, Mara Buz și Răzvan Bordeianu din anii III și IV ai specializării Peisagistică, iar premiul a fost în valoare de 2.500 de lei. S-au acordat premii și pentru echipele clasate pe locurile 2-3, în valoare de 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, precum și mențiuni, iar premierea a avut loc la Institutul de Cercetare Horticolă Avansată al Transilvaniei (ICHAT).

Proiectele celor șase echipe studențești au fost evaluate și mentorate de către opt cadre didactice de la Departamentul I de Horticultură și Peisagistică, iar departajarea finală a aparținut Consiliului local al Primăriei Săndulești.

Notarea proiectelor s-a făcut prin respectarea criteriilor privind calitatea soluției peisajere, integrarea funcțiunilor impuse prin tema de proiectare, selectarea și compunerea materialului vegetal propus, calitatea materialelor propuse pentru suprafețe, dotări, echipamente și mobilier, fiind urmărită în mod special utilizarea în compoziția vegetală a unor specii din flora locală – specii indigene, specifice arealului natural.

„Concursul a oferit studenților oportunitatea inedită de a-și testa creativitatea şi imaginația. A fost o inițiativă deosebit de utilă în privința punerii în practică de către studenți a ceea ce învață în facultatea noastră și, mai mult, de a se bucura că au contribuit la crearea unei grădini publice inovatoare. Vom promova și pe viitor astfel de colaborări cu actori din mediul economic întrucât suntem convinși că în acest fel vom contribui la formarea unor specialiști valoroși, capabili să ofere o contribuție importantă la schimbarea în bine a societății în care trăim“, a declarat prof. dr. Mugur Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

Conceptul de amenajare valorifică potențialul unui sit rural subutilizat, prin succesiunea de spații propuse, precum zonă multifuncțională pentru piață volantă, concerte, expoziții, picnic și activități fizice, zonă destinată seniorilor, locuri și spații de joacă din materiale naturale pentru copii și adolescenți. Amenajarea face posibilă, pe de o parte, relația vizuală cu peisajul înconjurător foarte valoros, iar pe de altă parte, invită comunitatea locală să-și petreacă timpul într-un spațiu animat de un sortiment vegetal divers și dinamic, dar care nu perturbă tempoul liniștit al mediului rural.

Implementarea proiectului câștigător ar urma să înceapă în luna mai 2024, iar valoarea estimată a lucrărilor este de 70.000 euro.

Lucrările vor începe în mai 2024, iar costurile estimate sunt de 70.000 euro.

Marian Crețu, un tânăr de 21 de ani, student la Facultatea de Agricultură din Iași, a fost în Africa pentru a ajuta. La întoarcere, ne-a relatat despre cum a fost experiența aceasta pentru el, dar și despre trăirile și aventurile sale din timpul misiunii din Uganda. Ce înseamnă, de fapt, a fi voluntar, de ce (nu) poate oricine să se dedice unei astfel de cauze și ce satisfacții personale îți pot aduce acțiunile de voluntariat ne dezvăluie acest tânăr cu o dragoste de viață și de semeni absolut molipsitoare.

Prima experiență ca voluntar...

„În perioada 13 ianuarie – 10 februarie 2024, am călătorit în zona centrală a Ugandei, aproape de linia Ecuatorului, prin intermediul unui foarte bun prieten, care se ocupă cu ajutorarea persoanelor din medii defavorizate din România și pe plan extern, din Africa. Experiența a fost una deosebită, având ocazia să experimentez pe propria piele modul de viață al locuitorilor Africii. Privind în urmă la timpul petrecut acolo, pot spune că aș repeta, fără urmă de ezitare, această experiență“, ne mărturisește Marian.

Orezul, un lux

Luptând să schimbe în bine viețile altora, voluntarii descoperă, adesea, că propriile vieți le-au fost schimbate chiar de către cei pe care îi ajută. Este și cazul tânărului student la Facultatea de Agricultură din Iași. „Au fost câteva aspecte pe care le-am observat și m-au marcat prin faptul că mi-au schimbat modul de gândire și perspectiva asupra vieții. Străbătând câteva dintre satele lor, ne-am apropiat de mai multe familii și am observat cum este traiul lor de zi cu zi. Multe dintre aceste familii nu au posibilități financiare, acces la educație, servicii medicale, curent electric și magazine. Hrana lor principală constă în rădăcini, matoke, cassava (manioc) și cartofi dulci, orezul fiind un aliment prea scump pentru a fi consumat în fiecare zi. Acesta este consumat doar de Paște și Crăciun, de către familiile mai înstărite. Deși în Africa cresc câteva soiuri de fructe, diferite de ale noastre, în România diversitatea fructelor, legumelor și plantelor medicinale este mult mai mare“, mai adaugă voluntarul.

Zâmbete și bomboane

De multe ori „viața bate filmul“. În sprijinul acestei afirmații vine și experiența tânărului Marian Crețu, care a văzut empatie la fiecare pas în rândul africanilor. „În toată această perioadă, m-a marcat faptul că foarte mulți dintre africani, deși nu au încălțăminte și îmbrăcăminte, totuși ei arată empatie unul față de celălalt, deseori împrumutându-și hainele între ei pentru a merge la școală și biserică. Cu toate că ei trăiesc într-o sărăcie lucie, aceștia continuă să zâmbească. Copiii sunt foarte respectuoși, iar în momentul în care le ofeream o simplă bomboană, aceștia făceau o plecăciune în semn de mulțumire, iar bucuria le radia pe față. Bunul-simț al copiilor putea fi remarcat la fiecare pas, dar cel mai reprezentativ moment la care am reflectat a fost când aproximativ 800 de copii își așteptau răbdători rândul, uneori chiar și o oră, pentru a primi o porție de orez cu fasole. Recomand cât mai multor persoane să facă voluntariat în scopuri umanitare, deoarece, pe măsură ce africanii intră mai des în interacțiune directă cu alți oameni, devin tot mai deschiși, arătând iubire față de cei care îi ajută, destrămând ideile greșite care îi prezintă ca fiind niște oameni izolați. Eu am fost foarte entuziasmat și am simțit o împlinire sufletească ajutând oamenii, în ciuda condițiilor precare (țânțari, malarie, lipsa hranei, temperaturi ridicate), recunoștința din ochii lor acoperind toate aceste neajunsuri. Împreună putem contribui la educarea africanilor și facilitarea accesului lor către civilizație. Alegând să fii voluntar, te vei schimba tu, dar împreună cu tine și persoanele din jurul tău“, adaugă Marian Crețu, tânărul de 21 de ani, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, specializarea Agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași a organizat la începutul primăverii, în Complexul de sere, Expoziția de plante exotice.

Inițial, evenimentul a fost dedicat exclusiv primei colecții de azalee și camelii din România, iar în acest an, la cea de-a XLIX-a ediție, aceste plante sunt prezentate în diferite amenajări inspirate de natura sau de imaginația peisagiștilor instituției, care le îngrijesc și le diversifică permanent. Astfel, au fost realizate din elemente vegetale exponate inedite care, asociate coniferelor din genurile Araucaria, Chamaecyparis, Juniperus și Podocarpus, evidențiază noi abordări peisagere ce pun în valoare aceste colecții. Ca amenajare, dar și ca evoluție în timp, aceste exemplare care aparțin de 28 de taxoni din genul Rhododendron și

14 taxoni din genul Camellia se evidențiază prin dimensiuni remarcabile de peste 2 m, dar mai ales prin diversitatea cromatică a florilor.

Azaleele și cameliile provin din zona tropicală și subtropicală a Asiei de Est, dar în cadrul expoziției sunt prezentate multe alte specii reprezentative pentru diverse biomuri terestre: begonii, orhidee, peperomii și filodendroni din pădurile de foioase tropicale, aloe, agave, crasulacee și euforbii din zonele uscate ale Africii și Asiei sau cactuși din deșerturile americane. Un punct de interes permanent reprezintă colecția de plante insectivore, la care tipul de nutriție mixotrofă a determinat apariția de adaptări spectaculoase.

Din același grup al plantelor cu adaptări impresionante, de data aceasta la condiții de secetă sau lumina directă a soarelui, fac parte specii din familia Bromeliaceae, endemice pentru America de Sud, care sunt grupate pentru prima dată într-o dioramă ce sugerează habitatul unde acestea trăiesc. Sunt expuse specii tericole ale genurilor Bromelia, Fosterella și Puya, rupicole, care aparțin genurilor Pitcairnia și Vriesea sau epifite, din genurile Acanthostachys, Aechmea, Chryptanthus și Tillandsia, denumite adesea și plante aeriene, tocmai datorită adaptărilor de a se dezvolta în lipsa solului.

În cadrul acestor amenajări un loc special este destinat pereților vegetali verticali, pe care sunt reprezentate simboluri din filozofia și tradițiile japoneze, realizate prin combinarea a 6 taxoni diferiți prin forma, culoarea și textura frunzelor: Begonia bowerae Tiger, Fittonia albivenis – soi din grupul Argyroneura, Peperomia caperata Red Ripple, Pilea microphylla, P. spruceana Silver Tree și Saxifraga stolonifera.

Beatrice Alexandra MODIGA