Mihai Boroiu din satul Bordenii Mari este un fost profesor de educație fizică şi sport. Datorită carierei sale în școală a cunoscut un profesor de desen, moment ce i-a marcat destinul în artă. A îndrăgit pictura și acum se dedică totalmente acestui domeniu. Inspirația îi este natura, iar printre lucrările pe care le face se numără picturi și sculpturi din lemn sau piatră.

Rep.: Cum aţi călcat pe urmele artei?

Mihai Boroiu: Totul a început când eram profesor. Predam la școala generală educație fizică și sport, iar întâmplarea a făcut să cunosc un profesor de arte plastice și desen. De la el am început să fur meserie, să învăț a picta și a combina culorile într-un mod armonios. Am simțit că mă regăsesc în această lume a artei. Desigur, ca și în oricare alt domeniu este nevoie de foarte mult exercițiu pentru rezultate. Exersam zilnic schițe pe care mai apoi le-am transformat în picturi pe pânză. Am observat că lumea le-a apreciat. Acest lucru mi-a dat mai mult curaj ca să continui să profesez și în acest domeniu.

Rep.: Ați renunțat la sport pentru pictură?

Mihai B.: Nu, am încercat să le combin pe cele două. Dar, cu orice ocazie, timpul liber l-am sacrificat pentru artă. În 1997 m-am înscris la București într-un grup, Asociația Artiștilor Plastici. Acolo am cunoscut oameni pasionați de artă ca și mine.

Rep.: Ce lucrări faceți?

Mihai B.: Primordial este pictura în pânză. Însă, în timp, am descoperit că sunt pasionat și de sculptură în lemn și piatră. Sunt inspirat din natură. Ea deseori îmi spune ce să fac. Dacă merg pe stradă și observ o bucată de lemn care îmi zice ceva vin acasă și pot sculpta din el un vultur sau un ceas. Așa e și la pictură, dacă observ un pom, o frunză, un peisaj ajung acasă și le pun cap la cap în imaginație, ca mai apoi să iasă un lucru frumos.

Rep.: Unde vă promovați?

Mihai B.: Am început să îmi expun lucrările la București începând cu anii 2000-2002. Am fost prezent în fiecare an la Casa Centrală a Armatei, în pavilionul Herăstrău, Casa ONU. Au fost câteva expoziții personale, dar și de grup. Mai apoi am fost invitat și la alte activități culturale sau la târguri pentru a-mi expune lucrările. De asemenea, mă tentează să particip la diverse concursuri la care sunt provocați artiștii. De exemplu, la una dintre astfel de activități am fost nominalizat printre primii la pictura din 2 părți, cu mâna stângă pictam o lucrare, iar cu dreapta altă lucrare, într-un timp cât mai scurt, desigur. Mă tentează astfel de provocări, e aproape de mine şi lucrez relaxat. Mai urmează o expoziție pe care o voi avea la București cu lucrările personale. De asemenea, am fost invitat să predau ore de pictură celor mai mici. Erau niște copii talentați, dar cred că tinerelor generații le lipsește răbdarea. Răbdarea este primordială pentru un artist.

Rep.: Vă inspirați de undeva?

Mihai B.: Pictura mea se încadrează în modernism. Aş spune că mai mult arta modernă mă caracterizează. Mi-aduc aminte, cu ani în urmă, când adunam din grădină bostani. Mi s-au părut imenși. Erau dintre cei turcești, cu niște nuanțe de gri extraordinare, combinate cu dovleacul nostru, românesc. M-am oprit din lucru, m-am dus şi am luat hârtie şi am schițat roaba cu dovleci. În sculptură, Brâncuşi și Marcel Guguianu mi-au încărcat sufletul de emoție. M-au inspirat să cioplesc în lemn și să transmit și eu sentimente oamenilor.

Rep.: Este o muncă avantajoasă din punct de vedere financiar?

Mihai B.: Ar trebui să știți că un artist nu se bazează pe partea financiară, ci pe hrănirea sufletului. Consider că arta nu este un comerț. Desigur că toată lumea are nevoie de o parte financiară pentru a supraviețui, însă, dacă face ceva cu dăruire și pasiune, atunci vei fi răsplătit pe măsură. Fac și lucrări la comandă, dar le vând într-o mare parte la târguri. Clienții apreciază lucrările mele și le cumpără, de aceea pot spune că sunt mulțumit.

Rep.: Ce ar trebui să știe un pictor tânăr?

Mihai B.: Pentru mine a face o lucrare nu mai reprezintă un impediment. Uneori pot picta sau sculpta în timp record, aproximativ 10 minute. Însă tinerii ar trebui să știe să exerseze, să își caute stilul propriu și doar atunci vor obține o lucrare de admirat.

Liliana POSTICA

La finalul lunii februarie, Guvernul a aprobat bugetul pentru Administrația Națională „Apele Române“. În acest an, bugetul de venituri al ANAR este de 1,9 miliarde lei, mai mare faţă de anul precedent cu peste 382 milioane de lei, respectiv 23,94%.

„Majorarea bugetului de venituri al ANAR în acest an cu peste 23% față de anul trecut este extrem de importantă atât pentru derularea investițiilor în managementul apei prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și pentru realizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor. Aceste lucrări sunt esențiale pentru asigurarea modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, dar și pentru implementarea corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile. Totodată, adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului la inundații sunt prioritățile noastre permanente“, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

În ceea ce privește proiectele finanțate prin PNRR, ANAR a propus un buget pentru anul 2023 de peste 338 milioane de lei. Printre investițiile prevăzute în acest buget se numără reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului de gospodărire a apei, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații.

De asemenea, vor fi achiziționate servicii de proiectare pentru adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații. Totodată, administrațiile bazinale vor fi dotate adecvat pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, iar obstacolele din cursurile de apă vor fi eliminate în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă.

Bugetul ANAR aprobat astăzi prevede și implementarea a 3.000 km trasee cicloturistice amplasate pe digurile de apărare la inundații. Din programul alocat pentru anul 2023 al ANAR, obiectivele de investiții finanțate vizează atât lucrări de protecție împotriva inundațiilor, cât și lucrări de protecție a mediului.

Printre lucrările de protecție împotriva inundațiilor care vor fi realizate în acest an se numără: amenajarea râului Gilort în zona localității Novaci, județul Dolj (A.B.A. JIU), reabilitarea conductei de aducțiune priza de apă Câmpul lui Neag-Baraj Valea de Pești, județul Hunedoara (A.B.A. JIU), amenajarea râului Trotuș și afluenți pe tronsonul Ghimeș – Urechești, județul Bacău (A.B.A. SIRET), punerea în siguranță și reabilitarea amenajărilor de la nodul hidrotehnic Stânca Costești (A.B.A. PRUT – BÂRLAD), punerea în siguranță a acumulării Pârcovaci pe râul Bahlui, județul Iași (A.B.A. PRUT – BÂRLAD).

În ceea ce privește lucrările de protecție a mediului estimate a fi finalizate în acest an, acestea au în vedere montarea de echipamente pentru îndepărtarea plutitorilor pe cursurile de apă din B.H. Crișuri (A.B.A. CRIȘURI), precum și realizarea unor secțiuni de intervenție la plutitori pe cursurile de apă administrate de A.B.A. SOMEȘ – TISA (A.B.A. SOMEȘ – TISA).

Laura ZMARANDA

Corteva, Inc. (NYSE: CTVA) își consolidează poziția de lider global pe piața de produse biologice aflată în expansiune rapidă, iar prin comunicatul de astăzi anunță că a încheiat achizițiile Symborg, expert în tehnologii microbiologice cu sediul în Murcia, Spania; și Stoller, una dintre cele mai mari companii independente din industria produselor biologice, cu sediul în Houston, Texas, S.U.A.

„Aceste achiziții ilustrează angajamentul Corteva de a oferi fermierilor soluții durabile care aduc valoare și productivitate fermei”, a declarat Chuck Magro, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience. „Suntem încântați să îi primim oficial în echipa Corteva pe angajații Symborg și Stoller. Credem că expertiza și cunoștințele lor, combinate cu capacitățile de inovare ale Corteva, vor reuși să dezvolte un lider în Afacerea de Produse Biologice, gata să accelereze și să crească odată cu expansiunea rapidă a pieței de produse biologice.”

Corteva a colaborat mai întâi cu Symborg pentru a extinde și pentru a aduce fermierilor optimizatorii de eficiență a nutrienților Utrisha™ N și BlueN™, în cadrul unui acord de distribuție între cele două companii. Symborg deține un portofoliu diversificat, o linie de produse biologice în curs de dezvoltare și angajați calificați, ce dețin cunoștințe tehnice solide și expertiză în generarea cererii. Cu filiale în Brazilia, Chile, China, Franța, Mexic, Peru, Spania, Turcia și Statele Unite, Symbog ajunge în peste 50 de țări cu soluțiile sale biologice inovatoare. Stoller are un istoric de succes cu peste 50 de ani de experiență în peste 60 de țări. Expertiza tehnică puternică a companiei și modelul comercial excepțional i-au câștigat o reputație de încredere în întreaga industrie a produselor biologice.

Este de așteptat ca piața produselor biologice să fie segmentul de protecție a culturilor cu cea mai rapidă creștere din industrie, reprezentând 25% din piața totală până în 2035.

Achizițiile Symborg și Stoller au fost anunțate în a doua jumătate a anului 2022. Achizițiile, care vor majora indicele EBITDA în 2023, consolidează angajamentul Corteva de a oferi fermierilor instrumente prietenoase cu mediul și durabile, care completează practicile agricole în evoluție cu eficacitate dovedită.

Asociația ecologistă Action Ecologie a publicat rezultatele unui studiu intitulat „Biodiversitate: Ar trebui să ne panicăm cu adevărat când atâtea specii se descurcă mai bine?“ În acest sondaj realizat de ecologistul Christian Lévêque și ecologistul Bertrand Alliot aflăm cu toții o serie de vești bune despre biodiversitate, care contrastează cu catastrofismul ambiental.

Studiul oamenilor de știință despre biodiversitate, publicat în același timp cu desfășurarea COP15, cu greu a fost difuzat de mass-media. Oare de ce?

Să ne gândim că evenimentul a avut loc în același timp cu Cupa Mondială de fotbal și poate că nu a fost cel mai bun moment pentru a auzi despre rezultatul studiului. Cu toate acestea, majoritatea presei a transmis informația și am putut auzi, cu ocazia „COP-ului climatic“, anunțuri alarmiste precum „un milion de specii sunt amenințate cu dispariția“ sau chiar „pământul este grav degradat“. Adesea, mass-media este pur și simplu purtătoarea de cuvânt a ONG-urilor care se hrănesc cu sentimentul de frică și care, prin urmare, este transmis oamenilor.

În Europa există două tipuri de specii pentru care avem date destul de sigure: mamiferele și păsările. În cazul mamiferelor, multe specii au o sănătate excelentă. Unele sunt prezente foarte des la știri pentru că provoacă pagube. Mă gândesc la lup, mistreț sau urs. Ungulatele sălbatice sunt una dintre acele specii care au crescut semnificativ. Este vorba de căprioare, dar și de cele două specii de capră sălbatică. Există și două specii foarte rare: Vidra europeană și Castorul european.

Pentru păsări există două categorii care au progresat destul de puternic: răpitorii și păsările de apă. Cu câteva decenii în urmă, aceste specii au fost persecutate, dar de când au dobândit statutul de protejat numărul lor a început din nou să crească. Astfel, printre răpitori putem aminti șoimul călător, balghinul, elanionul alb sau vulturul eurasiatic. Pentru păsările de apă se arata în studiu că a existat o creștere medie de 91% în 2001. Toată lumea a putut observa că aceste specii erau într-o stare de sănătate excelentă. Stârcii cenușii au devenit foarte des întâlniți, precum și egretele și berzele albe, care au crescut cu 691% în 2001.

Relația dintre oameni și natură trece mai întâi prin lanțul trofic. Natura este astfel făcută încât, pentru a trăi, oamenii, ca și alte animale, au nevoie să mănânce plante sau alte animale pe care le adună sau le cresc. Din punct de vedere mecanic, odată cu creșterea populației umane există inevitabil o concurență sporită pentru spațiu și resurse. Dar problema limitării demografiei umane este un subiect sulfuros. Când ne este foame, ceea ce este cazul pentru o mare parte a umanității, nu ne facem griji cu privire la protejarea biodiversității.

Relația noastră cu natura trece și prin lanțul economic; atunci când ești sărac, resursele naturale sunt valorificate pentru a cumpăra gadgeturi industriale devenite esențiale. Braconajul face parte din această abordare, pe lângă furnizarea unui supliment alimentar. Dar cursa pentru profit există și din partea grupurilor industriale. Ambele contribuie la supraexploatarea pădurilor sau a resurselor marine, de exemplu. Erodarea biodiversităţii nu înseamnă doar denunţarea impactului agriculturii sau a sistemelor economice.

Principala preocupare în Europa nu este dispariția speciilor, care rămâne modestă, ci reducerea numărului unor anumite specii care sunt supraexploatate sau ale căror habitate au fost distruse. Această observație trebuie totuși temperată de faptul că alte specii își văd numărul în creștere, ceea ce este dovada că nu ne confruntăm cu o degradare generalizată a biosferei.

Așadar, este găunoasă abordarea părtinitoare care constă în a vorbi doar despre aspectele considerate negative ale relației noastre cu natura, dintre care unele sunt reale, ascunzând sistematic celelalte aspecte pozitive sau neutre care sunt cel puțin la fel de importante.

Unul dintre motivele succesului discursului ecologic este acela de a face oamenii să viseze, sugerând existența unei lumi mai bune decât cea în care trăim. Acesta este mitul „Paradisului pierdut“, când oamenii au întreținut relații presupus armonioase cu mediul lor. Fără a merge atât de departe, natura pentru locuitorii orașului este un loc de vacanță, un loc bucolic și jucăuș în care cineva vine să se odihnească și să scape de stresul vieții urbane. Dar nu este o natură „sălbatică“, este o natură parțial igienizată și echipată pentru agrement.

Un alt motiv al succesului este acela că discursul ecologist se joacă enorm cu aspectul emoțional și cu frica de viitor, enumerând diferite amenințări la adresa sănătății și a hranei, asociind supraviețuirea speciei umane cu protecția biodiversitatii. Metafizica este mereu la pândă în discursul ecologic cu aceste aluzii permanente la Mama Pământ, Mama Natură etc.

Narațiunea ecologică repeat, în buclă, previziunile catastrofale privind demografia, caracterul limitat al resurselor, amenințările la adresa vieții și sănătății umane etc. Nu contează că numeroasele predicții scandaloase care au fost făcute începând cu anii 1970 de Clubul de la Roma s-au dovedit a fi toate greșite. Discursul alarmist este alimentat în mare măsură de diseminarea de informații false de către activiști și marile ONG-uri de conservare a naturii. Aceste ONG-uri sunt multinaționale cu resurse financiare mari pentru comunicare și care practică lobby activ. Dar oamenii de știință cu puțină atenție pentru etică și dornici de recunoașterea mass-media mențin și ei alarmismul, la fel ca cei care au răspândit zvonul conform căruia Covid 19 este răzbunarea naturii.

Remarcile scandaloase și inevitabil negative, cărora ONG-urile le dau un sens științific fals, sunt bine-venite pentru mass-media care a înțeles că tot ce e catastrofal vinde. Ceea ce înseamnă că există o audiență care se bucură de știrile dezastruoase. Numărul de programe care se ocupă de dosarele penale sau posturile care dau filme ce propagă violența ne mărturisesc acest lucru.

Dar discursul de mediu poartă și mesaje politice despre organizarea societății și sistemul economic capitalist, care se adresează unei anumite părți a populației. Putem spune, așadar, că este un discurs captivant bazat pe denunțarea a ceea ce există și promiterea unor zile pline de „dulceață“ cu o condiție: să schimbăm totul... Cei care scriu aceste discursuri sunt extrem de precauți cu privire la măsurile coercitive pe care ar fi necesar să le aplicăm pentru a nu speria astfel adepții!

Întreaga istorie a vieții pe pământ este marcată de numeroase perioade de dispariție de amploare mai mare sau mai mică, rezultată cel mai adesea din fluctuațiile climatice sau fenomenele vulcanice. Cele cinci mari extincții despre care vorbim sunt printre cele mai importante observate în mediul marin, dar sunt multe altele. În Europa, de fiecare dată când calota polară arctică a coborât spre sud au existat și adevărate hecatombe de specii vii, disproporționate față de numărul de specii dispărute.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Am scris de-a lungul timpului despre satul românesc, despre investițiile făcute în mediul rural, despre oamenii care au dezvoltat afaceri în comunitățile locale. Însă nu poți să cuprinzi întreaga dimensiune a acestui univers în doar câteva teme. Satul românesc nu poate fi limitat doar la atât pentru că aici se pun bazele viitorului copiilor născuți și crescuți în mediul rural și se formează adulții care vor prelua „moștenirea tradițională și culturală“ predată din generație în generație.

Șansa perpetuării satului românesc stă și în acești copii. Din nefericire, familiile multora dintre ei nu le pot asigura condițiile necesare unei dezvoltări armonioase, nu le pot asigura accesul la studii, la sistemul medical, uneori lipsesc și resursele de bază precum hrana suficientă. Este o realitate de care nu se poate face abstracție. Satul românesc nu poate progresa decât odată cu oamenii care trăiesc acolo. Cea mai importantă investiție este cea pe care o faci în copii. Viitorul începe cu prezentul.

Sursa informațiilor de mai jos o reprezintă raportul „Bunăstarea copilului din mediul rural în 2022“, realizat la comanda Fundației World Vision România. Cercetarea a fost realizată în perioada aprilie-mai 2022, pe trei eșantioane reprezentative: adulți (1.747 de respondenți), adolescenți (1.120 de respondenți) și copii (1.232 de respondenți de vârstă școlară corespunzând școlii primare). Așadar, ce spune raportul?

Educație

În mediul rural sistemul de învățământ are încă multe lacune. Școlile nu dispun de suficiente resurse, copiii sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari până la unitățile de învățământ, nu întotdeauna cadrele profesorale sunt temeinic pregătite pentru a preda la orele de curs. În raportul menționat mai sus se precizează că 1 din 10 copii de la sate nu frecventează în prezent nicio instituție de învățământ, 2 din 10 copii spun că violența este prezentă în școala lor mult sau foarte mult. Un sfert dintre copii spun că elevii din familiile sărace sunt discriminați, 88% dintre copiii de școală primară și 73% dintre copiii de gimnaziu nu au mers niciodată în tabără, 24% dintre copii spun că nimeni nu îi ajută atunci când nu se descurcă la teme.

Familie

În ceea ce privește mediul familial, din totalul copiilor care au răspuns întrebărilor acestui raport doar 24% au spus că familia le este alături când au nevoie de ajutor. Cca 25% dintre copiii din mediul rural spun că au încredere în adulții cu care locuiesc și 42% dintre adulți recunosc ca nu ar ști ce să facă dacă ar afla de un caz de abuz sau neglijare a unui copil din comunitate. În mediul rural numai 16% dintre copii au o locuință unde pot dormi noaptea și același procent de copii spun că acasă există o persoană care le oferă afecțiune. În raport se mai arată că doar în 23% din cazuri familia le asigură copiilor suficientă mâncare și tot același procent de copii spun că acasă există cineva care le oferă mâncare sau îngrijire dacă sunt bolnavi.

Venituri

În mediul rural cel puțin 29% dintre copii trăiesc într-o familie în care doar unul dintre părinți are un salariu și 2 din 10 copii spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Cca 28% dintre copiii de la țară spun că familia le cumpără tot ce au nevoie (haine, încălțăminte, rechizite, cărți). În 8% dintre gospodăriile din mediul rural există copii cu cel puțin un părinte plecat în străinătate și în 30% dintre aceste cazuri copiii sunt îngrijiți de bunici.

Sănătate

În ceea ce privește sistemul medical la sate, știm deja că sunt multe lucruri care ar trebui să intre în normalitate, de la nivelul de dotare a unităților deja existente până la numărul restrâns de cabinete medicale existente în anumite regiuni ale țării.

Potrivit raportului World Vision România, doar 31% din copiii de la țară declară că niciodată sau doar uneori se simt puternici și sănătoși, 45% dintre respondenți nu au efectuat niciodată analize medicale copiilor, iar 31% dintre respondenți sunt nemulțumiți din cauza lipsei serviciilor medicale din comunitate (pediatrie, laborator, radiografie, ecografie). Statisticile arată că 4 din 10 mame din mediul rural nu le administrează copiilor vitamina D până la vârsta de doi ani și peste 50% dintre mame nu le administrează suplimente de fier copiilor de până la doi ani. În ceea ce privește igiena, doar 26% dintre copii se spală pe mâini după ce merg la toaletă, numai 27% se spală pe mâini înainte de a mânca și doar 37% dintre copiii de la țară se spală pe dinți dimineața și seara.

„Este mai ușor să crești copii puternici și sănătoși decât să repari oameni frânți.“ – Frederick Douglass, reformator social american, orator, scriitor și om de stat.

Laura ZMARANDA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în anul 2022,  diferența lunii septembrie și trimestrul III, precum și lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2022 și trimestrul IV.

Suma autorizată la plată este în valoare de 15.828.180,35 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat pe 16 februarie apelul de proiecte în cadrul Investiției 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane – Subinvestiția I.1.B – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR pentru subinvestiția C2/I.1.B. – Refacerea potențialului forestier este de 491,9 milioane de lei.

„Finanţăm, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, refacerea suprafeţelor forestiere acolo unde fondul forestier a fost afectat de factori biotici, abiotici, de fenomene meteo, furtuni, doborâturi. Avem un buget de 100 milioane de euro. Este un nou început pentru pădurile din România, cu un buget fără precedent, care permite ca judeţele care au suprafeţe foarte mici de pădure să beneficieze de aceste scheme de finanţare, să refacă ecosistemele, să refacă echilibrul natural, ecologic în acele judeţe. În total, vom împăduri peste 56.000 hectare până în 2026 prin cele două linii de finanțare: cea destinată reîmpăduririlor, pe care o lansăm astăzi, și schema privind înființarea de păduri noi, lansată în noiembrie 2022. Schimbările climatice pot fi prevenite şi acest fenomen poate fi încetinit doar dacă acţionăm pe cele două planuri: reducem emisiile şi creştem capacitatea de sechestrare a carbonului la nivel mondial“, a spus ministrul Barna Tánczos.

Beneficiarii acestei măsuri sunt:

– deținători publici de teren de împădurit – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“; Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“; unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii pentru domeniul public și privat deținut de către acestea); alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora;

– deținători privați de teren de împădurit: persoanele fizice; persoanele fizice autorizate; întreprinderile individuale; întreprinderile familiale; societățile comerciale; asociațiile și fundațiile; alte persoane juridice de drept privat, precum și formele asociative ale acestora.

• Apelul de finanțare este de tip necompetitiv, deschis până la 23.01.2026, ora 23:59, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim alocat
• Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel puțin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.700 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Laura ZMARANDA

Sub egida „Împreună semănăm viitorul“, Alianța Industriei Semințelor din România a sărbătorit 10 ani de activitate. La evenimentul aniversar au fost prezenți reprezentanți ai companiilor membre, fermieri, autorități, parteneri din alte industrii, presa de specialitate, dar și colaboratori.

Trecut și prezent

Înființată în 2012, Alianța Industriei Semințelor din România era formată din 9 membri fondatori: Biocrop, Caussade Semences, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour Semences, Monsanto, Pioneer și Syngenta, iar în 2014 s-au alăturat Bayer și Procera. Între timp, unele companii și-au schimbat denumirea, altele s-au unit, însă interesul pentru o mai bună implicare în ceea ce înseamnă sectorul de semințe din România a crescut continuu. În prezent, AISR numără 10 membri: BAYER, Corteva Agriscience, KWS, Lidea, Limagrain, Mas seeds, Soufflet Agro Romania și Syngenta, ca membri plini, și 2 membri asociați – Alta Seeds și RAGT Semințe. În luna decembrie a anului trecut, compania BASF a primit acordul de principiu pentru a devini membru AISR, urmând ca la următoarea Adunare Generală să fie votată afilierea cu drepturi depline, Alianța ajungând astfel, în 2023, să numere 11 membri.

„Voiam să vă povestesc cum a început această aventură pentru că a pornit dintr-o frustrare. Făceam parte dintr-o piață ultra modernă și competitivă, dar simțeam la acel moment că nu aveam o platformă asociativă în care toate companiile care aduc valoare adăugată prin materialul semincer pe care îl pun la dispoziția fermierilor an de an să-și poată exprima opiniile în mod coerent. Așa că ne întâlneam în diverse locuri publice, în văzul tuturor, și deploram această situație. Și atunci a trebuit ca cineva să ia inițiativa. Ne-am uitat întotdeauna cu o privire admirativă la AIPROM, care avea grupuri de lucru, avea personal și noi voiam să trecem la următorul nivel“, a declarat Florin Constantin, fondatorul AISR.

În acest moment, președinte AISR este doamna Maria Cîrjă, cea care la deschiderea evenimentului a prezentat misiunea și obiectivele pe care le are Alianța și a făcut o scurtă retrospectivă despre cum au trecut acești 10 ani: „Alianța Industriei Semințelor din România a fost înființată în octombrie 2012 și este o asociație profesională care, prin acțiunile sale, sprijină agricultura românească și reunește companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării semințelor cu genetică superioară. Suntem unul dintre principalii parteneri de dialog cu autoritățile, asociațiile de fermieri, dar și alte asociații pe probleme legate de agricultură. Misiunea noastră este susținerea și promovarea creșterii gradului de cunoaștere, în rândul fermierilor români, a utilizării semințelor certificate și promovarea rezultatelor cercetării privind noile tehnici genomice.“

Obiective pentru următorul deceniu

În cadrul evenimentului, conducerea AISR a anunțat că, în acest an, a fost semnat un acord de colaborare cu Croplife Europe. În ceea ce privește activitatea anului trecut, Alina Mihai, director executiv AISR, a prezentat celor prezenți acțiunile pe care le-a întreprins, precum și provocările pe care le are acum industria: „Un aspect foarte important îl reprezintă finalizarea discuțiilor pentru Ordonanța de Urgență care cuprinde și tratamentul semințelor pentru export cu substanțe neomologate în România, dar omologate în țara de destinație. De asemenea, vom continua să facem un lobby permanent și campanii privind conștientizarea de către publicul larg a noilor tehnici genomice și urmărim îndeaproape apariția draftului legislativ în domeniu. Vom continua campaniile de conștientizare privind folosirea de semințe certificate deoarece reprezintă în continuare o problemă.“

Alături de reprezentanții industriei semințelor din țara noastră a fost și doamna Francesca Minniti, reprezentantul Euroseeds, care a vorbit despre rolul cheie pe care îl are sectorul semințelor din Uniunea Europează, dar și despre importanța asociațiilor de semințe în cadrul Euroseeds, în structura căreia se regăssc 35 de asociații naționale de semințe, printre care și AISR.

„Politica de advocacy pe mai multe niveluri, de la Bruxelles în țările membre, dar și din țările membre la Bruxelles, este fundamentală pentru a obține un impact pozitiv pentru industria noastră deoarece ceea ce pledează Euroseeds la Bruxelles trebuie să aibă rezonanță la nivel național, căci acolo este implementată legislația Uniunii Europene. Asociațiile naționale din Euroseeds sunt de importanță strategică pentru a asigura alinierea și consistența pozițiilor: ceea ce este discutat și prezentat instituțiilor UE de către secretariatul Euroseeds trebuie discutat și prezentat instituțiilor naționale ale statelor membre“, a punctat Francesca Minniti.

Ce își mai propun membrii alianței? Să vină cu soluții în ceea ce privește îngrijorările din industrie. De exemplu în ceea ce privește cultura grâului să apere dreptul la proprietate intelectuală; la soia să încurajeze fermierii în ceea ce înseamnă utilizarea semințelor certificate; la floarea-soarelui să se implice în acțiuni privind combaterea dăunătorilor și înregistrarea de noi produse, iar la porumb să se implice în decizii privind reducerea suprafețelor semănate în contextul schimbărilor climatice, dar și în ceea ce privește combaterea dăunătorilor, printre care și Tanymecus.

Larissa DINU

Fermele cu o amprentă redusă de carbon sunt, de fapt, și cele care folosesc mult mai eficient resursele și care sunt mai bine poziționate în ceea ce privește vânzarea creditelor de carbon.

Agricultura conservativă, prin practicile sale, favorizează captarea și reținerea carbonului în sol.

Tu știi ce trebuie să faci pentru a-ți îmbunătăți amprenta de carbon sau a menține stocarea actuală?

Intră în programul MY ALCEDO CARBON, alege varianta care ți se potrivește și verifică cât de pregătit ești pentru a intra pe piața de carbon:

MY ALCEDO CARBON BASIC

1. CUNOAȘTEREA FERMEI

Adunarea de date pentru: evaluarea sistemului de producție, evaluarea sistemului de lucrări ale solului, evaluarea sistemului de fertilizare, evaluarea producției.

2. AUDIT BILANȚ CARBON

Se va pune la dispoziție un raport ce va conține: indicatorii de rentabilitate pe cultură, indicatorii de carbon pe cultură, indicatori ai agriculturii regenerative, 2 vizite în fermă ale specialiștilor.

MY ALCEDO CARBON PREMIUM

1. CUNOAȘTEREA FERMEI

Adunarea de date pentru: evaluarea sistemului de producție, evaluarea sistemului de lucrări ale solului, evaluarea sistemului de fertilizare, evaluarea producției.

2. AUDIT BILANȚ CARBON

Se va pune la dispoziție un raport ce va conține: indicatorii de rentabilitate pe cultură, indicatorii de carbon pe cultură, indicatori ai agriculturii regenerative, 2 vizite în fermă ale specialiștilor.

3. PROPUNEREA UNUI PROGRAM DE TRANZIȚIE PERSONALIZAT.

București, capitală mult vestită, cel puțin cândva, mai ești tu Micul Paris?

M-am născut în acest oraș și până acum, la 15 ani, am reușit să vizitez o bună parte a acestuia. Având acces la Internet, cunoscând și alte orașe din țară și din afara ei, mi-am putut face o imagine asupra ceea ce avem valoros și valorifica cât mai bine. Locul meu de baștină este frumos, însă nu de natură a mă surprinde. Asta poate și pentru că, în timp, la conducerea orașului au fost fel și fel de minți „luminate“ care… au cam bătut pasul pe loc la capitolul dezvoltare.

Mergeam într-o zi pe stradă, mai precis pe Bulevardul Iuliu Maniu, și încercam să realizez cum ar fi arătat acesta într-o altă concepție arhitecturală.

Nu pot spune că îmi displace cartierul cu blocuri… care mai de care mai gri, însă este supărător ceea ce se petrece zi de zi. Terenurile verzi care au mai rămas răsfirate prin oraș și coloșii industriali, altădată în plină producție, au ajuns acum ruine, urmând să se transforme în cartiere rezidențiale sau complexe comerciale. Chiar în cartierul Militari, cel în care de altfel m-am născut, am aflat de la vecinii care locuiesc în zonă de o viață cum că, în locul magazinelor de acum, pe vremuri erau fabrici de lapte, de pâine, de textile etc.

Tânăr fiind, poate ar fi trebuit să-mi placă noile construcții. Sunt moderne, comode și la îndemână, dar de ce magazine și nu industrii românești ale căror produse să poarte sigla „made in Romania“? Însă, astăzi toate s-au distrus, rămânând doar în amintirile celor mai în vîrstă… Pentru noi, adolescenții de azi – istorie necunoscută. Dar ne plac poveștile despre ce a fost... Pentru locuitorii orașului, poate ar fi mai sănătos să se construiască parcuri în aceste zone, nu și blocuri „între blocuri“. Tot Bucureștiul este în prezent acaparat de boom-ul imobiliar dezvoltat după anii 2000. Orice loc abandonat sau câmp liber ajunge să fie teren al unor companii străine sau al unor persoane înstărite.

Bucureștiul este o așezare urbană cu o vastă istorie, care poate fi readus la viață atât prin valorificarea minunatelor clădiri și edificii culturale, cât și prin unicitatea sa ca oraș cultural postcomunist. Cu alte cuvinte, ce dânșii au făcut noi putem moderniza sau chiar restiliza pentru a da o nouă culoare orașului. Au tot început să apară inițiative, ceea ce este îmbucurător, dar greu de pus în practică.

Centrul orașului îmi place mult, zona Universității, împreună cu cea a Ateneului Român, Aviatorilor, precum și Piața Victoriei sau a Constituției, locuri în care descoperim istorie mai îndepărtată sau mai apropiată.

Cred că în special cheiul Dâmboviței reamenajat, frumos și puternic luminat, ar putea avea un puternic impact turistic. Pe viitor, Bucureștiul ar putea arăta și funcționa precum o capitală europeană, modernă, adevărată.

Sunt prea tânăr și încă nu pot privi atât de introspectiv lucrurile, dar spun exact ceea ce cred, văd și simt, iar de aici încolo nu rămâne decât să asimilez informații de la oameni documentați, cu mai multă experiență, ca să pot face legături cu viața pe care, până la urmă, cu toții o trăim, mai mult sau mai puțin intens.

Alex OPREA-BANU (15 ani)