ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Sep 2021

Cum se transformă zootehnia mondială

Lumea se transformă prin cerințele tot mai ridicate pe care le avansează. Schimbarea nu mai este o alegere, ci o necesitate care se impune gradual în toate domeniile de activitate. Zootehnia nu face abstracție de la această regulă. Doar că metamorfoza trebuie să cuprindă în plinătatea ei pe fiecare dintre cei care contribuie la realizarea producției de hrană, indiferent de dimensiunea pe care aceștia o au. Organizația pentru Alimentație și Agricultură și Banca Mondială au implementat un proiect care va îmbunătăți considerabil, în special, viața micilor producători de lapte din Kazahstan. Zootehnia mondială se adaptează noilor reguli de joc, iar informațiile care vin din această sferă sunt importante în egală măsură și pentru producătorii români.

Collect Mobile, aplicația care pune în legătură directă procesatorii cu micii fermieri

În cadrul vastelor granițe ale Kazahstanului, cea de-a noua cea mai mare țară din lume, aproximativ două milioane de familii își câștigă existența din sectorul produselor lactate. Fermierii mici care dețin mai puțin de cinci vaci produc 80% din laptele crud al țării. Industria lactatelor din Kazahstan are un potențial semnificativ de creștere, dar se confruntă în continuare cu multe provocări. Țara este membră a Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU) din 2015. Ca atare, pentru a rămâne competitivi, fermierii trebuie să poată furniza companiilor interne lapte crud care îndeplinește standarde riguroase de siguranță alimentară ale EAEU. Dar Kazahstanul este vast, iar centrele de colectare a laptelui sunt rare. Distanțele față de fabricile de lapte pot fi de sute de kilometri, ducând la costuri ridicate de transport, riscuri de alterare și dificultăți în respectarea standardelor industriei laptelui. În plus, producătorii și procesatorii de lapte nu sunt adesea în contact direct, ceea ce face dificilă coordonarea colectării. Aici intervine aplicația Collect Mobile. Pe dispozitivele Android echipate cu GPS procesatorii de lapte pot folosi aplicația dezvoltată de FAO din suita OpenForis pentru a efectua sondaje la fața locului și pentru a localiza furnizori actuali și potențiali de lapte crud răspândiți în întreaga țară, o sarcină realizată odată cu stiloul pe hârtie. Aplicația ajută, de asemenea, la optimizarea rutelor de colectare pentru a reduce costurile de transport și a prognoza necesarul de capacitate pentru rezervoarele de răcire și transportul frigorific. Procesatorii primesc informații exacte despre sursele existente de lapte crud, inclusiv volumul, disponibilitatea sezonieră și potențialul de creștere al fiecărui furnizor. Collect Mobile promovează interacțiunea directă între procesatori și fermierii mici și le permite companiilor lactate să ofere sfaturi specifice cu privire la diverse subiecte, de la o igienă îmbunătățită a laptelui la managementul fermei. Acest lucru ajută fermele mai mici să respecte standardele de siguranță alimentară și, de asemenea, să își dezvolte afacerile. De asemenea, asistă companiile lactate să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la gestionarea lanțului de aprovizionare și investițiile în extindere.

Smart Milk – un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor

Collect Mobile nu este singura inovație introdusă în cadrul acestei inițiative FAO și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Datele colectate folosind aplicația au arătat care sunt lacunele din industrie. Cu sprijinul FAO și BERD, Uniunea Dairy din Kazahstan, o asociație industrială a procesatorilor de lapte, a lansat portalul Smart Milk, un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor.

Prin intermediul acestui portal, fermierii, colectorii și procesatorii de lapte și chiar consumatorii au cunoștințe și îndrumări la îndemână – de la tutoriale video și un manual al fermierului la o serie de animații și postere, fiecare oferind mesaje simple și directe relevante pentru diferitele etape ale producției, de la menținerea sănătoasă a vacilor, dezinfectarea corectă a spațiilor de lucru până la înțelegerea importanței consumului de lapte sigur. Erkyn Tazhibaev, președintele unei cooperative de fermieri din regiunea Karaganda din centrul Kazahstanului, spune că aceste eforturi încep să dea roade. „Ne-am instruit membrii, am distribuit videoclipurile pe rețelele de socializare și am plasat afișe în centrele de colectare a laptelui. Acum se pune mult mai mult accent pe îngrijirea corespunzătoare a animalelor și pe siguranța alimentelor. Cred că în curând vom vedea rezultate bune prin randamente mai mari de lapte și o calitate mai bună a laptelui.“ Victoria Suleimenova a crescut într-o familie cu tradiție în creșterea animalelor și spune că și-a trăit întreaga viață în sat și a crezut că știe totul despre vaci. „După ce am citit manualul, mi-am dat seama că fac unele greșeli. Mi-am dat seama că îmi pot face afacerea mai profitabilă prin introducerea unor rase noi precum Simmental și prin modificări mici în modul în care hrănesc și am grijă de vacile mele.“


Prin inovațiile susținute de FAO și Banca Mondială, fermierii își îmbunătățesc producția datorită cunoștințelor și sfaturilor tehnice ușor accesibile și își pot crește veniturile prin vânzări stabile către companiile de prelucrare. Procesatorii câștigă eficiență în gestionarea lanțului de aprovizionare, iar consumatorului final i se oferă un produs mai sigur. Potrivit lui Vladimir Kozhevnikov, director executiv al Uniunii lactate din Kazahstan, obiectivul este îmbunătățirea „siguranței alimentare, eficienței economice și, în cele din urmă, competitivității a industriei lactate din țara noastră.“ Acesta spune că se investește mult efort pentru a sprijini micii fermieri în dezvoltarea lor și că pe cei mai mulți dintre ei cunoașterea îi poate ajuta să devină mai profitabili.


(D.Z.)

Zootehnia, încă sub linia de plutire

Chiar dacă cerealele s-au ieftinit, zootehnia continuă să se afle în impas. Agricultura românească continuă să fie plină de paradoxuri. Deşi preţurile extrem de mici la cereale ar trebui să dea un impuls zootehniei, care tocmai a traversat un an catastrofal, se pare că fermierii nu au încă motive de bucurie deoarece nu au cu ce să le cumpere nici măcar la aceste preţuri.

La decapitalizarea cronică se adaugă creşterea preţurilor la energie, majorarea cursului de schimb, preţurile oferite de procesatori şi, nu în ultimul rând, haosul legislativ din acest sector. Elementul hotărâtor rămâne preţul oferit de procesatori, neschimbat de ani de zile.

„Preţurile mici la cereale influenţează costurile de producţie, dar nu şi preţurile oferite de procesatori. Zootehnia nu se ţine doar cu porumb şi orz. Mai sunt şi alţi factori. Mai există curentul electric, gazul metan, creşterea euro, pentru că piesele de schimb le cumpărăm în euro. Trebuie să fie un echilibru între toate acestea“, susţine Gavrilă Tuchiluş, un fermier din Matca, judeţul Galaţi.

Preţurile la procesator, cheia problemei

Procesatorii sunt, se pare, cheia problemei, şi nu preţul furajelor.

„Evoluţia spre bine determinată de scăderea costurilor la cereale nu va folosi la nimic dacă vom primi, în continuare, aceleaşi preţuri de batjocură. Afară, de exemplu, fabricile de procesare sunt deţinute de producători şi de aceea preţurile sunt bune“, a declarat Mihai Petcu, crescător de vaci din Pantelimon, Ilfov.

Nici Victor Chivu, un fermier din Conţeşti, judeţul Teleorman, nu este prea optimist.

„Faţă de anul trecut, la noi s-a micşorat cu 20% preţul laptelui. În anii trecuţi am luat genetică bună, am făcut cu Danone nişte proiecte şi apoi, în plină criză, mi-au tăiat 25-30% din preţul la lapte. Cum e criză doar când cumperi, dar nu şi când vinzi la raft?“, se întreabă Victor Chivu.

Fermierii cred că, deşi condiţiile de piaţă s-au mai îmbunătăţit, este nevoie să treacă mult timp pentru ca zootehnia să-şi revină din declinul înregistrat în ultimii ani.

Refacerea şeptelului, un proces de durată

Din cauza preţurilor ridicate la furaje, anul trecut foarte mulţi crescători de animale au fost nevoiţi să reducă efectivele de animale, în special la bovine. Ei speră însă ca, în acest an, situaţia să se redreseze.

„Situaţia nu este roză, chiar dacă preţul cerealelor a scăzut. Animalele au avut de suferit anul trecut din cauza preţurilor mari, care au condus la o furajare proastă. Oamenii au făcut ce au putut, au dat la animale ce au avut în aşteptarea noii recolte. Animalele au nevoie de cel puţin un an ca să se refacă, aşa că recolta bună se va vedea abia la anul. Noi acum abia încercăm să ajungem la producţia de la începutul anului trecut“, consideră Mircea Ciurea, un crescător de bovine din Gherla, judeţul Cluj.

Chiar dacă preţurile de achiziţie la cereale sunt bune, crescătorii de animale nu pot profita de această oportunitate. Nici nu se gândesc la marje mari de profit, un 5% li se pare sufi­cient pentru a putea supravieţui pe piaţă.

„Oamenii n-au bani, trăiesc de azi pe mâine. Sunt decapitalizaţi. E un dezastru total. Unii nu declară recolta întreagă ca să mai aibă ce duce acasă la animale. Iau la negru 50-100 de tone, fac tot felul de artificii ca să mai poată ţine vaca în curte. Nu vedem nicio ieşire în viitorul apropiat. Eu nu pot avea un grad de îndatorare de 370%, cum au Interagro sau Porumboiu, şi nici saci de bani cum au fondurile de investiţii. Eu trebuie să plătesc pe loc. Tot ce vreau e să am măcar o marjă de 5%, nu mai mult, din care să trăiesc eu cu familia mea şi să ştiu pentru ce muncesc“, susţine Victor Chivu, fermierul din judeţul Teleorman.

Oportunitate pentru marile ferme

Chiar dacă văd oportunitatea de piaţă, fermierii cred că doar marile ferme pot profita de ea.

„Acum e un moment prielnic pentru ca proteina vegetală să fie transformată în proteină animală decât să plece afară cerealele de unde să se întoarcă sub formă de concentrate, la preţuri foarte mari. Ar trebui să se vadă ceva de la 1 noiembrie, când trecem pe furajele de anul ăsta. Doar fermele mari, bine organizate, pot profita de această reducere de preţuri. Cele mici n-au cum să fie profitabile, pentru că nu fac management profesional. Unde mai pui că tinerii nu se înghesuie să crească animale, iar baba Frosa e bătrână, nu mai poate să crească vaci“, a mai spus Gavrilă Tuchiluş, fermierul din judeţul Galaţi.

Crescătorii de animale susţin că s-a ajuns până acolo încât fermierii aleg să-şi reducă şi mai mult şeptelul pentru a avea bani de investiţii.

„Pe la noi oamenii au ajuns să sacrifice animale ca să aibă bani să-şi facă silozuri unde să depoziteze hrana pentru animale. Stocuri mari nu-şi face nimeni, pentru că oamenii sunt decapitalizaţi, nu au bani. Îşi cumpără cereale doar de pe o lună pe alta. Preţurile sunt bune acum, dar să vedeţi în iarnă, în ianuarie sau februarie“, susţine Mircea Ciurea, fermierul din Cluj.

Recolta bună din acest an a făcut ca preţurile la cereale să se reducă aproape la jumătate faţă de cele de anul trecut. În 2012, în septembrie, de exemplu, kilogramul de porumb sau de grâu se vindea cu peste 1 leu, în timp ce tona de furaje depăşea 740 de dolari. Acum grâul abia sare de 50 de bani pe kilogram.

Economia trage în jos zootehnia

Factorii economici defavorabili atârnă ca o piatră de moară de picioarele fermierilor.

„Creditele pentru modernizarea fermelor sunt inaccesibile, taxele sunt mai mari ca anul trecut, iar mediul economic general îşi pune amprenta“, a conchis Ciurea.

Politica fiscală este un alt motiv de nemulţumire.

„Dacă am câştigat şi eu anul acesta 10.000 de euro, plătesc 16% impozitul pe profit, apoi încă 16% dacă îmi iau dividende. Când plătim impozite este foarte bine, când facem locuri de muncă este foarte bine. Când e să primim subvenţiile, nu mai e aşa de bine“, se plânge Victor Chivu.

O rază de speranţă?

Există, însă, şi fermieri ceva mai optimişti.

„Văd o rază de speranţă. Pe lângă preţurile mai mici la cereale, mai este ceva care va ajuta zootehnia. Este vorba despre noua lege de acordare a subvenţiilor, pentru că se face o trecere către subvenţia pe bază de performanţă. Până acum, o vacă care dădea 12.000 de litri de lapte lua subvenţie tot 5 milioane de lei vechi, ca una metis. Pe lângă aceşti bani mai vin şi cei daţi ca subvenţie pentru capul de animal“, a declarat Mihai Petcu, fermierul din Pantelimon, Ilfov.

El este de părere că această nouă lege va încuraja fermierii să-şi înscrie diferenţiat animalele în registrul genealogic la secţiunea întâi animale de rasă, respectiv la secţiunea a doua, rezervată animalelor metis.

Şeptelul, în declin din punct de vedere genetic

Se pare însă că nu doar factorii economici distrug sectorul zootehnic.

„Şeptelul e în declin nu numai ca număr, ci şi genetic. Nu mai există un control al purităţii genetice. Se introduce în ţară material genetic din Europa şi Canada pe care nu-l controlează nimeni. Pe lângă aceasta, nu se respectă liniile genetice, nu se respectă consangvinizarea. S-a pierdut linia genealogică. Zootehnia a fost scăpată din mână. Şi atunci, de unde vrem producţie?“, a mai spus Chivu, care este şi vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Mai mult, fermierii se simt trădaţi chiar de reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

„Ce să mai vorbim de legislaţie?! Păi una discutăm cu ministrul, ne aşezăm la masă să negociem, zicem că ne-am înţeles, iar apoi vedem altceva în Monitorul Oficial. Este un haos total“, a încheiat vicepreşedintele FCBR.

Marius ŞERBAN

Abonează-te la acest feed RSS