reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Nov 2019

Eco-domuri, case pentru 800 de ani

  • Publicat în Cum se face

Baza Ulmu este un centru de referință din Baia Mare ce promovează un stil de viață independent de sistemele create de societatea actuală. Ce înseamnă asta? Construirea unor case cu materiale oferite din abundență de natură, realizarea în regim propriu a hranei și, mai ales, curajul de a te desprinde de confortul vieții moderne. Care este riscul dacă faci asta? Vei constata că imaginea pe care ți-ai creat-o despre tine este total diferită de ceea ce reprezinți de fapt. Cu ajutorul lui Andrei Lupșe, mentorul proiectului Baza Ulmu, vom încerca să demonstrăm că viața sănătoasă nu este doar un clișeu. În articolul de față învățăm cum să construim pas cu pas o casă naturală.

Fundația. Construcția eco-domurilor nu presupune realizarea propriu-zisă a unei fundații. Practic, se face un șanț de drenaj cu înclinație spre panta de scurgere. Șanțurile sunt apoi umplute cu piatră de râu și pietriș. Pentru a nu lăsa malurile să se erodeze se pune o folie, întreruptă neapărat pe mijloc, în fundul șanțului pe direcția de scurgere a apei. De aici se continuă ridicarea zidurilor.

Zidăria. Materialele necesare ridicării zidurilor, spune Andrei Lupșe, au constat în 1.000 de saci de polipropilenă de 50/100 cm, 1.000 de metri de sârmă ghimpată cu 4 ghimpi care este folosită pentru armătură şi o rolă de 100/4,2 metri de folie polietilenă de 0,15 mm grosime. Sacii de rafie, puși unul peste altul, se pot folosi și pe post de cofrag (nu mai este așadar nevoie de cofrag de lemn), iar între fiecare șir de saci există două rânduri de sârmă ghimpată. Pentru a fortifica structura de rezistență, s-au făcut şi contraforţii din piatră naturală de râu. Andrei Lupșe spune că eco-domurile realizate astfel și care au ziduri tencuite cu cob și acoperiș de stuf rezistă până la 800 de ani. Cu condiția să fie protejate de razele UV, iar învelitoarea de stuf să fie înlocuită la 70-100 de ani.

Izolația. Pentru construcția eco-domului de la Baza Ulmu, Andrei Lupșe a folosit și caracteristici ale tehnicilor străvechi de construcție. Spre exemplu, realizarea unor ziduri de pământ groase la bază a fost inspirată din arhitectura vikingilor. Principalul avantaj conferit de această tehnică este că astfel în eco-domuri vara este răcoros, iar iarna mai cald. Pentru realizarea acestui lucru este însă nevoie de suficientă masă termică (preponderent uscată și atât cât se poate conectată cât mai mult cu masa termică a pământului din jurul eco-domului) în zonele de sud și de suficientă termoizolație în zonele cu risc de punte termică. Practic, în interiorul eco-domului se produce o inversare termică, reținută de acoperișul de trestie sau paie care acționează ca un clopot sub care temperatura se menține. În cazul eco-domului cu trei module de la Ulmoasa, ferestrele sunt orientate spre est, sud şi vest. Astfel se asigură lumină în interior, iar zidurile se încălzesc. Pentru a conserva căldura, pe timpul iernii ferestrele și ușile sunt protejate cu streșini în formă de sprânceană.

Suprafața. Deși sunt construite pe alte principii decât cele aplicate în cazul construcțiilor clasice, interiorul eco-domurilor poate răspunde acelorași cerințe ca și o casă modernă. De aceea, suprafața lor poate fi adaptată la cerințele celui care va locui în ele. În ceea ce privește schițele eco-domului de la Ulmoasa, acestea prevăd pentru parterul a două dintre module, o suprafață interioară de 35 mp, iar pentru mansarde 20 mp. Cele trei module ale eco-domului au înălţimea interioară egală cu diametrul interior, respectiv 3 m, 4 m, 5 m (se folosește principiul arcului catenar invers, unde diametrul este egal cu înălțimea). Uşile au 2 m înălţime, geamurile mari au un diametrul de 2 m, iar cele mici, de 1,6 m. În cazul construcției de la Ulmoasa, funcţia domului cel mic este de grup sanitar, în domul cel mare, la parter, vor fi camera de zi şi bucătăria, iar mansarda şi tot domul de 4 m vor avea rol de camere.

Acoperișul. Pentru realizarea acoperișului au fost necesare lemne de brad cu diametru de 12-13 cm x 3,5 m, din care s-a făcut scheletul lui, și snopi de stuf (foarte buni izolatori) pentru învelirea acestuia într-un strat de 30 cm. Datorită formei sale de clopot, acoperișul de trestie sau paie are rolul de a reține inversarea termică în interiorul clădirii (afară este frig în interior cald și invers) și de a păstra o temperatură constantă.

Andrei Lupșe spune că în construcția caselor naturale trebuie să se țină cont de patru principii. Designul general să fie axat pe partea ergonomică, dar să se acorde la fel de multă importanță și încadrării construcției în mediul natural. Un alt principiu este ca 50% din componentele construcției să fie cel mult materiale prin care nu trece aerul. Pentru a avea un aer sănătos în interiorul construcției este important ca restul materialelor să aibă proprietatea de a „respira“. La fel de important este ca 50% din materialele folosite să aibă proprietăți de masă termică, iar restul materialelor să fie termoizolante. Al patrulea principiu presupune ca 50% să fie cel mult materiale cu posibilitatea de risc inflamabil și restul componentelor să aibă caracteristici de material ignifug.

Eco-domul cu trei module de la Ulmoasa a fost clădit prin tehnica super-adobe (saci umpluți cu pământ), folosită în domeniul militar. Eco-domurile construite după această tehnică sunt rezistente la incendii, tornade, cutremure și radiații.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 50-51