reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jun 2019

Mihai Vişoiu, la BookFEST 2016. Jurnalistul şi scriitorul ţăranului şi satului românesc

  • Publicat în Cultura

Înainte de 1989, aflam în fiecare dimineaţă, pe calea undelor, stadiul lucrărilor agricole, suprafeţele arate, însămânţate şi recoltate, după caz, pe parcursul campaniilor agricole, din Bărăgan, relatate de Mihai Vişoiu – corespondentul Scânteii.

La cea mai așteptată ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, desfăşurată în perioada 1 şi 5 iunie 2016 şi, unde au fost prezente personalități de marcă ale vieții culturale, pe 4 iunie 2016 am participat la întâlnirea cu proza scurtă, dar şi cu romanele scrise cu „năbădăi“ de Mihai Vişoiu – cunoscut în lumea ziariştilor – Nea Mişu. Despre Mihai Vişoiu s-a scris cât o carte, toate fiind adunate în „Moartea nu bate la uşă – pamflete şi referinţe critice“. La debutul său din ’63 în „Luceafărul“, Romulus Vulpescu consemna că la Mihai Vişoiu „simţi că scrie şi poezie, moare un ţipăt prozodic în unele gâtuiri lucide, pe care orgoliul îndreptăţit al creatorului le uită în articulaţiile frazei“, iar Dinu Săraru recunoaşte în Mihai Vişoiu „cel mai de seamă martor jurnalistic al lumii ţărăneşti de azi şi un martor tulburător prin vocaţia rară de a lumina adevărul crud în cuvinte alese cu zgârcenie ţărănească“. La rândul său, Fănuş Neagu, cu fraza-i inconfundabilă, l-a considerat un „călător sub steaua norocoasă a Dunării prin miresmele Bărăganului şi aurul speranţei“, iar Mircea Dinescu, în stilul său nonconformist, constata „o biografie de prozator american (boxer, scriitor de vagoane, electrician, îndrumător cultural etc.), speriat în tinereţe de responsabilitatea Operei. Poseda geniul verbal. Câte povestiri de Mihai Vişoiu s-au consumat în editura aerului?!“

La întâlnirea organizată prin grija Editurii ePublishers au fost prezentate „Viaţa cu lupi, bani şi moarte“, „Moartea dinaintea morţii“, „Dragoste mare cât o cruce“, „Scârba“, „Altarul durerii“, „Campionul învinşilor“, „Moartea nu bate la uşă“ şi „Tragedia agriculturii româneşti – răstignirea ţăranilor“, despre care au făcut aprecieri prof. dr. Vasile Poenaru – managerul editurii, Florea Dumitrescu – fostul guvernator al BNR şi ministrul Finanţelor, Mircea Bârsilă – scriitor, alte personalităţi recunoscute pe eşichierul criticii literare şi jurnalisticii româneşti. Nu au ezitat să înscrie „codrul cuvintelor“ scrise de Mihai Vişoiu pe axa Panait Istrati, Fănuş Neagu, Eugen Barbu.

Viaţa a făcut ca și eu să fi lucrat 20 de ani în „lichidata agricultură socialistă“ şi 20 de ani în cea „capitalistă“ de azi sau ce o fi, iar Nea Mişu să scrie mult şi cu patimă despre agricultura Bărăganului, câmpia Dunării, dealurile Tulcei şi Bujorului – unde a descoperit suferinţa mută a ţăranului român – campionul învinşilor de la Cuza încoace. Cunoscut şi recunoscut de confraţi ca „o gură rea“, a avut curajul să promoveze „erezia“ de a se mări lotul de pământ dat în folosinţă ţăranilor cooperatori, pentru a-i cointeresa în „epoca de aur“, cum consemnează în Jurnalul ascuns Ioan Erhan – fondatorul ziarului Economistul prezent la manifestare. Referindu-se la cele scrise despre dezastrul instaurat în agricultură după 1990: „Vişoiule, am venit pentru tine, ca să văd daca este adevărat ceea ce spui!“, preşedintele Ion Iliescu a primit răspunsul fără menajamente, abrupt: „Eu nu mint! Dar dumneavoastră minţiţi de îngheaţă apele!“

Pe Nea Mişu îl ştiu din copilărie, când venea în vacanţă la bunici, familie de ciobani din Ardeal, respectată de concetăţeni, cu dragoste pentru cei şapte copii, pământ şi animale. Venea la Breaza – Prahova, condusă timp de 20 de ani de mezinul familiei, Vasile – fratele tatălui scriitorului, pentru a lua lecţii de actorie de la marele actor Ion Manolescu, cu intenţia de a deveni actor, dorinţă ratată şi neconsemnată până acum. Chiar dacă nu a ajuns actor, Mihai Vişoiu şi-a jucat bine rolul vieţii de la boxer la ziarist, timp de 50 de ani, iar la maturitate devenind un apreciat scriitor pentru care îi mulţumesc întru memoria celor care ne-au dat viaţă.

Mircea M. TOMA

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 50

Mai multe din această categorie: Punţi de legătură cu mândra Basarabie »