abonament lumea satului

update 21 Nov 2017

Punţi de legătură cu mândra Basarabie

  • Publicat în Cultura

De peste un sfert de veac, între localităţi din judeţul Prahova şi tot mai multe localităţi din Republica Moldova au fost statornicite strânse şi fructuoase raporturi de frăţietate, cu foloase comune în amplificarea raporturilor reciproce pentru împlinirea idealului scump al UNIRII. În legătură cu această vie activitate dintre noi şi mândra Basarabie am avut o convorbire cu doamna Ludmila Sfârloagă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, coordonatoare a activităţii Departamentului judeţean în domeniu.

„70 de localităţi rurale din Prahova, înfrăţite cu sate din Republica Moldova“, declară doamna Ludmila Sfârloagă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova

„Semnalul l-a dat mai întâi chiar conducerea Consiliului Judeţean, urmat la scurt timp de un număr de comune şi oraşe din Prahova, veche vatră de istorie românească, prin care au fost stabilite strânse raporturi de înfrăţire cu comune şi raioane din Republica Moldova. Astfel, s-au iniţiat mai multe acţiuni de vizite, de schimburi de experienţă, de realizare a unor edificii social-culturale, de donaţie de carte românească, atât de la Biblioteca judeţeană «Nicolae Iorga» Ploieşti, cât şi de la alte unităţi de profil din judeţ, de la şcoli şi licee din Prahova, precum şi de la persoane private. Cu ceva timp în urmă s-a ajuns ca mai mult de 40 de comune din judeţ să încheie, în formă scrisă, acte de înfrăţire, înţelegeri cu primării, cu şcoli generale şi licee din această ţară. Celor peste 40 de comune li s-au alăturat, curând, multe altele, culminând, de doi ani încoace, cu o amplă acţiune sub semnul unei vaste acţiuni culturale, «Prahova iubeşte Basarabia!»“, ne-a declarat interlocutoarea noastră.

– Câte comune prahovene sunt înfrăţite azi cu localităţi similare din Republica Moldova?

– Din datele de ultimă oră pe care le avem rezultă că este vorba de mai mult de 70 dintre cele 90 de localităţi rurale din judeţ, care au încheiat acte de înfrăţire cu sate din Republica Moldova. Între acestea aş putea enumera Măgurele, Lipăneşti, care au încheiat înfrăţiri cu câte două sate fiecare. Apoi, în ordine, comunele Bucov, Aluniş, Drajna, Cocorăştii Mislii, Gorgota, Dumbrăveşti, dar şi Ciorani. Putem vorbi, cred, de 70 dintre cele 90 de comune prahovene, care până acum sunt înfrăţite cu diferite sate din mai multe zone ale Basarabiei. Cum tot astfel aproape toate cele 14 oraşe din judeţ, printre care municipiile Ploieşti şi Câmpina, sunt înfrăţite cu diferite sate şi oraşe din Republica Moldova.

– De fapt, care este principalul obiectiv al unor astfel de înfrăţiri?

– Un raport de cooperare şi de parteneriat activ, care are câteva obiective clare şi, pe cât ne permite legea, dorim să asigurăm şi finanţarea unor obiective social-culturale, dar şi donarea de statui şi montarea acestora

în sate şi oraşe basarabene. Este vorba de personalităţi marcante ale istoriei noastre, precum Al. I. Cuza, Mihai Eminescu, Constantin Stere. Şi Consiliul Judeţean are statornicite înfrăţiri directe cu cinci raioane din Basarabia, pe care le susţine şi financiar, printre acestea numărându-se şi oraşele sedii de raioane precum Hânceşti, Ialoveni şi Cimişlia, Călăraşi şi Leova. Recent, a fost încheiată o cooperare între Inspectoratul Şcolar Prahova şi Direcţia de Educaţie a raionului Ialoveni. Aceasta va fi urmată, în curând, şi de înţelegeri directe între şcoli generale şi licee din Prahova şi şcoli similare din acest raion. Sunt preconizate şi schimburi de experienţă, dar şi discuții privitoare la tabere şcolare, la ei şi la noi, de donaţie de carte românească. De altfel, trebuie spus că noi susţinem, în continuu, acţiunea de donaţie de carte nouă, subliniez, carte nouă, românească, în Basarabia.

– Se pare că acum exemplul Prahovei în acest domeniu prinde teren şi în alte judeţe ale ţării.

– Aşa este. Din informaţiile pe care le avem, un număr de localităţi rurale din alte judeţe din ţară sunt înfrăţite acum cu sate din Basarabia. Este cazul unor comune din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Iaşi, Vaslui, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. De asemenea, şi multe judeţe au început programe de înfrăţiri cu alte raioane din Basarabia. Prin astfel de acţiuni sperăm să reuşim să ne cunoaştem mai bine, noi, cetăţenii din cele două state româneşti, să vedem că suntem la fel, fraţi şi surori, UNIREA putând să se realizeze, cu adevărat, spre binele comun.

– Să vă audă Dumnezeu!

GALERIE FOTO


Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie – pag. 46-47